Uite ca am mai aflat ceva despre tine, draga Nicolae... student la filo... chiar nu ma asteptam...:) Multumesc pentru atentia pe care mi-o acorzi...:D
Aha... deci Biblia (care e inspirata de Duhul Sfant) spune sintagma "Duh Sfant" peste tot... si atunci cand se refera la prooroci ...si atunci cand se refera la cei care cred... si sustii ca nu face distinctie clara...asa ca... implicatia logica este ca lasa spatiu de interpretare, ca fiecare sa inteleaga ce vrea si cand vrea. Cand imi convine ca acolo sa fie Duhul Sfant (ca Persoana din Sfanta Treime) Il accept asa cum scrie acolo, dar cand scrie Duhul Sfant si mie nu imi prea convine, aleg alta categorie din alea multe.:D Exact la asta ma refeream cand am spus, ca interpretarea te poate duce la o prostie din punct de vedere logic. Dar daca eu sustin ca Duhul Sfant trebuie sa se coboare asupra celor ce cred si aduc ca argument ca SCRIE Duh Sfant... interpretez:D... asa ca gandeste-te bine... care interpreteaza? Eu care iau asa cum e... sau tu care vezi mai mult sau mai putin decat ce scrie propriu-zis?

Multumesc pentru remarca ta ipotetica... La asta raspund cu atat: Domnul sa te binecuvanteze!
Zici ca e imposibil? :D Hai sa iti spun ceva.. sigur stii deja, dar iti readuc aminte. Cati sunt botezati ortodocsi, dar sunt atei? Stii ce va fi antihristul? Cel care Il va tagadui pe Dumnezeul adevarat... oare sa nu fie asta ateism? Nu numai ca Il va tagadui, dar se va face el insusi dumnezeu... si va cere inchinare ca atare din partea tuturor...si crezi ca il va stingheri botezul....? Asa de putin cum pe ateii (care sunt "ortodocsi") care Il tagaduiesc pe Dumnezeu, putin le pasa ca sunt botezati sau nu. Asa ca nu e imposibil asa cum spui tu. Trebuie sa avem mintea treaza si sa veghem... si noi ce facem? Vrei real... real sa fie...:) Am spus ipotetic, tocmai pentru ca eram sigura ca o sa ai reactia, pe care ai si avut-o.:D Ca sa nu ma intelegi gresit... nu spun ca neaparat anthristul se va ridica din randul ortodoscilor... doar Dumnezeu stie asta... nici tu, nici eu nu stim exact... dar nu exclude posibilitatea, pentru ca tocmai ti-am aratat ca nu e imposibil sa fii ortodox si sa Il tagaduiesti pe Dumnezeu.

Cat cu privire la Dumnezeul triun... daca ai fi citit ce i-am scris lui sik... ai fi vazut clar ca nu sunt contra Sfintei Treimi... ci ca o sustin! SI in acest DUMNEZEU TRIUN cred.

Sper ca ai auzit de Irineu.:) Daca nu iti redau scurt in cateva cuvinte, ceea ce a scris el si care face parte cu tarie si din crezul meu. El scrie ca Fiul si Duhul sunt cele doua brate pe care Dumnezeu Tatal le intinde spre noi si, daca acceptam oferta Lui, cu aceste doua brate ale Sale Dumnezeu ne imbratiseaza.(ca sa nu ne intelegem gresit... e o imagine metaforica.:)) Imaginea aceasta a lui Dumnezeu Tatal intinzand catre noi cele doua brate ale Sale, pe Fiul Sau si pe Duhul Sfant este extrem de instructiva si ea ne ajută sa vizualizam cel mai bine modul in care Sfanta Treime ne cheama la unire cu Sine si la traire in unire cu Sine: unul despre unirea cu Cristos si trairea in aceasta unire si celalalt despre lucrarea Duhului Sfant in noi, Adica despre cele doua brate cu care Dumnezeu Tatal se uneste cu noi si prin care traim in partasie cu Dumnezeu.

Cam atat for now...:D Imi face placere sa discut cu tine... :)
Multa pace! :)

:rolleyes:
Da ? Exista cu adevarat ? :D
Scuze pentru "ironie". Sunt bine dispus azi. ;) Vad ca m-ai citat pe mine, dar nu imi dau seama la ce intrebare a mea ai raspuns cu "Da". :p
Eu am pus insa la indoiala pe cei care nu au har si totusi tin predici intr-o asa maniera incat ti se pare ca vezi harul in ei. :)
/respect

Sfantul Vasile cel Mare,unul dintre Parintii Biserici crestine,a scris o carte despre Sfantul Duh(De Spiritu Sancto.Acest Sfant avea darul prorociei,adica prin el vorbea Duhul Sfant.Dupa ce citesti cartea asta o sa mai vorbim pe tema Sfantului Duh.

Am confirmat Sik cu "da",pt ca si pe mine ma deruteaza chestia asta cu preotii cu mai putin har...iar unii dintre ei nu au chiar deloc,ci doar termina o facultate de teologie dupa care cu niste relati obtin o Parohie(stiu caz concret,in care unul care mergea mereu la femei,se imbata mereu prin discoteci,si chiar se ocupa cu unele ilegalitati impreuna cu niste cetateni de etnie rroma,a ajuns preot deoerece tatal sau este preot)

Eu una am incheiat "polemica" aici. Nu mai spun nimic. Tot ce era de spus, a fost spus din punctul meu de vedere. Cine vrea sa ia aminte, va lua... cine nu, nu.

Fie ca toata indurarea, bunatatea si dragostea lui Dumnezeu sa se reverse asupra ta si a tuturor celor care au citit si vor citi!
Multa pace tuturor! :)

Draga,eu nu polemizez cu tine pentru ati arata tie ca eu am dreptate si tu te inseli.Scopul meu este de te face sa intelegi ca dreapta credinta se afla prin biserica,deoarece biserica este manifestarea lui Hristos pe pamant.Asa cum o vezi tu,buna,rea, este casa Domnului Iisus.TE ROG ENORM SA ASCULTI DE MARII DUHOVNICI AI ORTODOXIEI,DE SFINTII PARINTI AI BISERICI,deoarece nu suntem noi in masura sa interpretam biblia si sa spunem ca nu avem nevoie de biserica pt a il avea pe Hristos.

www.ortodoxie-ecumenism.com/category/interviuri/ . Pt Alexandra-Ioana.VB parintele Arsenie Papacioc.In discursul dansului de 9 minute o sa observi cat de importante sunt riturile,cu toate ca nu se refera la ecumenism,insa daca o sa fi atenta o sa observi importanta capitala a traditiei ortodoxe,adica ori prin dreapta credinta in primesti pe Hristos,ori degeaba il cauti pe Hristos.Acum polemizeaza cu parintele Papacioc....

Draga Alexandara-Ioana,pe pagina www.ortodoxie-ecumenism.com o sa gasesti un articol "Ereziile si dreapta credinta" de Sfantul Ignatie Briancianinov si daca o citesti cu atentie o sa iti dai seama ca nu este de ajuns sa fi un om bun si sa crezi in Hristos pt a te mantui ci trebuie sa urmezi dreapta credinta

"Dumnezeu, Care a facut lumea si toate cele ce sunt in ea, Acesta fiind Domnul cerului si al pamantului, nu locuieste in temple facute de maini,
Nici nu este slujit de maini omenesti, ca si cum ar avea nevoie de ceva, El dand tuturor viata si suflare si toate.
Si a facut dintr-un sange tot neamul omenesc, ca sa locuiasca peste toata fata pamantului, asezand vremile cele de mai inainte randuite si hotarele locuirii lor,
Ca ei sa caute pe Dumnezeu, doar L-ar pipai şi L-ar gasi, desi nu e departe de fiecare dintre noi.
Caci in El traim si ne miscam si suntem, precum au zis si unii dintre poetii vostri: caci ai Lui neam si suntem." Fapte 17.24-28

Nu Il vad, dar Il caut bajbaind, caci "Unde ma voi duce de la Duhul Tau si de la fata Ta unde voi fugi?De ma voi sui in cer, Tu acolo esti. De ma voi cobori in iad, de fata esti.De voi lua aripile mele de dimineata si de ma voi aseza la marginile marii si acolo mana Ta ma va povatui si ma va tine dreapta Ta. Si am zis: "Poate intunericul ma va acoperi si se va face noapte lumina dimprejurul meu".Dar întunericul nu este întuneric la Tine si noaptea ca ziua va lumina. Cum este întunericul ei, asa este si lumina ei." Psalmul 138.7-12 (unul dintre psalmii mei preferati:))

Nu e departe de mine, asa cum in rabdarea, indurarea si dragostea Sa nu e departe nici de tine, doar noi suntem pasivi. Am vazut odata un tablou.. nu mai stiu cine l-a pictat si nici cum se numea, dar o sa ma documentez si iti spun exact... dar arata exact atitudinea noastra fata de Dumnezeu. Cum spunea Irineu... El isi intinde cele doua "brate" ale Sale inspre noi, dar noi alegem sa fim pasivi in a intinde mana inspre El. Nu stiu cat am fost la subiect si cat am fost pe langa, dar asta aveam pe inima.
Cat cu privire la citit... am citit destul pana acum... nu am ajuns din naivitate la ceea ce cred, ci din cunostiinta de cauza. Am cercetat... te sfatuiesc si pe tine sa faci asta... altfel nu o sa traiesti din propria-ti incredintare, ci din convingerile altora (care e drept nu trebuie neaparat sa difere de ale tale... dar cum vei stii, daca nu vei incerca?).

Harul si pacea Domnului sa te insoteasca! :)
Cu dragoste,
In El.

Da, dar ce inseamna "a urma dreapta credinta" nu sunt lamurit.
Textul acela al sfantului este plin de contradictii. De exemplu:
"Toate faptele bune omenesti neputincioase, pogoratoare in iad, au fost inlocuite cu o singura fapta buna, plina de putere: credinta in Domnul nostru Iisus Hristos. Cand iudeii L-au intrebat pe Domnul: "Ce sa facem ca sa facem lucrurile lui Dumnezeu", Domnul le-a raspuns: "acesta este lucrul lui Dumnezeu, sa credeti in Cel pe Care L-a trimis El", dar un singur lucru bun ne e necesar intru mantuire: credinta; credinta ca lucrare."
Ce-i aia credinta ca lucrare? Adica manifestata prin fapte? Prin faptul ca te duci la biserica? Sau prin ce?
Apoi o fraza antologica: "Prin credinta, numai prin credinta, putem intra in comuniune cu Dumnezeu, prin mijlocirea Tainelor pe care ni le-a daruit El".
Pai cum vine asta, numai prin credinta, dar prin mijlocirea tainelor?
Pai daca e prin mijlocirea tainelor, nu mai este numai prin credinta, nu?
Alt text:
"Biserica a recunoscut intotdeauna ca exista un singur mijloc de mantuire: Rascumparatorul! Ea a recunoscut ca cele mai mari virtuti ale firii cazute pogoara in iad."
Pai care ar fi virtutile alea bune care ne pogoara in iad?
"Veti replica poate: "Sfantul Apostol Iacov cere neaparat fapte bune. El invata ca credinta fara fapte e moarta". Cercetati ce cere Sfantul Apostol Iacov si o sa vedeti ca el cere, ca si toti insuflatii de Dumnezeu scriitori ai Sfintei Scripturi, fapte de credinta, iar nu faptele bune ale firii noastre cazute. El cere credinta vie, invederata de faptele omului nou, si nu faptele bune ale firii noastre cazute!"
Dar care sunt "faptele de credinta" si "faptele bune ale firii noatre omenesti"?
Daca faci o fapta buna a firii cu gandul ca urmezi invatatura Mantuitorului, devine fapta de credinta? Sau fapta de credinta e numai sa te rogi si sa participi la toate slujbele la care trebuie?
"Adanciti-va in cercetarea Noului Testament si in general a intregii Sfintei Scripturi: veti gasi ca se cere implinirea poruncilor lui Dumnezeu, ca numai aceasta implinire este numita fapta, ca numai prin implinirea poruncilor lui Dumnezeu credinta in Dumnezeu se face vie, ca una ce e lucratoare; fara aceasta e moarta, lipsita fiind de orice miscare. Si dimpotriva, veti gasi ca pornirile bune ale inimii sunt interzise, lepadate!"
Dar majoritatea poruncilor lui Dumnezeu, daca nu chiar toate, sunt si fapte bune ale firii. Deci nu m-am lamurit deloc.

A urma dreapta credinta inseamna a pastra intacta religia care a fost lasata de Hristos pe pamant si a pastra intacte ritualurie lasate de Sfintii parinti,ritualuri dictate de Dumnezeu prin Duhul Sfant.Restul ce interpretezi tu din Sfanta Scriptura sau din alte texte umaniste sunt pareri profane.Sacrul se manifesta intr-o comunitate prin niste ritualuri.Textul ala al Sfantului este plin de contradicti in mintea ta.Eu dau textul ala unui profesor universitar de filosofie, si imi spui tu mie ca textul este plin de contradicti.Poti sa faci o analiza,folosind desigur"eterna logica a lui Aristotel"(Kant)a unui text de Leibniz,Sartre,Platon....dar mai greu sa intelegi tu ceea ce spune un SFANT.Cand iti vorbeste un sfant sau un duhovnic tu ce faci?Faci analiza textuala?Nu poti sa intelegi ceea ce iti spune SFANTUL deoarece nu ai nici o legatura cu trairea religioasa,caci daca ai avea ai intelege.Daca si sfintii se contrazic.....apropo esti ortodox?

A urma dreapta credinta inseamna a pastra intacta religia care a fost lasata de Hristos pe pamant si a pastra intacte ritualurie lasate de Sfintii parinti,ritualuri dictate de Dumnezeu prin Duhul Sfant.Restul ce interpretezi tu din Sfanta Scriptura sau din alte texte umaniste sunt pareri profane.Sacrul se manifesta intr-o comunitate prin niste ritualuri.Textul ala al Sfantului este plin de contradicti in mintea ta.Eu dau textul ala unui profesor universitar de filosofie, si imi spui tu mie ca textul este plin de contradicti.Poti sa faci o analiza,folosind desigur"eterna logica a lui Aristotel"(Kant)a unui text de Leibniz,Sartre,Platon....dar mai greu sa intelegi tu ceea ce spune un SFANT.Cand iti vorbeste un sfant sau un duhovnic tu ce faci?Faci analiza textuala?Nu poti sa intelegi ceea ce iti spune SFANTUL deoarece nu ai nici o legatura cu trairea religioasa,caci daca ai avea ai intelege.Daca si sfintii se contrazic.....apropo esti ortodox?[/quote]

Sunt ortodox, dar nu sunt nici habotnic nici fanatic. Daca eram fanatic ramaneam ateul care am fost cu ceva timp in urma. Nu stiu de ce tot aduci mereu in discutie pregatirea ta filozofica si ce legatura are cu subiectul.
Mi se pare interesant ca noi ne mandrim cu respingerea doctrinei infailibilitatii papale, dar in schimb decretam infailibili o sumedenie de sfinti, pe care ii face fiecare biserica ortodoxa autocefala.
Noroc ca Stefan cel Mare nu ne-a lasat scrieri, ca azi mai aveam un infailibil.
Ai un entuziasm tineresc in zelul tau religios ortodox, foarte bine. Sper sa se manifeste la fel de activ si in practica religioasa.
Apropo, m-ai cam admonestat dar nu prea m-ai lamurit. M-am lamurit ca esti 100% cu ritualurile (care s-au tot inmultit, nu mai sunt alea de la inceput).
Dar in rest, nu prea am inteles ce inseamna a pastra credinta lasata de Hristos.

Dragul meu Nicolae,
Initial nu am vrut sa citesc ceea ce mi-ai sugerat, dar m-a facut Gabriel curioasa. Asa ca am citit... si te intreb... ai vrut sa citesc ca sa imi intaresti convingerile?
Dragul meu, de o saptamana tot dezbatem problema mantuirii... eu tot spun ca doar credinta in jertfa lui Iisus Hristosul este cea care ne poate mantui... tu tot spui ca ca nu ca nu doar jertfa, ci neaparat si riturile. Si cine vine si face pace? daca nu Sf. Ignatie B... ca sa vezi ce scrie... ca pe mine nu m-ai crezut, cand ti-am dat citate din Scriptura.

"Hristos - singurul mijloc al mantuirii noastre!
Rascumpararea neamului omenesc a fost savarsita nu de un inger, nu de un arhanghel, nu de vreo fiinta si mai inalta dar marginita si creata - ci a fost savarsita de insusi nemarginitul Dumnezeu.
Toate faptele omenesti neputincioase, pogoratoare in iad, au fost inlocuite cu o singura fapta buna, plina de putere: credinta in Domnul nostru Iisus Hristos.
Biserica a recunoscut intotdeauna ca exista un singur mijloc de mantuire: Rascumparatorul!
Crestini! Cunoasteti pe Hristos! Intelegeti ca voi nu Il cunoasteti, ca va lepadati de El socotind mantuirea posibila fara El, pentru niscaiva fapte bune!"

Ca sa vezi ca mantuirea e doar in Hristos, nu si in rituri. Asta incercam sa iti explic, dar daca nu m-ai fi anatemizat poate ai fi inteles: mantuirea este doar si numai in Singurul si Unicul Hristos! Repet ce ti-am mai spus odata: take it, or leave it... dar nu alege mijlocul, ca ti-am expus si "teoria" griului care in esenta e tot negru.:)

Cat cu privire la indemnul pe care ti-l tot dadeam sa cercetezi, nu sa iti lasi mintea spalata : " Adanciti-va in cercetarea Noului Testament si in general a intregii Sfintei Scripturi( si continuarea despre ratiunea pervertita si ratiunea sanatoasa...) ratiune sanatoasa, ea este credinta capatata din cercetarea lucrurilor."

Da... mare dreptate are.. ce spuneam.. cercetati... cercetati Scripturile, ca vorbiti fara sa stiti despre ce vorbiti... si luati-o asa cum e...:) Acolo veti afla tot ce trebuie sa stiti acum, pentru ca din totdeauna Cuvantul este viu si lucrator si cel ce citeste cu inima credintei, va gasi acolo TOT ce trebuie sa stie aici, pe pamant... pentru ca Scriptura este insuflata de Duhul Sfant si Dumnezeu este ADEVAR!:cool:

Cam atat....:)

Multa pace si binecuvantare din partea Celui ce a spus " Eu sunt, Cel ce sunt!" :)

Pai Sfantul era ortodox....adica urma niste rituri....apropo este ortodoxa?

Dragul meu Gabriel,
Incerc sa iti explic in lumina Scripturii.

"Toate faptele bune omenesti neputincioase, pogoratoare in iad, au fost inlocuite cu o singura fapta buna, plina de putere: credinta in Domnul nostru Iisus Hristos. Cand iudeii L-au intrebat pe Domnul: "Ce sa facem ca sa facem lucrurile lui Dumnezeu", Domnul le-a raspuns: "acesta este lucrul lui Dumnezeu, sa credeti in Cel pe Care L-a trimis El", dar un singur lucru bun ne e necesar intru mantuire: credinta; credinta ca lucrare."

Omul nu poate fi mantuit prin fapte dintr-un motiv foarte simplu. Suntem din insasi natura noastra rai...nu exista om pe pamantul acesta, care sa nu fi pacatuit macar o data in viata. Plata pacatului este moartea. Asa ca noi in neputinta noastra, prin fortele noastre proprii, am fi avut ca "rasplata" moartea. Oricine pacatuieste, este rob al pacatului. Si aici intervine harul lui Dumnezeu. Hristosul s-a pogorat in trup pe pamant... aici in nimicmicia noastra... si a trait in mijlocul nostru, dar El NU a pacatuit si a implinit astfel Legea lui Dumnezeu in El. Cel mai mare eveniment din istoria lumii (parerea mea) a fost atunci cand Hristosul a fost rastignit pe dealul Golgotei, a murit, dar a inviat a 3-a zi. Acum... multi aici spun asta ca si cum ar fi o poveste frumoasa de acum 2000 de ani, dar care nu mai are relevanta astazi. Iisus Hristosul a inviat... dar El este viu si astazi! Prin moartea si invierea Sa, lanturile, cu care ne tinea satan legati prin pacat... au fost rupte, dar in dragostea si in corectitudinea Sa, Dumnezeu lasa omului sansa de a alege... in viata la orice decizie pe care trebuie sa o iei... poti sa reduci la 2 variante... asa este si in cazul acesta. Dumnezeu te-a eliberat prin har... ai posibilitatea de a fi liber de sub tirania pacatului, dar ai voie sa alegi: 1. Vrei sa ramai legat; 2. Vrei sa fii liber. Varianta doi o poti obtine DOAR prin credinta in Iisus Hristos si in ceea ce El a infaptuit prin rastignirea, moartea si invierea Sa. Vei fi liber, daca Il vei accepta in viata ta... in inima ta...daca iti vei recunoaste inaintea Lui vina, daca iti vei recunoaste inainte Lui starea de pacat... atat timp cat esti prea "bun" si atat timp cat in viata ta "nu este pacat... si totul e bine"... acolo NU este loc pentru harul lui Dumnezeu, pentru ca prin atitudinea ta, Il respingi... dar daca Dumnezeu te face liber, atunci vei fi cu adevarat liber. Dar mare grija... sa nu confundam harul cu pacatuirea constanta... "ca doar suntem iertati si liberi, deci putem sa pacatuim nesstingheriti". Fals! Harul te impiedica, tocmai prin faptul ca e nemeritat de la a mai continua sa pacatuiesti(uitat-te daca ai timp si rabdare la ce am scris mai sus pe undeva in niste postari cu privire la har).
Deci ideea de baza este ca noi nu ne-am fi putut mantui singuri prin forte proprii si prin fapte neputincioase, dar vestea buna a Evangheliei este ca, ce noi nu am putut face, a facut Dumnezeu pentru noi, DAR trebuie sa credem. Credinta adevarata este cea vie... adica, ce am incercat sa iti spun si in alt context: daca ai cu adevarat credinta, faptele bune te vor caracteriza automat. Este o chestiune ce deriva natural din credinta autentica. Mersul la biserica nu e fapta buna, asa cum nimi mersul la biblioteca nu e. Mersul la biserica este (sper pentru toti), dorinta de a fi in partasie cu altii... si de a aduce Domnului inchinare. Viata de credinta e mult, mult mai mult decat mersul duminica la biserica. Nu cred ca e om, care sa nu stie ce inseamna fapta buna... toti stim, toti avem capacitatea de a distinge intre bine si rau :D. Faptele bune ale firii, cum sunt numite aici, sunt cele pe care noi le-am desemna ca bune, dar din cauza faptului ca nu sunt un rezultat al credintei, ci sunt semanate din firea pamanteasca, nu au nici o valoare in fata lui Dumnezeu.:)

La fraza cu Tainele nu ma bag... iar ma anatemizeaza Nicolae, asa ca il las pe el sa o faca. :D

Orice om caracterizat de virtuti bune... ca sa spun altfel.. orice om moral, poate ajunge in iad oricat de bun ar fi el dragutul.:D Asta e afirmatia atat de transanta a crestinismului: doar cei ce primesc pe Rascumparator, vor fi salvati. Oamenii morali (adica cu atribute morale pozitive), dar care nu au credinta, vor ajunge in iad.

Sper ca te-am lamurit macar putin... daca mai ai inca nedumeriri, poti sa intrebi si daca Domnul va ingadui, iti voi raspunde.:)

Multa pace si multa binecuvantare!:)

Sa inteleg ca... :D

Stii ce vroiam sa te rog... Daca vrei si esti interesat... citeste putin despre (repet daca doresti) despre conciliul de la Constantinopol din anul 553. Vei vedea ca in cadrul acestuia a fost respins: origenismul, preexistenta sufletelor, subordinatismul, apocatastaza... si citeste dupa aceea putin despre Origen, un Sfant Parinte.
Vei vedea de ce te-am rugat asta, daca vei citi.

"Toate sa le incercati; tineti ce este bine" I Tesaloniceni.V.21

Cu privire la nedumerirea ta... te las in nebuloasa...:D

Multa pace si binecuvantare!:)

Ca atare.TAINA E UN EVENIMET DECISIV SI UNIC IN VIATA OMULUI CARE VINE LA CREDINTA SI CARE CONTUNUA SA CREADA,cum nu sunt cuvintele simple.Gesturile sacramentale ale preotului si episcopului,savarsite in numele Biserici si cu autoritatea ei,deci cu autoritatea lui Hristos lucrator in ea,implinesc in mod real lucrarea intentionata,pentru ca Hristos insusi o implineste nevazut si Biserica insasi o implineste vazut prin aceste gesturi" Teologie dogmatica ortodoxa,volumul 3, preot profesor doctor Dumitru Staniloae(caractere mari cu care am scris in textul acesta sunt subliniate in carte de catre autor.Poate ai auzit de autor....daca esti ortodoxa) Si preotul profesor doctor Dumitru Staniloe este respins in mintea ta?

Cred ca problema demult nu mai e la mine... Ma tot plimbi de la o scriere la alta.:D Sf. Igantie B. arata clar, dupa cum trebuie sa recunosti si tu, ca singurul care poate sa ne mantuiasca este Iisus Hristosul. Ce conexiune vrei sa imi arati, prin ceea ce ai citat mai sus sincer nu inteleg. Daca cumva tot la opinia ta ai ramas si vrei sa demonstrezi in continuare, ca totusi mantuirea nu poate fi realizata fara rit, taine etc. atunci... ai o problema mare... pentru ca se contrazic doua persoane intre ele si din cate stiu eu, asta NU ar avea voie sa se intample. Asa ca problema nu e in "curtea" mea, pentru ca eu il cred pe Sf. Ignatie si cred ca singurul lucru necesar mantuirii este credinta in Hristos.

Probabil ca o sa ma numesti iar grea de cap... :( daca e asa... imi cer iertare in avans.:) Dar te rog sa imi explici ce ai inteles din ce ai citat si ce vrei sa imi transmiti.:)

Multa binecuvantare!:)

Draga daca esti ortodoxa urmezi Sfintele Taine si asculti de cei care sunt in masura sa vb despre religia ortodoxa.Daca nu inseamna ca esti liber-cugetator,adica poti sa iti intemeiezi un sistem filosofic crestin propriu.Tu nu vrei din mandrie sa dai dreptate duhovnicilor ortodoxcsi,dar sti bine ca au dreptate.Ramai cu sistemul tau filosofico-crestin.Apropo am deschis un topic la generalitati cu numele tau,in speranta ca poate mai este cineva interesat sa te aduca pe calea lui Hristos cel adevarat,dar vad ca pe aici nu interseaza mai pe nimeni de nimeni ,ci toti se lauda cu cate stiu ei din biblie,si cat de iluminati sunt ei.

dragaaaaaaaaaaaa,NUUU POTI SA AJUNGI LA DUMNEZEU DACA NUUU TRAIESTI IN TRUPUL ASTA MATERIALLLLLLL.DECI NU POTI SA AJUNGI LA HRISTOS DACA NU SAVARSESTI NISTE LUCRURI MATERIALE,LASATE DE HRISTOS INSUSI.ASA II EXPLIC DE OBICEI UNUI COPIL DE 7 ANI PT A INTELEGE,DAR VAD CA TRE SA ITI EXPLIC ASA SI TIE.

Draga Arie nu face parte din categoria Sfintii Parinti ortodocsi.De exemplu,pt a intelege tu mai bine,nici sfantul Toma de Aquino nu este un sfant pt ortodocsi,ci doar pt catolici.Deci eu ti-am spus ca tu incerci sa iti dai cu parerea despre lucruri pe care nu le stapanesti

Asta este :(... cei inteligenti trebuie sa ii ingaduie si pe cei mai putin inteligenti pe langa ei... altfel ce ar iesi din lumea aceasta? :D

Stii... in psihologie sunt 4 tipuri mari de temperamente: cel coleric, cel flegmatic, cel sanguin si cel melancolic.

Daca ar fi sa spun (atentie... nu te judec... doar fac o presupunere) in ce temperament te incadrezi as spune: coleric.:) Poate ma insel... nu dau verdictul... fac o mica presupunere...:) Esti o personalitate puternica... problema care apare, este ca nici eu nu sunt tocmai usor de influentat... si nu stiu ce va iesi din asta.:D Eu voi incerca sa iti raspund in duhul blandetii, al dragostei si al smereniei. Daca te hotarasti sa ramai la "sabie", sper sa pot compensa.:D

Multa pace!:)

Draga,avand in vedere testele psihologice care incadreaza personalitatea,pot sa iti spun ca am temperament melancolic predominad,deoarece o persoana prezinta toate cele 4 tipuri temperamentale insa una se manifesta mai accentuat.(apropo scumpa mea sotie este licentiata in psihologie,insa nu lucreaza in domeniu deocamdata).Ceea ce ti-a spus acum este doar pt a ma cunoaste mai bine,deoerece nu am nici un motiv sa ma ascund ,ci doresc doar sa iti arat calea lui Hristos cea adevarata.Eu nu zic sa ma asculti pe mine ci vorbeste te rog cu un duhovnic,asta bineinteles daca esti ortodoxa.Trebuie sa intelegi ca Hristos recunoste doar pe cei care sunt scrisi in Cartea Vieti,adica pe cei care au urmat dreapta credinta.Tu spui ca eu Il neglijesc pe Iisus,si ca vb prea mult despre taine.Pai Hristos te matuieste ,dar cum vrei tu sa te mantuiasca daca nu urmezi biserica pe care El a zidit toata invatatura crestina?

Nu ne putem lipsi de sfintele taine. Cum putem fi crestini fara botez? Cum putemn avea preoti nehirotoniti?
Ceea ce am deplans eu este excesul de ritualuri si formalism care nu sunt legate de administrarea sfintelor taine.
Si relansarea dictonului "crede si nu cerceta", de catre unii care vor sa se creada fundamentalisti(cred ca nu si de catre biserica). Rezultatul aplicarii acestui principiu a fost mereu ... necredinta. Cine cere asta impinge oamenii la necredinta. Nici macar sfintii apostoli nu au crezut orbeste. Mantuitorul i-a certat pentru putina lor credinta, si prin miracolele Sale a jutat necredintei lor.
Este o rusine si un pacat sa ceri astazi unor oameni simpli sa nu cerceteze Sfanta Scriptura si sa creada orbeste tot ce scrie sau spune x sau y pentru ca respectivii au fost nu stiu ce, cand nici macar sfintii apostoli nu au crezut fara dovezi, iar Mantuitorul i-a iertat si i-a luminat.

Par.Teofil Praian recomanda sa citim zilnic 2 capitole din Noul Testament pentru ca Dumnezeu ne graieste acolo.
Dar in nici un caz sa interpretam fara o indrumare si cum ne taie capul ce scrie acolo caci ajungem sa cadem in patima sectantilor.

Hristos nu a fost numai Rascumparator, cum spunea sfantul. Daca El s-ar fi facut om doar pentru a ne rascumpara prin jertfa Sa, de ce a chemat apostoli?
Sa nu uitam ca era numit Invatator, si a fost si este cel mai mare Invatator posibil.
Uitati-va la diferentele dintre Noul si Vechiul Testament.
In Vechiul Testament, gasim o abundenta de ritualuri descrise cu lux de amanunte, pana in cele mai mici detalii.
Cata greutate au ritualurile in Noul Testament? Nu lipsesc cu desavarsire. Mantuitorul ne-a invatat ritualuri (botezul, euharistia).
Chiar si ritualurile pe care El le-a infaptuit personal, nu sunt descrise cu lux de amanunte, ca o "procedura" de a face ceva. Cred ca "procedurile" au fost primite ulterior prin Duhul Sfant. Daca nu e asa, va rog sa ma corectati.
Dar mai ales ne-a invatat cum sa traim într-un mod placut lui Dumnezeu. Asta abunda in Noul Testament.
Ne-a invatat si ne invata prin vorbe (explicit sau prin pilde), prin miracole si prin exemplul personal.
Mantuitorul ne-a invatat sa intoarcem celalalt obraz (nu sa aparam credinta cu sabia, cum spunea cineva), dar El a fost primul care a intors celalalt obraz. Numai cu un gand ar fi putut sa trimita in neant pe cei ce l-au rastignit. Dar atunci ce greutate ar fi avut indemnul de intoarce celalalt obraz, cand chiar cel ce ne-a invatat asta, nu ar fi facut-o?
Ne-a invatat supunerea fata de Dumnezeu, dar El insusi s-a supus pana la capat Tatalui.
Si asa mai departe. Toate invataturile Sale le regasim in viata si faptele Sale cat a fost printre oameni. El chiar a facut tot ceea ce ne-a invatat pe noi sa facem.
Opera sa a fost continuata de apostoli.
Invatatura lui Hristos nu e greu de inteles, cum ar vrea unii sa ne faca a crede. El nu s-a adresat doar preotilor si carturarilor, ci maselor - TUTUROR! Anumite parti din Sfanta Scriptura sunt greu de inteles, dar nu si Evangheliile. Acestea sunt limpezi si luminoase cum a este si Mantuitorul nostru.
Un bun Invatator se face usor inteles de cei mai simpli invatacei. Si asta a facut si Mantuitorul, care a fost desavarsit in toate, si a fost desavarsit si ca Invatator.

Coborau in iad, dupa sfarsirea pribegiei pamantesti, nu doar pacatosii, ci si dreptii Vechiului Testament. La atata se limiteaza puterea faptelor bune omenesti. Acesta e pretul virtutilor firii noastre cazute! Ca sa se refaca comuniunea omului cu Dumnezeu sau, cu alte cuvinte, ca omul sa obtina mantuirea era necesara rascumpararea. Rascumpararea neamului omenesc a fost savarsita nu de un inger, nu de un arhanghel, nu de vreo fiinta si mai inalta dar marginita si creata - ci a fost savarsita de insusi nemarginitul Dumnezeu.
Pedepsele - partea neamului omenesc, au fost inlocuite cu pedeapsa luata de El; lipsa meritelor omenesti a fost inlocuita de vrednicia Lui infinita. Toate faptele bune omenesti neputincioase, pogoratoare in iad, au fost inlocuite cu o singura fapta buna, plina de putere: credinta in Domnul nostru Iisus Hristos. Cand iudeii L-au intrebat pe Domnul: "Ce sa facem ca sa facem lucrurile lui Dumnezeu", Domnul le-a raspuns: "acesta este lucrul lui Dumnezeu, sa credeti in Cel pe Care L-a trimis El", dar un singur lucru bun ne e necesar intru mantuire: credinta; credinta ca lucrare.


Biserica a recunoscut intotdeauna ca exista un singur mijloc de mantuire: Rascumparatorul! Ea a recunoscut ca cele mai mari virtuti ale firii cazute pogoara in iad.

Veti replica poate: "Sfantul Apostol Iacov cere neaparat fapte bune. El invata ca credinta fara fapte e moarta". Cercetati ce cere Sfantul Apostol Iacov si o sa vedeti ca el cere, ca si toti insuflatii de Dumnezeu scriitori ai Sfintei Scripturi, fapte de credinta, iar nu faptele bune ale firii noastre cazute. El cere credinta vie, invederata de faptele omului nou, si nu faptele bune ale firii noastre cazute!

Adanciti-va in cercetarea Noului Testament si in general a intregii Sfintei Scripturi: veti gasi ca se cere implinirea poruncilor lui Dumnezeu, ca numai aceasta implinire este numita fapta, ca numai prin implinirea poruncilor lui Dumnezeu credinta in Dumnezeu se face vie, ca una ce e lucratoare; fara aceasta e moarta, lipsita fiind de orice miscare. Si dimpotriva, veti gasi ca [color=red]pornirile bune ale inimii sunt interzise, lepadate![/color]

Acestea sunt cateva extrase din textul sfantului Ignatie Briancianinov - "Ereziile si dreapta credinta".
Desigur, cu totii cred ca suntem de acord ca fara Hristos nu este posibila mantuirea.
Dar cum noi nu avem voie se pare sa avem pareri, am sa ii raspund cu cuvintele sfantului Antonie cel Mare:

Oamenii se socotesc rationali insa pe nedrept, caci nu sunt rationali. Unii au invatat cuvintele si cartile vechilor intelepti. Dar rationali sunt numai aceia care [color=red]au sufletul rational, pot sa deosebeasca ce este binele si ce este raul, [/color]se feresc de cele rele si vatamatoare sufletului si toata grija o au spre cele bune si folositoare sufletului; iar acestea le savarsesc cu multa multumire catre Dumnezeu. Numai acestia trebuie sa se numeasca rationali


Dupa cum corabierii carmuiesc corabia cu grija, ca sa n-o izbeasca de vreo stanca vazuta sau nevazuta, asa si cei ce se silesc spre viata duhovniceasca [color=red]trebuie SA CERCETEZE cu frica ce trebuie sa faca si ce sa nu faca.[/color] De asemenea sa creada ca legile lui Dumnezeu le sunt de folos, taind de la suflet toate gandurile pacatoase.

Caci bun este omul care cunoaste pe Dumnezeu, dar el nu este, nu stie nimic si nu va sti vreodata. [color=red]Caci calea cunostintei lui Dumnezeu este bunatatea.[/color]
A se remarca ultima propozitie marcata cu rosu. Deci nu ritualul este calea cunostintei lui Dumnezeu.

In cuvantari orice asprime sa lipseasca. Pentru ca sfiala si neprihanirea stiu sa infrumuseteze pe oamenii cu judecata mai mult decat pe fecioare, caci mintea iubitoare de Dumnezeu este o lumina care invaluie sufletul, cum invaluie soarele trupul.

Precum trupul fara suflet este mort, asa si sufletul fara puterea mintii este nelucrator si nu poate mosteni pe Dumnezeu.

Ochiul priveste cele vazute, iar mintea intelege cele nevazute caci mintea care iubeste pe Dumnezeu este faclie care lumineaza sufletul. [color=red]Cel ce are minte iubitoare de Dumnezeu si-a luminat inima sa si vede pe Dumnezeu prin mintea sa.[/color]
Din nou, din fraza subliniata se vede ca mintea noastra trebuie sa-l iubeasca pe Dumnezeu, nu ritualurile.
In concluzie, din citatele de mai sus din Antonie cel mare, eu unul inteleg ca ritualurile fara iubire de Dumnezeu si de oameni si fara bunatate, sunt inutile.
Si ca trebuie sa ne folosim si inima si mintea, nu numai sa inghitim pe nemestecate ce ni se spune.
De altfel, chiar Ignatie Briancianinov ne indeamna la studiul Bibliei si mai ales al Noului Testament. Numai ca nu stiu de ce condamna faptele bune ale inimii.

Iudeul niciodata nu intreaba daca Dumnezeu exista si ce este El, pentru ca Dumnezeu i-a spus lui Moise: "Eu sunt Cel ce sunt". Grecul din antichitate era aplecat mai mult spre a rationaliza existenta lui Dumnezeu ajungand la diferite concluzii:"Trebuie sa existe o Cauza neacuzata sau un Miscator nemiscat"(Aristotel)sau "Fiinta este ceea ce este"(Parmenide). Crestinul este mai presus de iudeu si de elin pentru ca Dumnezeu S-a intrupat descoperindu-se drept: Cale , Adevar, Lumina.

Am vazut ca administratorul a sters rubrica „speciala” pe care a initiat-o Nicolae. Ati avut insa destul timp sa va manifestati dorinta de a pietrui pe cineva. Chiar daca sub o forma moderna, ideea din spate e aceeasi... nu caut slava oamenilor, ci caut ca Dumnezeu sa isi gaseasca placerea in mine.
Multumesc Anita pentru remarca ta... nu pot sa spun “Pace!” daca NU este pace… ar fi fatarnicie. Mi-am spus punctul de vedere si voi nu ati spus absolut nimic, care sa imi poata schimba convingerea, dar ati ales sa faceti din mine o “tinta” (tin cont si de remarca ta cu expresiile in engleza) si in adevar din prisosul inimii a vorbit gura, ca doar asa ne-a invatat Iisus sa facem, nu? :( Trist!
Nu fac voia mea , ci caut voia lui Dumnezeu... nu imi apar cauza, ci apar adevarul si dreptatea. Voi posta acest mesaj, cu riscul de a ma repeta... dar voi expune pentru ultima oara ceea ce cred.
Omul este prin fire rau, atat timp cat omul nu vrea sa recunoasca ca nu este “bun”, ca in viata lui este pacat si ca nu este cu putinta sa rezolve problema pacatului prin forme… nu va fi decat un crestin second-hand, care de aici, din exterior, copiaza forma, dar in el e goliciune… ac

Am probleme cu internetul... si nu a fost postat decat o parte din mesaj... voi contiua aici.


acolo, unde ar trebui sa fie continut, fond... nu va face decat sa prinda postavul nou la haina veche si sa umple burdufuri vechi cu vin nou. Nu cei sanatosi, ci cei bolnavi au nevoie de doctor. Omul nu se poate salva singur, nu va fi cu putinta... se poate prinde disperat de rit sau de fapte, dar este desertaciune. Mantuirea nu se mosteneste de la mama, de la tata, de la cei care deja au luat deciziile lor... e ceva personal... si este Unul singur Cel care poate sa o ofere. Voi confundati mantuirea cu sfintirea omului, dar nu e varza capra, cum nu e nici capra varza.
Asa cum spune Sfantul Igantie B. (pe care il citati, dar se pare ca nu il credeti) exista Unul singur in care avem mantuire si acela e Iisus Hristosul. Doar El poate ierta pacatele omului, doar El poate sa faca pace intre omul pacatos si Dumnezeul sfant, sfant, sfant... doar El, care este piatra lepadata de zidari, dar care a fost pusa in capul unghiului... din El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile. In umblarea Sa pe pamant, El ne-a oferit un model al felului in care trebuie sa traim si a instituit botezul si euharistia, care nu au valori mantuitoare, ci sunt elemente ce caracterizeaza viata unui om, care a crezut in adevar in Mielul lui Dumnezeu, ce S-a jertfit pe Sine pentru noi, macar ca meritam focul gheenei. Pentru a marturisi jertfa Lui nealterata, ci asa cum este ea... as merge pana la capat.
Biblia a fost scrisa dupa cum am mai spus si in mesaje anterioare si dupa cum a spus si Gabi foarte frumos pentru TOTI. Ii deplang pe cei care nu au citit macar o data in viata lor Scriptura, dar se numesc crestini.:( In ea se afla adevarul, fiindca in ea vorbeste Dumnezeu.
Va doresc sa nu ramaneti prinsi intre rece si cald... intre vechi si nou... intr-o viata daruita ocazional lui Dumnezeu ...intre altar si usa... intre pace si neliniste... intre continut si forma... intre un dumnezeu confectionat si Unicul Dumnezeu adevarat. Alegeti dar astazi, cat mai este timp de ales, cui vreti sa slujiti prin viata voastra, cat despre mine... eu am ales pe Domnul! Un har atat de mare, care poate fi acceptat de fiecare dintre noi si totusi multi zabovesc...nu toti cei ce zic „Doamne, Doamne” vor vedea Imparatia lui Dumnezeu.

Eu am incheiat subiectul... asa cum am mai incercat inca o data fara succes. L

Harul si pacea Domnului sa va insoteasca!:)

Pai in primul rand ar cam trebui sa avem grija de cele ce a creat Creatorul. Ca zau nu stiu cati copaci mai sunt in padure, nu stiu cat aer mai avem de respirat, nu stiu cat mai avem de suportat caldura sau frigul asta anormal, nu stiu ce o sa le spunem copiilor/(stra/.../stra)nepotilor atunci cand vor intreba ce e aia balena sau elefant si de ce nu mai exista acum(atunci)... :| Sunt o multime de astfl de lucruri de care nu stiu nimic. ???

Cred ca din ce spui tu se prefigureaza mai degraba o relatie (interactiune) cu creatia decat cu Creatorul...:)
Sau consideri ca relatia noastra cu creatia, defineste indirect relatia noastra cu Creatorul? :rolleyes:

P.S: Am uitat ... Multa pace si binecuvantare!:)

Pai daca intr-adevar Creatorul este cineva acolo sus, undeva, eu cred ca nu am avea o relatie prea buna cu El atata timp cat nu ii respectam creatia (unde intram si noi de altfel). Deci ar fi o relatie cel putin indirecta.

Dumnezeu este totuna cu Creatorul, dar ar fi bine totusi sa ne referim mai exact la una dintre ipostaze, cand discutam. Ipostaza despre care am vorbit ultima data este aceea de Creator.

Daca ne referim la relatia cu Dumnezeu, care ne vede orice am face, deja discutam despre altceva. El este in fiecare din noi, si se explica de ce el ne cunoaste din toate punctele de vedere si ne influenteaza actiunnile si trairile. Sau El este undeva sus de unde "trage toate sforile" in lumea asta, si atunci iar ne "vede", pentru ca actionam dupa voia lui (sau asa ar trebui sa facem). In oricare din cazuri El ne vede oricum. :) Si astfel suntem intr-o relatie directa cu El, fie ca ne place fie ca nu. Bine ar fi sa ne si placa, deoarece tot nu avem ce sa schimbam in aceasta privinta. ;)

Imi pare rau sik, mai devreme ai spus sa renuntam la spusele lui X, facand aluzie la postarea mea. Am citit cu atentie postarile tale. Constat ca renunti la anumite repere pentru propriile tale idei. Nu esti inca filosof, penru ca nu esti creator de sistem, ai pareri personale pe care le respect dar nu le impartasesc.
Cu respect, nu este o critica si nici nu caut sa deschid o polemica.

Dumnezeu nu este o ipoteza cu care unii sunt de acord, altii nu. Dumnezeu exista pur si simplu, indiferent ca stim noi sau nu stim, ca vrem sau nu vrem, ca intelegem sau nu intelegem. Argumente? Tot ce exista este un argument pentru ca nimic nu ar exista daca nu ar fi facut de Dumnezeu. Este un adevar atat de simplu si la indemana oricui incat nici nu este nevoie de o demonstratie.

scrie undeva in Bible "crede si nu cerceta"?!?!?!
atunci de unde monstruozitatea asta???(afirmatia)

Probabil de la unii care vor sa induca in eroare cu privire la esenta adevarului biblic. :hmmm: Sau de la altii care se cred destepti si superiori, si nu mai au rabdare sa ne lumineze si pe noi incultii sau prostanacii. :D
Dar in legatura cu tema acestui topic, cred ca s-ar cam potrivi. Pentru ca degeaba aflam noi cum a facut Dumnezeu ca din 2 oameni sa ajunga astazi o populatie de peste 6 miliarde de persoane, sau altele care sunt tot astfel de piedici, daca de sufletul nostru tot nu ne preocupam...! Pentru ca nimic nu e mai important decat sufletul nostru, pe care avem nevoie sa-L hranim cu cunoasterea lucrurilor mainilor Sale, dar nu sa iscodim noi cu mintea noastra. Sa ne rugam, si vom intelege, pentru ca in adancul nostru avem "amprenta" chipului lui Dumnezeu, sau, cum spunea Nicolae Steinhardt, "toti suntem crestini". Sa invatam mai bine sa fim cu adevarat ceea ce am fost creati sa fim, si sa Il marturism pe Hristos, adica Adevarul.

Existenta Lui Dumnezeu este fara de tagada, un Adevar mai puternic si mai clar decat Acesta nu exista. Stiinta nu-L poate nega pe Dumnezeu. Logica bunului simt nu permite acest lucru. In plus, e o falsa problema dezbaterea aceasta: exista sau nu Dumnezeu. Adevarata problema a fiecarei fiinte umane este cum se raporteaza la acest minunat Adevar. ce facem noi? Incercam sa ne punem in locul Creatorului ? Sa-L negam sau sa-L contrazicem? Ce stim noi? Suntem doar niste creaturi. Cum poate creatura sa-L contrazica pe Dumnezeu, sa-I nege puterea Sa? Desigur sunt multe taine, dar acestea nu trebuie sa ne faca sa ne indoim de existenta lui Dumnezeu. Ci din contra, pentru ca logica bunului simt, lumea pe care o vedem sau nu o vedem ne face sa credem cu tarie ca Dumnezeu este CReatorul acestui Univers si acestei lumi. Iar noi, putem sa dovedim existenta lui Dumnezeu purtandu-ne asemeni bunului samaritean, fiind milostivi si facatori de pace. caci atunci ne vom ruga mai mult, vom iubi mai mult si ne vom apropia de Dumnezeu mai mult. Si vom cunoaste mai mult decat toti savantii la un loc.

Cunosc o persoana care, sub influenta educatiei ateiste din liceu, a inceput sa spuna ca nu exista Dumnezeu. Era o persoana inteligenta, cu un fizic placut, avea multa incredere in sine. A devenit din ce in ce mai aroganta si mai egoista si credea ca totul i se cuvine. Mama ei se ruga pentru ea si o sfatuia sa inceteze cu astfel de hule pentru a nu se convinge pe pielea ei de existenta lui Dumnezeu. Dar degeaba.

Dupa o perioada de succese pe toate planurile, a inceput sa aiba ghinioane dintre cele mai mari: in dragoste, pe plan social si profesional. Se simtea extrem de singura si de izolata si atunci a inceput sa-l caute pe Dumnezeu. Viata ei apoi s-a schimbat mult in bine si de atunci nu mai are curajul sa spuna ca nu exista Dumnezeu.

In Indreptarul de spovedanie scrie ca este o hula impotriva Preasfantului Duh sa sustii ca nu exista Dumnezeu.