![]() |
Citat:
|
Mulțumesc, dar nu sunt încă mulțumit sau, mai bine zis, lămurit.
Din ce scrii tu, reiese, printre altele, că Dumnezeu l-a creat pe Adam cu un liber arbitru cam ... imatur, nu? Să fie imaturitatea/naivitatea o caracteristică a desăvârșirii? Așa alege un om desăvârșit? Ce crezi că ar răspunde azi un creștin cât de cât îmbunătățit la aceeași ispită pusă lui Adam? Apoi, îți mai amintești cum a răspuns Noul Adam la cele 3 ispitiri ale diavolului? (propun acest argument, dacă tot vorbim despre desăvârșire) Așadar, dacă Adam a fost creat "perfect și terminat", precum ai susținut, ca argument că Dumnezeu e perfect: cum de mai avea nevoie de un proces al desăvârșirii, adică al actualizării/împlinirii potențialului sfințeniei, care să includă și încercări? Era sau nu era "terminat"? Cred că ai fentat elegant, răspunzînd cu totul parțial la întrebări... În fine, mulțumesc că te-ai ostenit! |
Citat:
Acolo scriam asa: "1. Daca si Tatal si Fiul participa la purcedere, pentru ca nu poate fi o Purcedere compusa sau nedesavarsita facuta de O Persoana divina, ar insemna ca si Tatal va Purcede desavarsit, si Fiul va avea o Purcedere desavarsita. Adica vom avea doua Purcederi, si asa, cum spunea Sf. Fotie, Duhul va fi dublu. Dar nu putem accepta asa ceva, deci nu pot participa ambele Persoane." In legatura cu perfectiunea, acest atribut la modul absolut il poate avea doar Dumnezeu. Si la asta se si referea, la Sfanta Treime. Legat de creatie, fiecare lucru e creat desavarsit pentru scopul cu care a fost creat. De exemplu si un leu si o rama sunt creati perfect (poate cuvantul nu e tocmai cel mai nimerit) pentru conditia lor. Ramei nu-i mai trebuie inca ceva ca sa devina o super-rama, are tot ce-i trebuie. Desigur, nu se poate compara cu un leu, care e un animal mai complex. La fel si omul, a fost creat cat de desavarsit a fost posibil pentru conditia sa. A primit Chipul lui Dumnezeu (vointa, ratiune, liberul arbitru), prin aceasta a primit si libertatea de alegere. Cum era o creatie, putea fi doar in legatura cu Domnul, Creatorul. Prin ascultare se apropia tot mai mult in asemanare cu Domnul. Dar a ales neascultarea, la indemnul anturajului (tot femeile si dorinta de putere) si a rupt astfel asemanarea cu Domnul, care se realiza cu ajutorul harului. Putea fi creat fara libertatea de alegere ca sa nu cada, era astfel mai perfect? Nu, nicicum, pentru ca liberul arbitru este probabil cel mai pretios dar, atribut. Fara liberul arbitru nu este nici fericire, iar omul era chemat pentru comuniunea deplina, fericire alaturi de Domnul. |
Citat:
În prima afirmație Îl arăți pe Dumnezeu ca limitat, constrâns de posibilitatea condiției omului, creatură pe care Însuși Dumnezeu a voit-o. Cu alte cuvinte, Dumnezeu a fost neputincios în fața posibilității limitate a condiției omenești create de El Însuși. Cine L-a limitat pe Dumnezeu în măsura stabilirii și cultivării desăvârșirii lui Adam? - condiția creaturii. (Așa ne învață Cătălin, ortodoxul forumului, pe noi umaniștii, ecumeniștii, relativiștii, filocatolicii, psihologii, ocultiștii și nu mai știu câte a mai înșirat cu vremea...) Această expresie "a fost posibil" este una impersonală, rece. În definitiv, ea omite senin faptul că Dumnezeu Creatorul este Nelimitat în fața posibilităților, că nu se supune lor. Persoanele Dumnezeu, Unul în Ființă, nu ascultă de o posibilitate distinctă de Voia Dumnezeirii! Cătălin, mereu te fălești a fi ortodox și ne iei peste picior pe cei care ne ținem, după puteri, la dreapta credință. Fii bun cu sufletul tău și reamintește-ți: atunci când Dumnezeu crează, El face cum voiește, cât voiește, după nemăsurata lui Putere, Înțelepciune și Iubire! Lui Dumnezeu nu Îi atribui, dacă ai fulguit o brumă de teologie ortodoxă și de credință pravoslavnică, limite ale posibilității! Dumnezeu nu Se supune posibilității (o realitate care scapă lui Dumnezeu? o limită a Dumnezeirii căreia i se supune Însuși Creatorul a toate?), tocmai pentru că El Însuși este deținătorul oricărei și al tuturor posibilităților. Libertatea lui Dumnezeu constă și în aceea că EL dispune de orice posibilitate, înființînd-o, cultivînd-o sau dimpotrivă - limitînd-o, desființînd-o, după Voia Lui. Vorbești despre o posibilitate în sine, distinctă/ruptă de Voia Creatorului. Ca și cum nu ar fi putut Dumnezeu să lărgească această posibilitate, de la bun început, dacă ar fi voit... Rău faci când judeci așa, deloc ortodox. A doua afirmație arată o ignoranță, o vulgaritate și trivialitate, în raport cu planul cugetării smerite la Dumnezeire și Eden, care nu mai necesită comentarii. Ei bine, amice, te-ai aștepta de la cei pe care i-ai numit eterodocși, ecumeniști, filocatolici, umaniști, iubiriști, psihologi, ocultiști (și nu mai știu câte asemenea, că ești bogat în defăimări - să mai adaug că ieri l-ai numit pe Decebal "cam sărit", nu știu în baza căror competențe în psihopatologie), te aștepți așadar de la Decebal, N.Priceputu, LauraStifter, Mihailc, MariS, Pelerin spre Răsărit, Eugen, Delia, Mihnea Dragomir și alți creștini pe care i-ai tot luat peste picior, creștini printre care abia îndrăznesc să mă număr și eu (iar asta doar pentru că m-ai inclus în grupul lor luîndu-mă frecvent în tărbacă), te aștepți să cugetăm "ortodox" ca tine, atunci când îndrăznim să ne apropiem cu mintea de sfintele realități? Ei bine, poți să aștepți cât dorești dar cred că, prin Mila Domnului, nu vom fi niciodată părtași la modul penibil, rușinos de-a dreptul în care te obrăznicești tu când te apropii de cele sfinte. Ai fost primit în dezbateri ca un frate, cu bună voire, dar ai ales (liberul tău arbitru!) să ne disprețuiești și să ne desfizi în public de câte ori ai avut ocazia, în loc să te folosești de resursele și de dragostea noastră, așa limitate cum sunt. Nu suntem sfinți, pesemne, nici unul dintre noi! Eu nici măcar un bun creștin nu sunt, dar insolența ta ar fi putut să aibă unele limite. N-a avut și nu are încă, din păcate... Te ții dârz, mândru de limitele tale cu totul caraghioase, în fond. Cine te-o fi învățînd să-ți vrei răul cu dinadinsul, însingurîndu-te tot mai strâns în turnul tău de iluzii perdante? P.S. Din Perfecțiunea Dumnezeirii tu ai inferat, după voia ta, că Adam era "perfect și terminat". Așa ai spus. Simplist, schematic. Îți dai seama, măcar acum, de greșeală? Sesizezi că tâlcul "chip și asemănare" e cu totul altul? Parcă te voiai smerit, așa te știu, măcar în intenții... Păi așa te smerești tu, frate, înaintea Facerii? |
De ce erau suparati fariseii si conducatorii iudeilor pe Iisus? Pentru ca nu puteau suporta sa le spuna ca gresesc. Din mandrie nu puteau accepta asta, pentru ca doar lauda ii incanta. Pentru ca nu puteau sa ii gaseasca ceva ca sa Il acuze cautau sa ii puna intrebari ca sa ii arate ca spune ceva gresit.
Eu am observat ca de Cezar se chinuie de mult timp sa gaseasca ceva gresit in mesajele mele si nereusind se incranceneaza si mai tare. Desi are cunostinte putine, (si nu din cauza ca nu le poate afla in scurt timp, ci pentru ca in gandirea lui luata din ecumenism desconsidera invatatura si dogma, crezand ca doar trairea e importanta) din marea mandrie crede ca le stie pe toate din intelepciunea sa proprie, de aceea nu doar ca scrie la orice subiect la care nu intelege despre ce e vorba, dar se si contrazice pe baza imaginatiei lui. Si doar acum cateva zile i-am scris ca problema lui e ca nu are cunostintele necesare (bine, el crede ca oricand poate deveni doctor chirurg, fizician, astronaut, pentru ca e el insusi o valoare in sine, nu ar avea nevoie de cunostinte ca ceilalti fraieri, le spune o poveste filozofico-psihologica si e gata de academician). Pe langa aceasta mandrie care il si impiedica sa caute cateva minute cunostintele, sa aiba macar habar despre ce vorbeste, problema e si ca fiind in credinta eronata care crede ca este ortodoxa (si nici nu ar putea sa stie daca e sau nu, pentur ca nu are dorinta sa caute adevarul) e atras aproape tot timpul de neadevar. Daca cineva spune un adevar si altul o prostie in noua cazuri din zece el alege greseala si apoi se razboieste cu adevarul. Sunt doua feluri de oameni, care iubesc adevarul si care nu il iubesc. Din cei ce il iubesc pot fi atei, hindusi, eterodocsi si bineinteles ortodocsi etc., la un moment dat cautand adevarul il vor gasi. Ei se bucura de adevar il doresc. Cei ce nu iubesc adevarul pot fi chiar ortodocsi, acestia vor cauta doar sa gaseasca ceva in sprijinul propriilor conceptii, respingand cu fermitate adevarul cand nu corespunde concpetiilor lor gresite. Unii, mai incrancenati, aleg sa lupte si impotriva celor ce spun adevarul, aratand de fapt de care parte sunt. Cum pronosticam pe celalalt topic Cezar nu a putut sa reziste mai mult de cateva zile sa-si dea in petic, aratandu-si ca de fiecare data caracterul. Recunosc, greseala e si a mea, ca i-am tot dat sanse sa mai discut cu el desi am vazut ce fel de om este. Nici macar nu inteleg ce i s-a nazarit de data asta, eu i-am scris un mesaj normal, dar nu e prima data cand il apuca dintr-o data o isterie din nimic. Ce am scris eu e corect, dar filozoful Cezar bineinteles ca nu a inteles prea multe, pentru ca nu are nevoie si de cunostinte, el insusi isi e suficient. Si a pornit iar o pagina intreaga de filozofie proprie in loc sa aiba ragazul sa caute cateva minute pe net sa vada daca e corect ce spun. Banui ca nici macar gluma n-a inteles-o anturajul fiind Eva si sarpele, am vazut ca Facerea e motiv de suparare pentru el si nu trebuie sa o citeasca. Rau imi pare doar ca mi-am pierdut timpul cu raspunsurile pentru el si cu mesajele adresate, crezand ca poate isi revine si se comporta ca un om normal. Dar nu intelepciunea noatra e bune ci cea data, care spune sa te departezi de cel in eroare pentru ca neiubind adevarul te va ataca pana la urma si pe tine. Asadar, nu mai astept sa-i acord si a zecea sansa, nu doresc nici macar un minut sa mai am vreun gand negativ, de aceea o sa il ignor complet si sper ca atat cat mai zabovesc pe forum sa nu mai intru in contact cu el. In legatura cu ecumenismul si zelotismul/stilismul, nu degeaba spunea Parintele Paisie ca sunt doua fete ale aceleiasi monede, ambele avand la baza mandria, ma refer acum la Cezar si Decebal. Desi l-a balacarit si pe el in trecut momentan il ia ca aliat, in functie de interese. Am vazut ca exista o funcite a forumului ignore, nu am stiut de ea pana acum. Nu stiu de ce forumul acesta atrage tot felul de persoane, care are cate o idee gresita vine imediat pe forumul ortodox sa o expuna si propovaduiasca. |
Din fericire am gasit optiunea ignore, am si adaugat singurul nume pe care doresc sa il scriu acolo.
P.S. Din fericire observ ca functioneaza si mesajele userului Cezar nu-mi mai apar, asta ca sa nu se mai oboseasca sa-mi scrie filozofia lui pe multe randuri. |
"Cine te-o fi învățînd să-ți vrei răul cu dinadinsul, însingurîndu-te tot mai strâns în turnul tău de iluzii perdante?",
ziceam, bănuind parcă trista alegere a unui încăpățânat incurabil care se fălește că e ortodox... Și iată, Cătălin tocmai a mai adăugat una bucată glod de-însingurare pe sub Tâmpa... Of, teribila închisoare vie care e mândria (sau, poate, sensibilitatea exagerată la critica socială, chiar de rostul criticii ar fi unul binevoitor, în fond)... Nu era mai bine, vorba lui Decebal, să pună mâna pe carte o vreme și să crească, în taină, cu harul lui Dumnezeu? Era, dar a ales să rămână pitic. Un pitic ortodoxist, umbrit de o pancartă mare pe care a scrijelit, penibil de agramat, numele de care mai degrabă ar fi trebuit să se înfricoșeze, decât să se fălească, în mod compensatoriu pentru acra-i sărăcie și strâmbătate a duhului, vai! |
Intelepciunea Sfintei Scripturi, desi noua cateodata ne pare ca stim mai bine si putem sa ii ajutam pe cei ce nu iubesc adevarul:
1 Timotei 6, 3-5 3. "Iar de învață cineva altă învățătură și nu se ține de cuvintele cele sănătoase ale Domnului nostru Iisus Hristos și de învățătura cea după dreapta credință, 4. Acela e un îngâmfat, care nu știe nimic, suferind de boala discuțiilor și a certurilor de cuvinte, din care pornesc: ceartă, pizmă, defăimări, bănuieli viclene, 5. Gâlcevi necurmate ale oamenilor stricați la minte și lipsiți de adevăr, care socotesc că evlavia este un mijloc de câștig. Depărtează-te de unii ca aceștia." |
Parcă ziceai că m-ai trecut pe ignore, amice!...
Mare orgolios mai ești, frate! Lumina-te-ar Dumnezeu mai grabnic, că iar am primit mustrare pentru tine... |
Cezar, calmeaza-te, nu am scris un raspuns, doream sa scriu si acel mesaj. Am vazut mesajul tau pentru ca am reportat adminului primul mesaj si a trebuie sa scot temporar de pe ignore. In rest se vad mesajele daca nu te loghezi, sau poti sa dai pe mesaj, daca nu as avea ce face si as dori sa mai citesc o filozofie personala a ta.
|
Ora este GMT +3. Ora este acum 22:01:03. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.