e o simpla discutie nu sunt superstitioasa...dar nu am cum sa uit varsta de 33 de ani...foarte simplu s-a intamplat ceva ce nu am crezut...si m-am schimbat de atunci in bine sau in rau numai Dumnezeu stie...cert este ca sunt constienta de schimbarea mea si cei din jur greu sau obisnuit cu mine...:25:

eu am mai multi ani care mi-au marcat viata, la modul serios. da de varsta de 33 nu imi aduc aminte, sincer.

nui nimic, bine ca nu ai bagat de seama ...si nimeni sa nu stea cu grija ptr aceasta varsta ...eu cred ca pregatiti sa fim tot timpul acolo in sufletul nostru ptr intamplari de tot felul care ne pot schimba...de fapt e o alegere a noastra libera aceasta schimbare ,nu e ceva pregatit de noi inainte, pur si simplu se intampla... :1:

Scuze, dar am criticat problema şi nu persoana :D

ok, o luasem personal:3:

Adevarat, evenimentele se succed in viata noastra, traim, trecem pe langa multe....., fara sa ne dam seama. La mine schimbarea a fost atat de radicala, si la propriu si la figurat.
O intamplare hazlie.
Dupa ce am implinit 34 ani am fost in vizita la mama si sora mea, dupa 6 luni de cand nu ne mai vazusem. Ele aveau in gand imaginea mea de atunci, cu 6 luni in urma, felul meu de atunci, situatia mea de atunci. Si dupa , cand am sunat la usa, mama a deschis, a dat un pas inapoi, a tresarit, s-a uitat lung la mine si a exclamat: nu te-am recunoscut din prima, Doamne ce mult te-ai schimbat.
Sufletul meu se schimbase si asta se vedea si pe chipul meu.

Mat.Cap.6
22. Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat.
23. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult!

Si cat sunt de pacatoasa! Si cate am de facut si parca nu le mai termin. De parca le voi termina vreodata.

Aceasta este o varsta minunata!A maturitatii, a schimbarii in bine.