Nu sunt; sunt doar student, dar ascult cu sfintenie de sfatul cosmeticienilor, dieteticienilor, antrenorilor de fitness.

Cu asta sunt de acord cu tine, de multe ori m-am trezit in miez de noapte cu cosmaruri ca fata mea ar fi patit ceva. Legat de cele mai bune: nu folosi nimic in afara de Clinique( orice produs, dar te sfatuiesc sa folosesti combinatiile recomandate de ei); oricum nimic mai jos de Clinique.

Crezi ca daca ar fi patit ceva cei ce te iubesc te-ar parasi? Daca boala ti-ar distruge chipul ce ai face? Ai umbla vesnic acoperit? Sau ti l-ai afisa cu demnitate? Gandind..asta sunt eu..

Un subiect cât se poate de util:educarea tinerelor mame de către biserică pentru a creşte copii sănătoşi duhovniceşte şi morali.
Din păcate tendinţa actuală în şcoală este nu de a promova educaţia morală ci ,în mare parte spre dezvoltarea dragostei de sine a copilului şi spre "emancipare." Particip adeseori la spectacole oferite de copii şi adolescenţi şi cele mai des întâlnite sunt dansurile în stil oriental. Tinrele sunt îmbrăcate provocator,aproape goale iar aplauzele pe care le primesc sunt un îndemn şi un stimulent pentru ele dându-le curajul de a transforma strada şi chiar biserica într-o scenă pe care să-şi etaleze nurii timpurii.
Ce poate face o mamă creştină şi evlavioasă atunci când fica ei de 13 ani îi spune că are nevoie de un costum de cadână?Va putea să refuze pe motiv de morală religioasă ?Eu cred că nu.
Părerea mea(nu este obligatoriu pentru nimeni să aibă aceiaşi părere)este că exemplul părinţilor este covârşitor.Dacă copilul va creşte într-o familie unde se posteşte.se merge la biserică,se împărtăşesc şi se comportă decent,nu se ceartă,nu răspund provocărilor de tot felul,nu sunt ahtiaţi după bani şi bogăţie,nu consumă băuturi sau droguri tuncil copilul va fi unul aşa cum doreşte familia,societatea şi Dumnezeu.

Jenica ,ai dreptate ,vindecand ceva din noi se vindeca si copiii nostri de acel ceva.
Si de mare folos sunt rugaciunile parintilor pentru copii,care cred eu ,trebuie facute chiar daca ei nu sunt bolnavi sau nu au examen ca sa dau exemplu.
Nu stim noi din ce primejdie ii scapa Maicuta Domnului sau de ce ispita.
Doamne ajuta

--------------------------------------------------------------------------------

ai mare dreptate, anita.eu am observat de nenumarate ori la copiii mei grija MAICII DOMNULUI.mi i-a ferit de la nenumarate accidente.abia dupa ce pericolul a trecut mi-am dat seama ca e o minune ca totul s-a sf cu bine.voi, celelalte mamici, de la ce varsta ati inceput sa nu ii mai dati copiluli sa manance inainte de SF Impartasanie?

cat despre tinuta, cand eram mai mica mi s-a spus:"cand te duci la biserica imagineaza-ti ca te duci la o intalnire cu Regele.cum te-ai imbraca pt aceasta ocazie?"
si cred ca asa este:daca la biserica ma intalnesc cu Regele HRISTOS consider ca tinuta ar trebuie aleasa cu grija. dar acest lucru e relativ, fiecare il intelege diferit.

Familia este o cruce pentru cap
 

Rabdati supunandu-va Domnului;facand tot ce va sta in putere,incredintati totul in voia lui Dumnezeu.Sunteti sotie,sunteti mama,sunteti stapana casei.Toate indatoririle sotiei,mamei,stapanei casei sunt infatisate in scrierile Sfintilor Apostoli.Cercetati-le si apucati-va sa le impliniti cu constiinciozitate,fiindca este indoielnic ca mantuirea se pote randui fara implinirea indatoririlor pe care ni le impun pozitia sociala si ocupatia noastra.Acestea sunt de la Dumnezeu si se pot intoarce ori spre placerea Lui,daca sunt implinite cu credinciosie,ori spre jignirea Lui,de nu sunt implinite.Viata de familie si cetateneasca nu este in sine viata lumeasca,insa devine astfel atunci cand in randuielile ei se vara patimile si satisfacerea lor.Pentru viata de familie si cetateneasca sunt porunci de la Dumnezeu.SF.Teofan Zavoratul

Eu Loredana, am trait foarte aproape de Episcopie. Era chiar in spatele blocului meu (copil fiind saream gardul si furam struguri din vie:65:) De aceea cat au fost copii mici (pana pe la 2 ani si ceva) ii duceam dimineata (saptamanal! Ba parintele Mina ma chema si zilnic sa ii imparatsesc uneori)la impartasit, pana in ora 9. Nu prea au fost probleme nici mai tarziu, pentru ca au fost obisnuiti de mici cu ideea ca nu trebuie sa "papam" si sa nu bem apa ca sa ne dea parintele "papa bun". Copilul poate sa se impartaseasca mancat doar in perioada in care suge. Deci pana pe la 1 an, 1 an si un pic. Daca vreti sa il tineti pana la momentul Epiclezei si sa se impartaseasca in timpul Sfintei Litughii atunci puteti sa luati cu voi un mic pachetel si o sticluta cu apa. Practic nu sta flamnd foarte mult..Daca se trezeste pe la 8 sau 9...e somnoros...e dimineata ptr masa..si tot asa.. Acusica e 11.30 ..apoi poate manca pachetelul! Dar pentru a nu gresi intrebati parintele duhovnic sau de parohie.

Si totusi, din cate am inteles de la mama, obiceiul de a impartasi copii mici chiar saptamanal nu prea era, vorbesc de acum 20-25 de ani. Cel putin mama spune ca ne ducea pe mine si pe sora mea din cand in cand sa ne impartaseasca, dar in nici un caz in fiecare duminica, nici macar in fiecare luna. Un motiv era ca nu era biserica in apropiere, de abia dupa 90 s-au construit biserici la fiecare pas in fiecare cartier. Cea mai apropiata biserica era cam la 30 de minute de mers (de adult) departare. Deci cam greu sa te duci cu doi copii mici de cativa anisori asa de departe, si pe nemancate. Si cred ca aceeasi situatie era si in celelalte orase.