![]() |
Citat:
Pentru mine respectul este respect, nu inseamna renuntarea la credinta ta, ci intelegerea faptului ca asa cum tu ai o credinta si vrei sa-ti fie respectata si celalalt are acelasi drept. Mai simplu, cum am fost invatati: Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face. |
un articol care mi se pare relevant pentru topicul asta....
http://www.ziarullumina.ro/articole;...-Dumnezeu.html daca cautati printre articolele diaconului Sorin Mihalache se gasesc multe explicatii care pun foarte bine in lumina dezbaterea credinta vs. ateism ...linkul cu articolele lui este urmatorul http://www.ziarullumina.ro/autor.php...C%2C+Ia%C5%9Fi |
Citat:
Eu inteleg asa: daca cutare familie de oameni de treaba, adventisti, vin la mine sau eu merg la ei si nu deschid chestiunea credintei, nici eu nu o deschid cu ei. Dar daca ei o deschid si spun "uite credinta ta nu e buna ca e asa si pe dincolo" (nu exact cu cuvintele astea dar intelegi tu ideea) atunci nu pot sa tac si sa zic "poate aveti dreptate" ci incerc sa le explic unde gresesc. Nu esti de acord cu asta? |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Care e parerea ta? |
Citat:
|
Citat:
|
Ateul este o victima, ba chiar rob al propriei ratiuni. Paradoxul consta in faptul ca rationalizand intr-o maniera extrema, se arata a fi de fapt irational. Se vrea un om al concretului, al demonstrabilului, ceea ce si este. Numai ca adevarul sau, pe care se fundamenteaza intregul sau demers, este nimicul. Acel nimic din care toate au fost aduse la existenta. Asadar, ateul se preocupa cu nimicul. Ce poate fi mai irational decat acest lucru? Ce poate fi mai lipsit de sens?
Adevarul omului care vorbeste cu/despre Dumnezeu, se fundamenteaza insa pe Cel care din nimic a rostuit intregul univers, vazut si nevazut. Adevarul nostru este o Persoana. |
Citat:
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 12:25:32. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.