|
dorinastoica14 ai putea sa ne scrii o poezie de a ta ?
|
Focul
Casuta mea de scanduri s-a aprins.
Ardea in noapte. Focul a cuprins Si tinda, si odai, si coperis. Voiam sa plec din casa pe furis, C-o legatura-n mana. N-am putut. In val de flacari albe m-am zbatut; Vecinii toti dormeau; si de-n zadar Plangeam, inchisa-n grinzile de jar. Si, ca sa pot scapa din casa mea, Am lepadat si haina, caci ardea Si-am aruncat si legatura-n foc. Ma-nabuseam si nu vedeam deloc; Cuprinsa de uimirea mortii, stam In oarba nemiscare. Asteptam Sa arda-n mine tot, sa fiu un scrum Si vantul sa ma vanture pe drum. Am auzit un zvon de prabusiri, Si casa mea pieri; subtiri, subtiri, Se ridicara palele de fum... In goliciunea mea pornii la drum. Cerseam lumini si-n pragul noptii reci S-au fost deschis zari albe de poteci. Curata ca o candela-n altar, Cu trupul plin de rani si greu de har, M-am pomenit urcand pe scari ceresti, Spre miezul dragostei dumnezeiesti. Stiam acum ca focul fost-a pus In casa mea, de mana lui Iisus. (Zorica Latcu) |
Citat:
Odihna Mă odihnesc în Tine ca într-o baie caldă, iar sufletul mi-e plin ca un pahar. Mă scald în rugaciune ca în mare și mă înec, nevrednică în har. Mă înalți ușor, pe fir de gând purtată. Aș vrea să urc mai sus, mereu mai sus și... să mă lași, acolo sus, uitată la capăt de drum ce are, numai dus! Dorina Stoica - De la poezie la rugăciune |
Citat:
|
Citat:
|
mie imi plac poeziile lui eminescu foarte mult
Glossă Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate; Ce e rău și ce e bine Tu te-ntreabă și socoate; Nu spera și nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi la toate rece. Multe trec pe dinainte, În auz ne sună multe, Cine ține toate minte Și ar sta să le asculte?... Tu așează-te deoparte, Regăsindu-te pe tine, Când cu zgomote deșarte Vreme trece, vreme vine. Nici încline a ei limbă Recea cumpăn-a gândirii Înspre clipa ce se schimbă Pentru masca fericirii, Ce din moartea ei se naște Și o clipă ține poate; Pentru cine o cunoaște Toate-s vechi și nouă toate. Privitor ca la teatru Tu în lume să te-nchipui: Joace unul și pe patru, Totuși tu ghici-vei chipu-i, Și de plânge, de se ceartă, Tu în colț petreci în tine Și-nțelegi din a lor artă Ce e rău și ce e bine. Viitorul și trecutul Sunt a filei două fețe, Vede-n capăt începutul Cine știe să le-nvețe; Tot ce-a fost ori o să fie În prezent le-avem pe toate, Dar de-a lor zădărnicie Te întreabă și socoate. Căci acelorași mijloace Se supun câte există, Și de mii de ani încoace Lumea-i veselă și tristă; Alte măști, aceeași piesă, Alte guri, aceeași gamă, Amăgit atât de-adese Nu spera și nu ai teamă. Nu spera când vezi mișeii La izbândă făcând punte, Te-or întrece nătărăii, De ai fi cu stea în frunte; Teamă n-ai, căta-vor iarăși Între dânșii să se plece, Nu te prinde lor tovarăș: Ce e val, ca valul trece. Cu un cântec de sirenă, Lumea-ntinde lucii mreje; Ca să schimbe-actorii-n scenă, Te momește în vârteje; Tu pe-alături te strecoară, Nu băga nici chiar de seamă, Din cărarea ta afară De te-ndeamnă, de te cheamă. De te-ating, să feri în laturi, De hulesc, să taci din gură; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dacă știi a lor măsură; Zică toți ce vor să zică, Treacă-n lume cine-o trece; Ca să nu-ndrăgești nimică, Tu rămâi la toate rece. Tu rămâi la toate rece, De te-ndeamnă, de te cheamă; Ce e val, ca valul trece, Nu spera și nu ai teamă; Te întreabă și socoate Ce e rău și ce e bine; Toate-s vechi și nouă toate: Vreme trece, vreme vine. |
"Arheologie" - Nicolae Baciut
Ultimii arheologi au mai găsit
două căni de lut, prinse toartă în toartă – erau înclinate față-n față, ca și cum una pe alta se iartă. Gurile lor erau arse de buzele ce le-au atins. Din ele au curs lapte și miere, din ele cândva a nins cu șoapte. Cele două căni au fost îngropate de vii – mai au și acum răni și cioburi lângă ele, ca niște copii. Ultimii arheologi continuă să sape – dar cănile din nou vor să le-ngroape pân’ la sfârșitul lumii, aproape – departe. |
rugaminte
Citat:
|
pana primesc acceptul de la Dorina... o poezie ajunsa chiar azi in cutia mea postala
Puiul, de Costache Ioanid |
Citat:
|
| Ora este GMT +3. Ora este acum 17:26:12. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.