"Spune fratelui Ioan3: Întăreşte-ţi inima ca pe o piatră
tare. Iar piatră numesc tăria sufletului, ca să poţi auzi
cele ce-ţi voi spune. Ia deci seama la tine însuţi, ca nu
cumva auzind aceasta să te semeţeşti în inima ta şi să
cazi din făgăduinţa duhovnicească. Căci pe mulţi i-a
pierdut înfumurarea chiar dintre cei ce-au atins măsura.
Deci te pregăteşte spre mulţumire în toate, auzind pe
Apostolul care zice: ” Întru toate mulţumiţi” (I Tes.
5,18), “fie în necazuri, fie în nevoi, fie în strîmtorări” (II
Cor 6, 4), fie în neputinţe şi osteneli trupeşti. Mulţumeşte
lui Dumnezeu în toate cele ce vin asupra ta. Căci
nădăjduiesc că şi tu vei “intra în odihna Lui" (Evr. 4,1).
"Pentru că prin multe necazuri trebuie să intrăm în
împărăţia lui Dumnezeu” (Fapte 14,22). Nu te îndoi deci
în sufletul tău şi să nu slăbească inima ta în ceva. Şi aduţi
aminte de cuvîntul Apostolului „că chiar de se strică
omul nostru cel din afară, cel dinăuntru se înoieşte din zi
în zi” (II Cor. 4,16).
Dacă deci nu suferi pătimirile, nu poţi ajunge la cruce.
Iar de rabzi mai întîi pătimirile, vei intra la limanul
odihnei Lui. Şi te vei linişti apoi întru toată negrija, avînd
sufletul întărit şi lipit de Domnul pentru totdeauna,
străjuit în credinţă, bucurîndu-se întru nădejde,
veselindu-se în dragoste, păzit în sfînta şi cea de o fiinţă
Treime. Şi atunci se va împlini cu tine ceea ce s-a spus: „
Să se veselească cerurile şi să se bucure pămîntul” (Ps.
95,11). Aceasta este viaţa cea fără de griji a omului lui
Dumnezeu. Căci se bucură, iubitul meu frate, Tatăl şi
Fiul şi Sf. Duh de mîntuirea ta." Filocalia vol.XI Sf. Varsanufie si Ioan
Scrisoare a marelui batran Varsanufie catre Ava Ioan

Gandirea pozitiva, asa cum este prezentata de obicei in cartile de psihologie (in special terapie cognitiva) are cateva trasaturi care o arata cu totul demna de a se impleti cu viata imbisericita.
Mai intai, atributul de pozitiva nu vine de la semnul plus si nu sugereaza neaparat un optimism juvenil, eventual exaltat si lipsit de maturitate. Termenul folosit in psihologie vine din latinescul "positivae", cu sensul de fapta/faptuire.
Asadar, gandirea pozitiva consta in strategia de a urmari fapte, fapte sanatoase, fapte bune. Iar daca aceste fapte sunt unite cu o dreapta invatatura, cu dreapta credinta in Hristos si cu simtamintele de evlavie si smerita cugetare, atunci iata ca gandirea pozitiva nu se opune vietii crestine ci ne apropie de indemnul Apostolului si, desigur, mai intai de poruncile Domnului.
Apoi, gandirea pozitiva inseamna sa nu ne lasam coplesiti nici de visare-reverie, nici de deznadejde, ci sa facem dupa puteri orice lucru bun care ne poate dezmorti sufletul si care ne ajuta sa construim o viata de credinta, nu doar sa o declamam.
Gandirea pozitiva este o arma redutabila impotriva depresiei intrucat taie tendinta mintii de a scotomiza si rumina la nesfarsit partile negre ale existentei, ne impiedica sa focalizam doar pe neajunsuri, ne incurajeaza sa cautam solutii si sa nu trandavim. Sa fim activi, desigur pentru noi crestinii sa fim activi in sensul faptelor bune, bineplacute Domnului.

Daca altii cred ca gandirea pozitiva este altceva, probabil ca au citit carti scrise de amatori sau ca au citit superficial cartile bune.
Gandirea pozitiva nu inseamna a te imbata cu apa rece si nici a visa nerealist la mari succese, ci a te tine la luciditate si a urmari faptele bune.

Desigur, in Biserica ne putem dispensa de un astfel de termen, intrucat in traditia vietii crestine avem o multime de alti termeni cu inteles bine precizat. Dar intrucat noi traim intr-o lume secularizata, pierduta in ea insasi, cred ca prin pogoramant Domnul a ingaduit psihologilor, acestor mici si modesti slujitori care au o mica dar semnificativa putere buna uneori, sa aduca pe scena lumii o maniera constructiva de a aborda problemele existentei.
Totusi, cred ca mai de folos ne este noua sa aprofundam izvoarele Bisericii, unde gasim hrana multa si buna pentru sufletul nostru si unde avem ajutorul inegalabil oferit de Duhul Sfant si de oamenii lui Dumnezeu.

Excelenta explicatia asta pe care ai dat-o!
Este prima oara cand pot sa spun ca inteleg si eu corect chestia asta cu gandirea pozitiva in sens de faptuitoare.
De altfel ca o paralela, un parinte spunea despre crediinta ca si demonii au crediinta cunoscatoare, si ca adevarata crediinta a noastra trebuie sa fie cea faptuitoare.

Chiar azi am ascultat ]o prelegere f interesanta a unui parinte despre psihologie. Merita ascultata.

Slava Bunului Dumnezeu!

As mai adauga faptul ca, practicata o vreme, constant, gandirea pozitiva devine o deprindere si o obisnuinta de a cugeta si actiona.
Deprindere, intrucat ajunge sa intre in functiune ca de la sine, aproape fara efort prealabil.
Obisnuinta, intrucat treptat capeti o adevarata nevoie sa o practici si simti nemultumire de sine si oarecare tensiune sufleteasca daca te porti altfel.

Uite, as vrea sa te intreb parerea ta, despre ceva ce banuiesc de multa vreme si in priviinta pacatului/patimei: oare nu este exact asta (cel descris mai sus de tine = obisnuinta care creaza nevoie) si mecanismul prin care pacatul devine patima, pina cand mintea si gandirea se intuneca si nu mai gandeste corect - psihicul nostru devine nemultuimit si simte tensiune sufleteasca cand nu pacatuieste, de ai zice ca nu mai stie a distinge binele de rau (un fel de invers al practicarii virtutii)?
Ca si cand psihicul are un mecanism (acesta al obisnuintei) care poate fi folosit si in directia pacatului si in directia virtutii? (iar alegerea directiei este, la inceput, a noastra - zic ca doar la incepu,t pt ca insasi mecanismul acesta al obisnuintei care creaza nevoie etc modifica capacitatea de control)

in Sfanta Traditie gandirea pozitiva este numita gandul cel bun. Pune intotdeauna gandul cel bun inaintea gandului celui rau. Aceasta o faci la inceput ca un exercitiu de memorie, insa cu timpul , pe masura ce te cureti, devine ceva firesc si normal a gandi doar de bine. Acest fapt te duce cu timpul la a vedea toate curate.

Deosebit de interesant!
Întreaga noastră credinţă este o "veste bună" (Evanghelie). Mesajul creştin este optimist, pozitiv, dătător de lumină şi de bucurie, de vreme ce "Dumnezeu este Lumină şi niciun întuneric nu este întru El" (I In1, 5).
În Întreaga Sfântă Scriptură se găsesc numeroase îndemnuri la bucurie. Cum spunea domnul Mihnea Dragomir (încerc să-i citez mesajul din memorie, fiindcă mi-a plăcut foarte mult): "E puţin probabil să te apuce depresia, bine ştiind că Iisus, glorios, a înviat"!
"Bucuraţi-vă totdeauna întru Domnul şi iarăşi zic: bucuraţi-vă!" (Filipeni4, 4)
"Bucuraţi-vă pururea. Rugaţi-vă neîncetat." (I Tes5, 16-17)
Acestea sunt doar două dintre numeroasele texte revelate în care Dumnezeu şi cei pe care El i-a inspirat ne încurajează să ne bucurăm, să gândim pozitiv (pentru a ne exprima într-un limbaj specific psihologiei moderne), pentru că El ne iubeşte!

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!

[quote=cezar_ioan;501931]

Daca altii cred ca gandirea pozitiva este altceva, probabil ca au citit carti scrise de amatori sau ca au citit superficial cartile bune.
Gandirea pozitiva nu inseamna a te imbata cu apa rece si nici a visa nerealist la mari succese, ci a te tine la luciditate si a urmari faptele bune.

Sunteti amabil sa imi da-ti niste titluri de carti bune, legate de gandirea pozitiva ?:)

Noul Testament, Filocalia, toate cartile ziditoare de suflet din Biserica. Cantarile si slujbele toate.

Apoi, strict psihologic, in limba romana consider ca lucrarea cea mai buna, un compendiu, apartine prof. Irina Holdevici de la Univ. Bucuresti. Cartea se cheama chiar asa: "Gandirea pozitiva" si se gasea anul trecut in librarii. Este o editie noua, din 2012, desi sunt bune si editiile mai vechi, 2008, 2011.
Alte lucrari sunt semnate de Dan David, de la Cluj, insa nu am acum, in memorie, un titlu exact.
Lucrarile americane si europene (franceze, mai ales) sunt numeroase pe piata, insa eu nu le recomand. Sufera de ...californianism si nu cred ca au legatura cu specificul nostru psihologic si cultural, cu atat mai putin cu traditiile romanesti si Biserica noastra.
In cartea recomandata veti gasi o lista bibliografica pe care, daca o parcurgeti studiind cartile respective, va...felicit! (eu nu am reusit sa o aprofundez, lista e foarte lunga...:)

P.S. Contrar opiniilor unor confrati forumisti care si-au permis sa critice cartile prof. Holdevici din auzite, fara sa le studieze cu atentie si fara sa aiba competente profesionale in domeniul psihologiei teoretice si practice, compendiul recomandat este o lucrare stiintifica, in care, inainte de toate autoarea demistifica si lamureste deplin conceptul de g. pozitiva, neavind conotatii antireligioase sau altele asemenea, precum sustin amatorii rauvoitori.
Ca psiholog ortodox consider ca lucrarea este de un real folos celor care vor sa fie la curent cu tendintele din psihologia stiintifica actuala si care vor sa depaseasca parerile neavizate, miturile, speculatiile si in general toata inversunarea mistificatoare care se abate constant asupra muncii si cunoasterii psihologice. Este o lucrare serioasa, puternic documentata si cu aprofundari experimentale validate.

Mersi frumos si o sa recomand la toata lumea o carte care te poate scoate din deznadejde, este vorba de Dumnezeu este Iubire. Marturia Sfantului Siluan Athonitul, superbaaa :D