sectaro iara nu intelegi versetele .am bolduit ce e important .. :24:... de asta nu le discuti ... la ultimul verset ESTE O COMPARATIE , si nu are nici o treaba cu ce ai subliniat tu ... exista duhuri RELE care spuneam ca iisus hristos este fiul lui Dumnezeu si iisus le/a spus sa taca .... mai studiaza ca esti habarnista rau :24:
multa iubire

Eu sunt Calea, Adevarul si Viata

Cine este mincinosul daca nu cel ce tagaduieste ca Iisus este Hristosul ? Acesta este antihristul, cel care tagaduieste pe Tatal si pe Fiul.
Oricine tagaduieste pe Fiul nu are nici pe Tatal; cine marturiseste pe Fiul are si pe Tatal. "Cine marturiseste ca Iisus este fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu ramane intru el si el in Dumnezeu.

ORICE DUH care marturiseste ca Iisus Hristos a venit in trup, ESTE DE LA Dumnezeu.
Si orice duh, care nu marturiseste pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care ati auzit ca vine si acum este chiar in lume."

"Copiii mei, acestea vi le scriu, ca sa nu pacatuiti, si daca va pacatui cineva, avem mijlocitor catre Tatal, pe Iisus Hristos cel drept.
El este jertfa de ispasire pentru pacatele noastre, dar nu numai pentru pacatele noastre, ci si pentru ale lumii intregi.

Ati auzit ca s-a zis: “Sa iubesti pe aproapele si sa urasti pe vrajmasul tau."
Iar Eu zic voua: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvintati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc,
[b] Ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, ca El face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti.
Caci daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata veti avea? Au nu fac si vamesii acelasi lucru?
Si daca imbratisati numai pe fratii ce faceti mai mult? Au nu fac si neamurile acelasi lucru?
Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este.

"Fiii mei, sa nu iubim cu vorba, numai din gura, ci cu fapta si cu adevarul.
In aceasta vom cunoaste ca suntem din adevar si in fata lui Dumnezeu vom afla odihna inimii noastre.

Eu sunt Calea, Adevarul si Viata.

Cine este mincinosul , daca nu cel ce tagaduieste ca Iisus este Hristosul ? Acesta este antihristul, cel care tagaduieste pe Tatal si pe Fiul.

ORICE DUH care marturiseste ca Iisus Hristos a venit in trup, ESTE DE LA Dumnezeu.
Si orice duh, care nu marturiseste pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care ati auzit ca vine si acum este chiar in lume."

Stim ca oricine e nascut din Dumnezeu nu pacatuieste; ci cel ce s-a nascut din Dumnezeu se pazeste pe sine, si cel rau nu se atinge de el.

Ultima fraza subliniata este pentru un anumit user, stie el care.

" Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este iubire."

sa nu iubim cu vorba, numai din gura, ci cu fapta si cu adevarul.
In aceasta vom cunoaste ca suntem din adevar si in fata lui Dumnezeu vom afla odihna inimii noastre,

Eu sunt Calea, Adevarul si Viata.

Caci daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata veti avea? Au nu fac si vamesii acelasi lucru?
...
Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este.

ORICE DUH care marturiseste ca Iisus Hristos a venit in trup, ESTE DE LA Dumnezeu.
Si orice duh, care nu marturiseste pe Iisus Hristos, nu este de la Dumnezeu, ci este duhul lui antihrist, despre care ati auzit ca vine si acum este chiar in lume."

Cine marturiseste ca Iisus este fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu ramane intru el si el in Dumnezeu.

Si noi am cunoscut si am crezut iubirea, pe care Dumnezeu o are catre noi. Dumnezeu este iubire si cel ce ramane in iubire ramane in Dumnezeu si Dumnezeu ramane intru el.

sa nu iubim cu vorba, numai din gura, ci cu fapta si cu [u] adevarul.
In aceasta vom cunoaste ca suntem din adevar si in fata lui Dumnezeu vom afla odihna inimii noastre.

ORICE DUH care marturiseste ca Iisus Hristos a venit in trup, ESTE DE LA Dumnezeu.

Cine este MINCINOSUL daca nu cel ce tagaduieste ca Iisus este Hristosul ? Acesta este antihristul, cel care tagaduieste pe Tatal si pe Fiul.

ORICE DUH care marturiseste ca Iisus Hristos a venit in trup, ESTE DE LA Dumnezeu.

Cine marturiseste ca Iisus este fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu ramane intru el si el in Dumnezeu.

Toti crestinii marturisesc ca Iisus este Fiul lui Dumnezeu, si niciunul nu-l tagaduieste pe Iisus. Mincinosul este cel care tagaduieste ca Iisus este Hristosul. Cine insa il marturiseste pe Iisus umbla in Adevar si lumina pentru ca Dumnezeu ramane intru el si el intru Dumnezeu, iar cine Il tagaduieste pe Hristos, umbla in minciuna si intuneric, pe caile antihristului. Numai cine are Duh Sfant il poate recunoaste pe Domnul ca fiind Fiul lui Dumnezeu. Prin Duhul Sfant Dumnezeu Tatal ii invata pe oameni si ii atrage la Hristos. Nimeni nu il poate cunoaste pe Domnul daca nu a fost atras la El de catre Tatal prin Duhul Sau Sfant. Restul sunt prejudecati umane, sa creada oamenii ca au ei vreo putere sa vorbeasca inimilor. Doar Tatal le poate vorbi prin Duhul Sau Sfant, doar El le cunoaste pe fiecare in parte si stie cum sa o atraga pe fiecare la Fiul Sau. Iar cei care accepta, raman in Dumnezeu si Dumnezeu in ei. Iar a marturisi pe Hristos inseamna a-L imita in fapte, a merge pe Caile Sale, adica a iubi. Marturisirea nu inseamna a face declaratii de iubire si credinta (ortodoxa sau alta) din vorbe, ci marturisirea inseamna a urma exemplul de iubire desavarsita in fapte al Domnului, iubire ceruta noua tuturor de catre Dumnezeu Tatal.

Numai bine!

:68::68::68:
[u][b]1.Şi a venit de cealaltă parte a mării în ţinutul Gadarenilor. 2.Iar după ce a ieşit din corabie, îndată L-a întâmpinat, din morminte, un om cu duh necurat, 3.Care îşi avea locuinţa în morminte, şi nimeni nu putea să-l lege nici măcar în lanţuri, 4.Pentru că de multe ori fiind legat în obezi şi lanţuri, el rupea lanţurile, şi obezile le sfărâma, şi nimeni nu putea să-l potolească; 5.Şi neîncetat noaptea şi ziua era prin morminte şi prin munţi, strigând şi tăindu-se cu pietre. 6.Iar văzându-L de departe pe Iisus, a alergat şi s-a închinat Lui. 7.Şi strigând cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Te jur pe Dumnezeu să nu mă chinuieşti. 8.Căci îi zicea: Ieşi duh necurat din omul acesta. 9.Şi l-a întrebat: Care îţi este numele? Şi I-a răspuns: Legiune este numele meu, căci suntem mulţi. 10.Şi Îl rugau mult să nu-i trimită afară din acel ţinut. 11.Iar acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci, care păştea. 12.Şi L-au rugat, zicând: Trimite-ne pe noi în porci, ca să intrăm în ei. 13.Şi El le-a dat voie. Atunci, ieşind, duhurile necurate au intrat în porci şi turma s-a aruncat de pe ţărmul înalt, în mare. Şi erau ca la două mii şi s-au înecat în mare.

multa iubire

:68::68::68:
Stim ca oricine e nascut din Dumnezeu nu pacatuieste; ci cel ce s-a nascut din Dumnezeu se pazeste pe sine, si cel rau nu se atinge de el....
multa iubire

ps 11.Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor amăgi pe mulţi.
multa iubire

:68::68: :68:
iisus a zis '' CINE VA SCOATE SABIA de sabie VA MURI ''
multa iubire

:68::68::68:

17.Şi când ieşea El în drum, alergând la El unul şi îngenunchind înaintea Lui, Îl întreba: Învăţătorule bun, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică? 18.Iar Iisus i-a răspuns: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decât unul Dumnezeu. 19.Ştii poruncile: Să nu ucizi, să nu săvârşeşti adulter, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb, să nu înşeli pe nimeni, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. 20.Iar el I-a zis: Învăţătorule, acestea toate le-am păzit din tinereţile mele

multa iubire

:68::68::68:30.Botezul lui Ioan din cer a fost, sau de la oameni? Răspundeţi-Mi! 31.Şi ei vorbeau între ei, zicând: De vom zice: Din cer, va zice: Pentru ce, dar, n-aţi crezut în el? 32.Iar de vom zice: De la oameni - se temeau de mulţime, căci toţi îl socoteau că Ioan era într-adevăr prooroc.
.multa iubire ..

Marturisirea lui Iius ca Fiu al lui Dumnezeu, cele 10 porunci
 

"Şi a venit de cealaltă parte a mării în ţinutul Gadarenilor. .Iar după ce a ieşit din corabie, îndată L-a întâmpinat, din morminte, un om cu duh necurat,.Care îşi avea locuinţa în morminte, şi nimeni nu putea să-l lege nici măcar în lanţuri, .Pentru că de multe ori fiind legat în obezi şi lanţuri, el rupea lanţurile, şi obezile le sfărâma, şi nimeni nu putea să-l potolească; Şi neîncetat noaptea şi ziua era prin morminte şi prin munţi, strigând şi tăindu-se cu pietre. Iar văzându-L de departe pe Iisus, a alergat şi s-a închinat Lui. Şi strigând cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Te jur pe Dumnezeu să nu mă chinuieşti. Căci îi zicea: Ieşi duh necurat din omul acesta. .Şi l-a întrebat: Care îţi este numele? Şi I-a răspuns: Legiune este numele meu, căci suntem mulţi. Şi Îl rugau mult să nu-i trimită afară din acel ţinut. 11.Iar acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci, care păştea. .Şi L-au rugat, zicând: Trimite-ne pe noi în porci, ca să intrăm în ei. Şi El le-a dat voie. Atunci, ieşind, duhurile necurate au intrat în porci şi turma s-a aruncat de pe ţărmul înalt, în mare. Şi erau ca la două mii şi s-au înecat în mare.

Cine marturiseste ca Iisus este fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu ramane intru el si el in Dumnezeu.

Iata ca duhul necurat L-a "marturisit" pe Iisus ca Fiul al lui Dumnezeu. Asta inseamna ca Dumnezeu a ramas in el si el in Dumnezeu? Sau inseamna ca minte Biblia? Sau inseamna doar ca unii se ratacesc rau de tot cu Biblia in maini pentru simplul fapt ca nu stiu ce inseamna cuvantul "a marturisi"? Nu stiu ce inseamna cuvintele "prooroci mincinosi" si asa mai departe?

A-L marturisi pe Hristos nu inseamna a face raul in viata noastra si a zice din buze "Iisuse Fiule al lui Dumnezeu" atunci cand Dumnezeu ne strange cu usa, pentru a ne intoarce la cele rele imediat dupa aceea, acestia dimpotriva, sunt proorocii mincinosi care il au toata ziua pe buze pe Iisus si fac si minuni mari in numele Lui, dar prin fapte arata ca de fapt slujesc diavolului. A-L marturisi pe Iisus inseamna a spune in cuvinte Iisus este Fiul lui Dumnezeu dar mai ales a lucra in fapte poruncile Lui. De aceea nu numai toti crestinii (si crestin este doar cel care il urmeaza pe Hristos in fapte, crestin=discipol al lui Cristos), deci nu numai toti crestinii il marturisesc pe Hristos, dar si toti cei care inca nu cunosc numele lui Iisus insa din firea lor fac poruncile lui Iisus.

Deci exista doua categorii de oameni si duhuri:
- unii care il marturisesc pe Domnul Hristos in vorba si fapta - toti acestia sunt de la Dumnezeu asa cum zice Ap. Ioan care nu minte
- si unii care il neaga pe Hristos fie in vorbe spunand ca Iisus nu ar fi Fiul lui Dumnezeu, fie in fapte facand faptele satanei in loc sa faca faptele Domnului. Toti acestia sunt antihristii.

" Si intru aceasta stim ca L-am cunoscut, daca pazim poruncile Lui . Cel ce zice: L-am cunoscut, dar poruncile Lui nu le pazeste, mincinos este si intru el adevarul nu se afla. "

Ca atare trebuie stiut bine care sunt faptele cerute de Domnul si acelea trebuie facute. Deci sa vedem, ce ne porunceste Domnul sa facem?

"Şi când ieşea El în drum, alergând la El unul şi îngenunchind înaintea Lui, Îl întreba: Învăţătorule bun, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică? [b] Iisus i-a răspuns [b/]: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decât unul Dumnezeu. .Ştii poruncile: Să nu ucizi , să nu săvârşeşti adulter , să nu furi , să nu mărturiseşti strâmb , să nu înşeli pe nimeni , cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. Iar el I-a zis: Învăţătorule, acestea toate le-am păzit din tinereţile mele"

De aici unii au tras concluzia ca toate nu se refera la toate poruncile decalogului ci doar la cele enumerate. Tipic interpretarilor scoase din context, interpretarilor "verset dupa verset" in loc sa interpreteze Cuvantul si Opera Domnului in integralitatea ei. Deci sa vedem mai departe, ce lipseste din enumerarea de mai sus? Lipseste porunca iubirii de Dumnezeu, primele porunci ale Decalogului. Sa insemne asta ca Domnul ne-a cerut sa renuntam la iubirea de Dumnezeu, si tot ce avem acum de facut este sa respectam insiruirea de mai sus si gata, ne-am achitat de treaba? Nici poveste, caci iata ce zice Domnul:

"Unul dintre ei, invatator de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a intrebat: Invatatorule, care porunca este mai mare in Lege? El i-a raspuns: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. In aceste doua porunci se cuprind toata Legea si proorocii..

Pai se contrazice Domnul? La unul i-a dat o insiruire de 6 porunci si la altul doar doua, si nici macar doua din cele 6 ci cu totul altceva? Nicidecum, numai cei care interpreteaza litera Cuvantului si nu Duhul Cuvantului pot interpreta asa. Ci Domnul arata ca singura Lege data noua de Dumnezeu este exact Decalogul care contine in prima parte poruncile de iubire fata de Dumnezeu si in a doua parte poruncile de iubire fata de aproapele. Iar aceasta a doua parte incepe exact cu cinstirea parintilor, care fac legatura intre Dumnezeu si noi. Aceasta Lege data noua a implinit-o si Domnul la sange, insa nu la litera legii asa cum faceau evreii, ci in duhul legii asa cum cere Dumnezeu Tatal, pentru ca Dumnezeu Tatal este un Duh de iubire, ca atare doar cine indeplineste Legea in acest Duh de iubire ramane in El si El ramane in om. Domnul nu a venit sa strice Legea decalogului scrisa de Dumnezeu pe piatra ci dimpotriva, este TOATA legea data noua si pe care El a implinit-o la sange tocmai pentru a ne arata si noua cum anume trebuie facut pentru a o implini. De aceea noi suntem discipoli. Ca atare, crestini cu Duh de Adevar sunt doar cei care il marturisesc pe Hristos, asta insemnand cei care prin fapte il imita pe Hristos. Si ca atare orice Duh care il marturiseste astfel pe Hristos este de la Dumnezeu, cine insa il tagaduieste este de la cel rau, este antihristul. Si multi antihristi s-au aratat inca de pe vremea apostolilor, negandu-L pe Domnul sau schimband Legea lasata de El, adica Legea iubirii cuprinsa in Decalogul lasat oamenilor pe lespezi de piatra tocmai pentru a nu mai intelege gresit cuvantul lui Dumnezeu adresat lor. Iar cine modifica chiar si o iota din aceasta Lege si invata si pe altii sa faca asa, mic va fi numit in Imparatia Cerurilor, cine insa o respecta pe toata si asa invata si pe altii sa faca, mare se va numi in Imparatia Cerurilor.

Despre Botez, cainta si iertarea pacatelor
 

"[b] Botezul lui Ioan din cer a fost , sau de la oameni ? Răspundeţi-Mi! Si ei vorbeau între ei, zicând: De vom zice: Din cer, va zice: Pentru ce, dar, n-aţi crezut în el? Iar de vom zice: De la oameni - se temeau de mulţime, căci toţi îl socoteau că Ioan era într-adevăr prooroc."

"In zilele acelea, a venit Ioan Botezatorul si propovaduia in pustia Iudeii,
Spunand: Pocaiti-va ca s-a apropiat imparatia cerurilor.
El este acela despre care a zis proorocul Isaia: “Glasul celui ce striga in pustie: Pregatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui” .
Iar Ioan avea imbracamintea lui din par de camila, si cingatoare de piele imprejurul mijlocului, iar hrana era lacuste si miere salbatica.
Atunci a iesit la el Ierusalimul si toata Iudeea si toata imprejurimea Iordanului.
Si erau botezati de catre el in raul Iordan, marturisindu-si pacatele ."

Cu siguranta isi marturiseau pacatele proprii si nicidecum pacatul lui Adam si al Evei. Iar Botezul pocaintei pregatea Calea Domnului pentru iertarea acestor pacate. Pentru ca Ioan zice apoi:

"Eu unul va botez cu apa spre pocainta , dar Cel ce vine dupa mine este mai puternic decat mine ; Lui nu sunt vrednic sa-I duc incaltamintea; Acesta va va boteza cu Duh Sfant si cu foc .

Ca atare este foarte limpede, Botezul cu apa este doar cel al pocaintei, al lacrimilor. Dar pocainta noastra, lacrimile noastre, nu pot sterge pacatele noastre, ci cel care le sterge este focul Duhului Sfant primit prin Botezul Domnului. Cu siguranta oamenii nu se pocaiau pentru pacatele stramosilor ci doar pentru pacatele lor personale. Si aceste pacate urmau sa fie curatate in mod concret prin sangele Domnului. Nu putea veni Duhul Sfant sa le curete pana Domnul nu le platea cu sangele Sau, de aceea Botezul cu Duh Sfant al primilor crestini s-a facut abia la Cincizecime:

"Daca zicem ca avem impartasire cu El si umblam in intuneric, mintim si nu savarsim adevarul. Iar daca umblam intru lumina, precum El este in lumina, atunci avem impartasire unul cu altul si sangele lui Iisus, Fiul Lui, ne curateste pe noi de orice pacat. "

Dumnezeu este mult iubitor dar este si drept , ca atare iubirea cerea sa ne ierte pacatele, dreptatea insa cerea ca pacatele sa fie platite. De aceea nu a putut sa ne ierte pur si simplu pacatele prin Duhul Sfant, ci a trebuit ca cineva sa plateasca. Din iubire pentru noi, ne-a scutit pe noi de plata, ca si asa nu puteam plati, ca atare a venit Fiul Sau sa plateasca in locul nostru prin sangele Sau. Prin acest sange a platit pacatele nu numai ai celor care fusesera inaintea lor, dar si ai celor care urmau dupa El, a platit pacatele omenirii intregi:

"Copiii mei, acestea vi le scriu, ca sa nu pacatuiti, si daca va pacatui cineva, avem mijlocitor catre Tatal, pe Iisus Hristos cel drept. El este jertfa de ispasire pentru pacatele noastre, dar nu numai pentru pacatele noastre, ci si pentru ale lumii intregi.

Ca atare, singurul lucru pe care il avem noi de facut este sa acceptam aceasta plata si sa ne intoarcem fata catre Dumnezeu renuntand la rele, sau sa refuzam aceasta plata continuand sa lucram cele ale mamonei. Cei care decid sa-si intoarca fata spre Dumnezeu, prin Duhul Sfant li se curata pacatele deja platite de sangele Domnului, este Botezul Domnului care nu este niciodata disociat in sufletul omunului de botezul lacrimilor pocaintei, adica botezul cu apa al Sf. Ioan Botezatorul, cei care insa nu vor sa isi intoarca fata la Dumnezeu, nu vor sa accepte plata Domnului pentru pacatele lor, raman cu povara propriilor pacate si continua sa faca raul. De aceea apostolilor nu li s-a spus decat sa duca aceasta Buna veste oamenilor iar pe cei care vor crede, sa ii Boteze in numele Sfintei Treimi. Tocmai pentru ca Duhul Sfant se revarsase peste omenire, asa ca cei care au acceptat acest Duh, l-au marturisit imediat pe Hristos in faptele lor iar cand vestea cu numle Lui a ajuns la urechile lor L-au recunoscut de indata ca Fiu al lui Dumnezeu si s-au botezat. La ceilalti nici un folos sa se insiste tocmai pentru ca au refuzat Duhul Sfant cu mult inainte ca vestea cea buna sa ajunga la urechile lor.

Ca atare, marturisirea si iertarea pacatelor cu care au fost trimisi apostolii in lume nu era altceva decat Botezul pocaintei si a iertarii pacatelor in numele Sfintei Treimi. Pentru ca apoi ei erau convinsi ca cei care renasc astfel in Dumnezeu, nu mai pacatuiesc:

Oricine este nascut din Dumnezeu nu savarseste pacat, pentru ca samanta lui Dumnezeu ramane in acesta; si nu poate sa pacatuiasca, fiindca este nascut din Dumnezeu.

Dupa care imediat spune ce inseamna a fi nascut din Dumnezeu, ce inseamna a fi Fiu al lui Dumnzeu:

Prin aceasta cunoastem pe fiii lui Dumnezeu si pe fiii diavolului; oricine nu face dreptate nu este din Dumnezeu , nici cel ce nu iubeste pe fratele sau.
Pentru ca aceasta este vestea pe care ati auzit-o de la inceput, ca sa ne iubim unul pe altul,"

Deci se cere dreptate si iubire . Sunt unii insa care cred ca frate este doar cel de o convingere cu el, sau de un neam cu el, asa cum era in trecut, insa Domnul arata atat prin pilde (vezi Samariteanul milostiv) cat si direct prin cuvinte, ca de fapt iubirea fratelui nu mai este doar cea fata de cei din acelasi neam, credinta etc, ci dimpotriva, este iubirea fata de toti oamenii, este iubirea aproapelui, iar aproapele este inclusiv vrajmasul, toti acestia fiind acum frati de sange, tocmai pentru ca, fiind toti iubiti de Dumnezeu Tatal, pentru toti si-a varsat Fiul Sau sangele iar prin acest sange varsat pentru intreaga omenire am devenit cu totii frati. Oamenii credeau ca unii sunt buni iar altii rai, insa Domnul arata ca bun este doar Dumnezeu, deci oamenii sunt cu totii rai, mai mult sau mai putin bine-nteles. Dar la toti li s-a iertat o datorie foarte mare, asa ca datori sunt si ei sa ierte celorlalti datorii cu mult mai mici, asa cum o arata o alta parabola. Ca atare iubirea fratelui-de-sange (sangele fiind al lui Hristos de pe cruce) ca pe noi insine este desavarsirea ceruta de Domnul, iubirea mergand pana la a-ti da viata pentru cel iubit. Pentru ca este scris ca nu este iubire mai mare decat a da viata pentru cel iubit iar cel iubit sunt acum toti oamenii, inclusiv vrajmasii :

"Iar Eu zic voua: Iubiti pe vrajmasii vostri, binecuvantati pe cei ce va blestema, faceti bine celor ce va urasc si rugati-va pentru cei ce va vatama si va prigonesc,
Ca sa fiti fiii Tatalui vostru Celui din ceruri, ca El face sa rasara soarele si peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei nedrepti.
Caci daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata veti avea ? Au nu fac si vamesii acelasi lucru? Si daca imbratisati numai pe fratii vostri, ce faceti mai mult? Au nu fac si neamurile acelasi lucru? Fiti, dar, voi desavarsiti, precum Tatal vostru Cel ceresc desavarsit este. "

Ca atare "acesta este sangele Meu care pentru voi si pentru multi se varsa spre iertarea pacatelor este intreg Sangele Domnului varsat pentru omenirea intreaga. Faptul ca doar unii il beau nu ii face frati doar intre ei, asa cum cred unii, ci ii infrateste cu omenirea intreaga pentru care acel sange a fost varsat si tocmai ca cei care il beau sunt chemati mai mult ca oricare altul sa isi dea la randului lui sangele pentru toti ceilalti asa cum a facut Hristos. Sangele Euharistic este un dar mare facut crestinilor dar si o raspundere mare in fata lui Dumnezeu pentru ca sunt chemati sa il imite intru toate pe Domnul in viata lor. Ca atare, sangele Domnului varsat pentru intreaga omenire ce curge in venele crestinilor Impartasiti, ii infrateste mai mult decat pe oricine altul cu intreaga umanitate. Iubirea la care sunt chemati astfel, nu este datul din gura "multa iubire" ci iubirea se demonstreaza in fapte, altfel cel ce da din gura nu este decat un mincinos, adica un anticrist.

"Fiii mei, sa nu iubim cu vorba, numai din gura , ci cu fapta si cu adevarul . In aceasta vom cunoaste ca suntem din adevar si in fata lui Dumnezeu vom afla odihna inimii noastre."

Deci marturisirea inseamna cuvinte + fapte , una fara alta fiind minciuna. De aceea pomul dupa roade se cunoaste. Cine zice "multa iubire" dar prin celelalte cuvinte si fapte isi bate joc de celalalt si isi rade de el, il umileste etc., se afla in minciuna. "Nu ucide" nu se refera doar la a lua viata cuiva, ci si la orice act lipsit de iubire si plin de dispret la adresa lui, orice lipsa de respect pentru chipul lui Dumnezeu sadit in El, indiferent cat de prafuit este acest chip. Celui caruia i s-a iertat o datorie atat de mare de catre Dumnezeu are obligatia morala sa ierte si el datorii mult mai mici celorlalti, cu atat mai mult cu cat nu el l-a creat pe celalalt, nu el l-a crescut, nu el ii sta aproape cand este trist si amarat, cand cauta si asa mai departe. Ci doar Dumnezeu este prezent mereu si mereu langa fiecare in parte.

:68::68::68:
[b]4.Ioan boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinţei întru iertarea păcatelor. 5.Şi ieşeau la el tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim şi se botezau de către el, în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele.

multa iubire

:68: :68::68:
11.Şi a zis: Un om avea doi fii. 12.Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. 13.Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o ţară depărtată şi acolo şi-a risipit averea, trăind în desfrânări. 14.Şi după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă. 15.Şi ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei ţări, şi acesta l-a trimis la ţarinile sale să păzească porcii. 16.Şi dorea să-şi sature pântecele din roşcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. 17.Dar, venindu-şi în sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine, iar eu pier aici de foame! 18.Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta; 19.Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. 20.Şi, sculându-se, a venit la tatăl său. Şi încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său şi i s-a făcut milă şi, alergând, a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat. 21.Şi i-a zis fiul: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. 22.Şi a zis tatăl către slugile sale: Aduceţi degrabă haina lui cea dintâi şi-l îmbrăcaţi şi daţi inel în mâna lui şi încălţăminte în picioarele lui; 23.Şi aduceţi viţelul cel îngrăşat şi-l înjunghiaţi şi, mâncând, să ne veselim; 24.Căci acest fiu al meu mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat. Şi au început să se veselească. 25.Iar fiul cel mare era la ţarină. Şi când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit cântece şi jocuri. 26.Şi, chemând la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea. 27.Iar ea i-a răspuns: Fratele tău a venit, şi tatăl tău a înjunghiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a primit sănătos. 28.Şi el s-a mâniat şi nu voia să intre; dar tatăl lui, ieşind, îl ruga. 29.Însă el, răspunzând, a zis tatălui său: Iată, atâţia ani îţi slujesc şi niciodată n-am călcat porunca ta. Şi mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei. 30.Dar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu desfrânatele, ai înjunghiat pentru el viţelul cel îngrăşat. .31.Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna eşti cu mine şi toate ale mele ale tale sunt
[b]32.Trebuia însă să ne veselim şi să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat.

multa iubire

Ioan boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinţei întru iertarea păcatelor. Si ieşeau la el tot ţinutul Iudeii şi toţi cei din Ierusalim şi se botezau de către el, în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele.

Asa este, pocainta este spre iertarea pacatelor. Deci sunt doua etape: pocainta facuta spre a fi iertate pacatele si apoi iertarea propriu-zisa. Ioan facea prima parte, Botezul pocaintei, pocainta care era in vederea iertarii pacatelor. Iar etapa a doua, iertarea propriu-zisa urma sa o faca cel ce venea dupa el si care era mai mare decat el, adica Domnul Iisus, care boteza cu Duh Sfant si cu foc. Focul este cel ce mistuie pacatele. Insa Duhul Sfant nu putea fi trimis sa mistuie prin foc pacatele decat dupa ca aceste pacate erau platite de catre cineva pentru ca dreptatea lui Dumnezeu trebuia implinita. Animalele sacrificate de evrei in acest scop nu au avut puterea sa plateasca pacatele ca atare a fost nevoie de Jertfa de sange a Domnului. De ce sacrificiul animal nu a avut putere ci doar cel uman consfintit de buna-voie? Pentru ca singurul sacrificiu care are aceasta putere este sacrificiul pe Altarul iubirii din cauza ca nedreptatile care trebuiau platite erau nelegiuiri impotriva iubirii. Si cum doar Dumnezeu este bun, nu s-a gasit nici un om capabil de o asemenea iubire, asa ca a fost necesar sa vina in persoana Fiul lui Dumnezeu sa plateasca pentru noi. Si dupa ce a platit, Focul curatitor al Duhului Sfant trimis de Domul la Cincizecime a putut sa se reverse peste oameni. Dar nu peste oricare, ci doar peste cei care aveau deja lacrimile pocaintei, adica botezul pocaintei spre iertarea pacatelor cerut de Sf. Ioan Botezatorul. Atunci au primit Botezul cu Foc si Duh Sfant fii si fiice, slujitori si slujitoare. Consecinta a fost marturisirea Domnului in cuvinte si fapte.

Asa cum scrie despre Sf. Ioan Botezatorul ca il vestea pe Mesia dar nu era el Mesia, tot asa sfantul anunta iertarea pacatelor dar nu el dadea iertarea acestor pacate, ci Unul mai mare care venea dupa el, adica Mesia pe care il vestea.

:68::68::68:
"Şi când ieşea El în drum, alergând la El unul şi îngenunchind înaintea Lui, Îl întreba: Învăţătorule bun, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică? Iisus i-a răspuns [b/]: De ce-Mi zici bun? Nimeni nu este bun decât unul Dumnezeu. .Ştii poruncile: Să nu ucizi , să nu săvârşeşti adulter , să nu furi , să nu mărturiseşti strâmb , să nu înşeli pe nimeni , cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta.Iar el I-a zis: Învăţătorule, acestea toatele-am păzit din tinereţile mele"





[b]"Unul dintre ei, invatator de Lege, ispitindu-L pe Iisus, L-a intrebat: Invatatorule, care porunca este mai mare in Lege? El i-a raspuns: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu tot cugetul tau. Aceasta este marea si intaia porunca. Iar a doua, la fel ca aceasta: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. In aceste doua porunci se cuprind toata Legea si proorocii..
multa iubire

:68::68::68:
9.Şi în zilele acelea, Iisus a venit din Nazaretul Galileii şi s-a botezat în Iordan, de către Ioan. 10.Şi îndată, ieşind din apă, a văzut cerurile deschise şi Duhul ca un porumbel coborându-Se peste El.

multa iubire

Un Tata avea doi fii.

Deci Dumnezeu Tatal avea doi fii, fiii nefiind in acest context, Domnul Iisus (Fiul lui Dumnezeu) si inca un fiu necunoscut noua, ci cei doi fii erau doi oameni care aveau calitatea de fii ai lui Dumnezeu, deci erau nascuti din Dumnezeu, aveau Botezul cu Duh Sfant prin care il cunoasteau pe Tata. Stiau cine este Tatal, stiau ca le este Tatal, stiau ce trebuiau sa faca in calitate de Fii ai Tatalui si mai stiau ca aceasta calitate le dadea dreptul la mostenirea a tot ceea ce avea Tatal . Si ce se intampla? Conform cuvintelor Sf. Ioan, acesti Fii trebuiau sa fie in Dumnezeu si Dumnezeu in ei si ca atare sa nu mai greseasca. Si asa a si fost pana intr-o buna zi cand unul din fii s-a hotarat ca nu mai vrea sa ramana in Tatal asa ca isi cere partea de mostenire ca sa plece din casa Tatalui. Ce face Tatal in fata acestei situatii? Il mustra? Nu!! Ii spune ca cere tampenii si ca-i un prost? Nu!! Pune mana pe nuia sa ii dea doua? Nu!!! Nimic din toate acestea pe care un tata uman le-ar fi facut! Intr-un mod cu totul neasteptat, Tatal Ceresc se executa, respecta decizia Fiului de a pleca, ba inca ii mai si da partea lui de mostenire !! si flacaul nostru pleaca. Ce inseamna a pleca de la Tatal? Pai nimic altceva decat a incalca poruncile date omului de Dumnezeu , ca atare il vedem pe flacaul nostru consumandu-si viata in placeri si desfrau pana ajunge la capatul sacului, la fundulnsufletului sau dandu-si seama ca de fapt, departe de Tatal ii este atat de rau. Si ce face in continuare? Se caieste de faptele sale si se intoarce in chip de sluga la Tatal ca sa-i spuna ca a gresit . Cui ii spune ca a gresit? Cumva Fratelui cel bun care ramasese acasa facand voia Tatalui? Nicidecum, ci ii spune Tatalui. Si ce facea Tatal? Era suparat foc si de la plecarea fiului rumega in sinea lui niste cuvinte de genul: "Ei lasa ca o sa dea el de greu si o sa vezi cum se intoarce cu coada intre picioare si sa vezi ce-i dau vreo doua!" ? Asta facea Tatal? Nici poveste! Ci Tatal il astepta cu o iubire infinita sa se intoarca . Si ce a facut cand s-a intors? I-a tinut o lectie strasnica de morala sau a facut ceea ce scrie in VT, inima smerita Dumnezeu nu o urgiseste? Ca atare i-a aratat mare cinste fiului Sau, i-a redat haina cea dintai, adica haina alba a Botezului, intr-un cuvant, i-a sters greseala si l-a repus in drepturile de Fiu al Sau. Si ce s-a intamplat cu fratele cel "bun"? Ei iata ca bun era numai Dumnezeu pentru ca fratele s-a amarat pentru o cinste atat de mare aratata fratelui "cel rau", cinste mult mai mare decat cea primita de el vreodata. El nu a inteles ca Tatal ii iubea pe amandoi la fel, dar fratele "cel rau" suferise mult departe de Tatal si aceasta suferinta o alina Tatal prin toata acea cinste aratata lui. Tatal Ceresc este un Tata iubitor si mangaietor care nu are nimic de a face cu tatii pamantesti si imaginea construita astfel de oameni despre Tatal Ceresc. El nu mai judeca pe nimeni ci Judecata Sa a dat-o Fiului Iisus dupa cum scrie in Evanghelie, iar judecata Fiului spune ca nici El nu a venit sa Judece lumea ci sa o mantuiasca. Si mai zice ca, chiar si de o judeca, judecata Lui este dreapta. Tocmai pentru ca este aceeasi judecata a iubirii invatata de la Tatal.

Asa procedeaza Dumnezeu si aceasta este adevarata Taina a caintei si spovedaniei.

Intr-adevar, porunca este sa nu inseli pe nimeni. Ca atare iubirea de Dumnezeu si de aproapele nu trebuie ciuntita, ci TOATA LEGEA SI PROOROCII trebuie lasata asa cum a fost data si implinita de Dumnezeu, caci cine inseala si schimba chiar si numai o iota si invata si pe altii sa faca astfel, mic se va numi in Imparatia Cerurilor.

Int-adevar, Domnul Iisus s-a botezat in apa de catre Ioan iar Duhul Sfant a dat marturie despre El, in acel moment, ca Iisus era Hristosul. Doar Martorii lui Iehova interpreteaza momentul ca un Botez al Domnului cu Duh Sfant din cauza ca ei nu il considera pe Iisus Dumnezeu ci doar un spirit creat de Dumnezeu la inceputul lumii noastre vazute, cu putin inainte de a crea lumea vazuta, si ca atare, in conceptia lor, si Iisus trebuia sa se boteze cu Duh Sfant ca si noi, oamenii. Iisus insa nu avea nevoie de nici un Botez cu Duh Sfant tocmai pentru ca este Dumnezeu, si nici de pocainta spre iertarea pacatelor nu avea nevoie El fiind fara de pacat, ca atare Botezul Lui a fost pentru a fi marturisit de Tatal prin Duhul Sau Sfant ca El era Mesia, Fiul Sau mult iubit prin care a binevoit sa ne curete noua pacatele.

:68::68::68:
9.Şi în zilele acelea, Iisus a venit din Nazaretul Galileii şi s-a botezat în Iordan, de către Ioan. 10.Şi îndată, ieşind din apă, a văzut cerurile deschise şi Duhul ca un porumbel coborându-Se peste El.
multa iubire

19.Drept aceea, mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh,

multa iubire

:68:

Capitolul 1
1.Pavel, apostol nu de la oameni, nici prin vreun om, ci prin Iisus Hristos şi prin Dumnezeu-Tatăl, Care L-a înviat pe El din morţi. 2.Şi toţi fraţii care sunt împreună cu mine - Bisericilor Galatiei: 3.Har vouă şi pace de la Dumnezeu-Tatăl şi de la Domnul nostru Iisus Hristos, 4.Cel ce S-a dat pe Sine pentru păcatele noastre, ca să ne scoată pe noi din acest veac rău de acum, după voia lui Dumnezeu şi a Tatălui nostru, 5.Căruia fie slava în vecii vecilor. Amin! 6.Mă mir că aşa degrabă treceţi de la cel ce v-a chemat pe voi, prin harul lui Hristos, la altă Evanghelie, 7.Care nu este alta, decât că sunt unii care vă tulbură şi voiesc să schimbe Evanghelia lui Hristos. 8.Dar chiar dacă noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Evanghelie decât aceea pe care v-am vestit-o - să fie anatema! 9.Precum v-am spus mai înainte, şi acum vă spun iarăşi: Dacă vă propovăduieşte cineva altceva decât aţi primit - să fie anatema! 10.Căci acum caut bunăvoinţa oamenilor sau pe a lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aş plăcea însă oamenilor, n-aş fi rob al lui Hristos. 11.Dar vă fac cunoscut, fraţilor, că Evanghelia cea binevestită de mine nu este după om; 12.Pentru că nici eu n-am primit-o de la om, nici n-am învăţat-o, ci prin descoperirea lui Iisus Hristos. 13.Căci aţi auzit despre purtarea mea de altădată întru iudaism, că:39: prigoneam peste măsură Biserica lui Dumnezeu şi o pustiiam. 14.:5:Şi spoream în iudaism mai mult decât mulţi dintre cei care erau de vârsta mea în neamul meu, fiind mult râvnitor al datinilor mele părinteşti. :68:15.Dar când a binevoit Dumnezeu Care m-a ales din pântecele mamei mele şi m-a chemat prin harul Său,

multa iubire

Intr-adevar, toate neamurile trebuie sa afle Numele Domnului, sa stie ca prin acest nume aratat de insusi Dumnezeu prin Duhul Sau Sfant, pacatele omenirii au fost sterse. Au fost sterse prin sangele Domnului. Aceasta Evanghelie a Bunei Vestiri trebuie propovaduita pana la marginile pamantului pentru ca oamenii sa-si intoarca fata la Dumnezeu (botezul caintei, al lacrimilor) si astfel prin Duhul Sfant pacatele sa le fie curatate, devenind astfel Fii ai lui Dumnezeu cu drept la mostenirea Imparatiei. De aceea se vorbeste in Biblie de botezul de sange, apa si foc. Cel de sange este al Domnului prin care pacatele au fost platite, cel de apa este cel al pocaintei, al lacrimilor administrat de Sf. Ioan Botezatorul, si apoi de apostoli, iar cel de foc este cel al Domnului primit prin Duhul Sfant, Duh trimis noua de Domnul dupa cum a promis, pentru ca a promis ca El se va sui la Tatal dar ne va trimite noua pe Duhul Sfant, mangaietorul. Si asa a si facut, trimitand Duhul Sfant la Cincizecime sub forma de limbi de foc. Acesta este Botezul curatitor al Duhului Sfant dupa care oamenii care l-au primit au ajuns sa cunoasca "toate" dupa cum scrie in Biblie. Ca atare, pana nu ajunge Buna Vestire la urechile tuturor oamenilor, nu va veni inca sfarsitul acestei lumi, tocmai pentru ca nimeni sa nu zica apoi ca nu a stiut.

Faptul ca apostolii nu puteau administra Botezul in numele lor personal ci doar in numele Sfintei Treimi este tocmai pentru faptul ca ei nu aveau puterea sa administreze pe Duhul Sfant ci numai Domnul are aceasta putere. Si lucrul acesta il arata Ap. Pavel atunci cand comunitatea primilor crestini se desira in tot felul de rivalitati umane pe bine cunoscuta tema: care din ei avea credinta cea buna. Atunci Pavel le atrage atentia ca nu au fost Botezati in numele oamenilor ci in cel al lui Hristos, deci Lui ii apartineau cu totii. Si avea dreptate apostolul.

Intr-adevar, datinile parintesti nu au nimic de a face cu Legea si proorocii Domnului.

La inceput a fost Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu, Cuvantul era Dumnezeu. Si prin Cuvant toate s-au facut. Iar cuvantul este Iisus Hristos. Ca atare lumea aceasta va trece dar Cuvantului Domnului nu va trece, dupa cum a zis chiar El Insusi, dimpotriva se va implini pana la ultima proorocie. Prin Cuvantul Domnului s-a creat lumea, Cuvantul Domnului a fost scris pe piatra in poruncile date oamenilor si Cuvantul Domnului a vorbit prin proorocii adevarati. Acest Cuvant al Domnului nu va trece ci doar lumea cu datinile ei, iar cine va incerca sa schimbe chiar si numai o iota din Cuvantul Domnului, mic va fi numit in Imparatia Sa.

:68::68::68:21.Deci trebuie ca unul din aceşti bărbaţi, care s-au adunat cu noi în timpul cât a petrecut între noi Domnul Iisus, 22.Începând de la botezul lui Ioan, până în ziua în care S-a înălţat de la noi, să fie împreună cu noi martor al învierii Lui.

Până în ziua în care S-a înălţat la cer, poruncind prin Duhul Sfânt apostolilor pe care i-a ales,

16.Bărbaţi fraţi, trebuia să se împlinească Scriptura aceasta pe care Duhul Sfânt, prin gura lui David, a spus-o dinainte despre Iuda, care s-a făcut călăuză celor ce L-au prins pe Iisus.


21.Deci trebuie ca unul din aceşti bărbaţi, care s-au adunat cu noi în timpul cât a petrecut între noi Domnul Iisus, 22.Începând de la botezul lui Ioan, până în ziua în care S-a înălţat de la noi, să fie împreună cu noi martor al învierii Lui.


multa iubire

:68::68::68:

Şi Cuvântul:77: S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr


17.Pentru că Legea prin Moise s-a dat, iar harul şi adevărul au venit prin Iisus Hristos.

multa iubire

"Botezul lui Ioan" inseamna botezul administrat de Ioan, deci cel cu apa, al pocaintei.

Dumnezeu Tatal a vorbit mereu oamenilor Cuvantul Sau prin Duhul Sfant, de aici si sintagma "Treime nedespartita". Adica Dumnezeu Tatal il trimitea pe Cuvant (Cuvantul fiind Dumnezeu Fiul) prin intermediul Duhului Sfant. Duhul Sfant a fost cel care a vorbit Cuvantul (Domnului) prin prooroci. Asta nu inseamna ca proorocii au fost botezati cu Duh Sfant inainte ca Domnul sa plateasca pacatele prin sangele Sau. De aceea, neavand inca Botezul focului, nu puteau sa intre inca in Imparatie, oricat de mult a vorbit Duhul Sfant prin intermediul lor Cuvantul Domnului.

Faptul ca apoi apostolii nu puteau administra Botezul in numele lor personal ci doar in numele Sfintei Treimi este tocmai pentru faptul ca ei nu aveau puterea sa administreze pe Duhul Sfant ci numai Domnul are aceasta putere. Si lucrul acesta il arata Ap. Pavel atunci cand comunitatea primilor crestini se desira in tot felul de rivalitati umane pe bine cunoscuta tema: care din ei avea credinta cea buna. Atunci Pavel le atrage atentia ca nu au fost Botezati in numele oamenilor ci in cel al lui Hristos, deci Lui ii apartineau cu totii. Si avea dreptate apostolul.

:68::68::68:

13.Pentru că Avraam şi seminţia lui nu prin lege au primit făgăduinţa că vor moşteni lumea, ci prin dreptatea cea din credinţă. 14.Căci dacă moştenitorii sunt cei ce au legea, atunci credinţa a ajuns zadarnică, iar făgăduinţa s-a desfiinţat, 15.Căci legea pricinuieşte mâine; dar unde nu este lege, nu este nici călcare de lege. 16.De aceea (moştenirea făgăduită) este din credinţă, ca să fie din har şi ca făgăduinţa să rămână sigură pentru toţi urmaşii, nu numai pentru toţi cei ce se ţin de lege, ci şi pentru cei ce se ţin de credinţa lui Avraam, care este părinte al nostru al tuturor,


multa iubire

Legea prin Moise s-a dat iar Harul si Adevarul au venit prin Iisus. Corect, pentru ca Iisus este Calea, Adevarul si Viata, iar Cuvantul Sau, adica adevarul s-a transmis mereu prin intermediul Duhului Sfant care in VT vorbea prin prooroci, iar in NT vorbeste direct inimilor datorita Jertfei de sange facuta de Domnul spre iertarea pacatelor, iertare care a avut ca efect inmuierea inimilor de piatra a oamenilor. Pentru ca pacatul este cel care impietreste inima iar omul nu a avut putere sa il stearga prin Legea lui Moise tocmai pentru ca era respectata litera legii si nu duhul ei. Ori Domnul a venit ca sa respecte Duhul Legii, sa implineasca legea in Har, in iubire, pentru ca doar in iubire se afla Adevarul, Adevarul fiind Iisus, fiind Dumnezeu si fiind deci iubirea. De aceea spune ca toata legea si proorocii sunt cuprinse (adica sintetizate) in cele doua Legi de iubire: de Dumnezeu si de aproapele. Nu a venit sa spuna ca Cuvantul Lui scris de El insusi pe piatra ar fi anulat ci dimpotriva, a zis ca acest Cuvant nu va trece si a aratat ca el de fapt nu era implinit asa cum trebuie: in iubire.

:68::68::68:
Căci nu mă ruşinez de Evanghelia lui Hristos, pentru că este putere a lui Dumnezeu spre mântuirea a tot celui care crede, iudeului întâi, şi elinului. 17.Căci dreptatea lui Dumnezeu se descoperă în ea din credinţă spre credinţă, precum este scris: "Iar dreptul din credinţă va fi viu".
multa iubire

Asa este, Avraam a crezut Cuvantului lui Dumnezeu ca va avea urmasi cat nisipul marii.

Si asa este, daca nu exista lege, nu exista calcare de lege. Ba chiar mai zice ceva apostolul, ca legea este blestemata pentru ca atunci cand calci chiar si numai o porunca mica din ea, ai calcat intreaga lege. Totul absolut corect.

Daca Dumnezeu nu da legea "nu ucide", atunci o crima nu mai este calcare de lege din moment ce legea nu mai exista. Ca atare nici pacatul nu mai exista. Sa intelegem de aici ca apostolul a dat cale libera crimelor, furturilor etc? Nici poveste, pentru ca tot el a zis ca nici un hot, desfranat etc nu va putea intra in Imparatie. Ca atare cuvintele apostolului au cu totul alt sens: faptul ca nu numai evreii care primisera Legea vor fi urmasii promisi ai luimAvraam, ci toti aceia care vor avea credinta lui Avraam, adica cei care vor crede Cuvantului Domnului, ajungand astfel si la ei Imparatia lui Dumnezeu. Israelul nu mai este acum tara evreilor, ci Israelul ceresc apartine si celor care nu sunt evrei dar prin credinta in Cuvantul Domnului pe care a avut-o si Avraam, devin astfel urmasi ai acestuia.
Ca atare, in Imparatie nu vor intra adulterii, inselatorii etc., adica cei care incalca Cuvantul Domnului pentru ca acest Cuvant al Lui nu va trece niciodata.

Asa este, Evanghelia lui Hristos este puterea lui Dumnezeu spre mantuirea a tot celui care crede tocmai pentru ca Domnul Iisus a platit cu sangele Lui pacatele noastre. Si nu le-a platit ca sa ne dea unda verde sa facem cate dorim de acum inainte, ca doar sunt platite, nu? Ci le-a platit tocmai pentru a face posibila intoarcerea noastra la Dumnezeu si deci oprirea pacatului. De aceea dreptul din credinta va fi viu, pentru ca din credinta va accepta plata Domnului pentru pacatele sale si va accepta sa ia crucea Domnului si sa Il urmeze pe Calea cea stramta care exclude pacatul din iubire pentru Dumnezeu si aproapele, iar aceeasta iubire in Hristos il va face viu, pentru ca va ramane in Dumnezeu si Dumnezeu in el, va fi acel Fiu ratacitor care mort era dar s-a intors acasa la Tatal si deci a inviat. Asta inseamna invierea sufletului, a sta langa Tatal facand dupa poruncile Sale, iar moartea sufletului inseamna indepartarea de Tatal incalcand poruncile sale.

:68::68::68:
iisus a zis ´´ CEL CE VA SCOATE SABIA de SABIE VA MURI ´´
multa iubire


14.Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceştia, neavând lege, îşi sunt lor uşi lege, 15.Ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şi prin judecăţile lor, care îi învinovăţesc sau îi şi apără,

multa iubire

:68::68::68:.
6.Dar avem felurite daruri, după harul ce ni s-a dat. Dacă avem proorocie, să proorocim după măsura credinţei;
multa iubire

Bine-nteles ca cel care scoate sabia, de sabie va muri pentru ca acum suntem in era Noului Legamant in care fiecare plateste pentru nelegiuirea proprie, in care fiecaruia i se masoara cu propria-i masura, in care fiecare va fi judecat cu judecata avuta de el fata de altii. Si asta se aplica si paganilor tocmai pentru ca legea Domnului este scrisa acum in inimile si cugetul tuturor, nu mai are omul nevoie de invatatorii evrei ca sa stie care sunt poruncile scrise de Dumnezeu pe piatra. Acum sunt scrise si in inimile si constiinta lor, asa ca nu au altceva de facut decat sa isi asculte inima si constiinta daca vor raspuns bun la Judecata.

Intr-adevar, proorocia se poate face numai dupa masura credintei daca nu vrem sa fim cumva prooroci mincinosi. Pentru ca a prooroci inseamna a spune Cuvantul lui Dumnezeu ori cine nu crede Cuvantului lui Dumnezeu nu are cum sa il propage si la altii, ca nimeni nu isi pierde timpul cu lucruri in care nu crede, iar daca dimpotriva crede Cuvantului lui Dumnezeu dar in practica face faptele mamonei, este un prooroc mincinos chiar daca cuvintele spuse sunt adevarate. Are voie sa predice Cuvantul doar in masura in care Il si pune in practica, deci dupa masura credintei, credinta fiind cea cu fapte, nu cea moarta fara fapte. Cine are credinta fara fapte mai bine sa taca. Si exista prooroci din astia mincinosi destui ca de exemplu cei care predica iubirea Domnului dar in fapte isi rad de semeni, ii batjocoresc si ii umilesc. Cu buzele propovaduiesc Cuvantul Domnului dar inima le este tare departe de ceea ce propovaduiesc. Cam cum erau si evreii care l-au rastignit pe Iisus. De aceea un astfel de comportament a fost catalogat de Domnul la capitolul crima. Deci nu a desfiintat Legea care opreste crima ci dimpotriva, a extins porunca de a nu ucide si peste toate faptele prin care se raneste sufletul unei persoane.

:68::68::68:
Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră! Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi“
multa iubire

SA NU UCIZI ?????????????? :5:
multa iubire

Intr-adevar, asa au facut oamenii si cu proorocii dinaintea lui Iisus si la fel fac si cu cei de dupa El, acesta este si sensul cuvantului ca nu a venit sa aduca pacea desi ca Fiu al lui Dumnezeu este facator de pace. Sensul cuvintelor este ca nu a venit sa aduca pacea constiintelor amortite si adormite, ci dimpotriva, a venit sa aduca lumina cu care intunericul va fi dispersat si invins.

Bine-nteles ca sa nu ucizi:

" Ati auzit ca s-a zis celor de demult: “Sa nu ucizi”; iar cine va ucide, vrednic va fi de osanda.
Eu insa va spun voua: Ca oricine se manie pe fratele sau vrednic va fi de osanda; si cine va zice fratelui sau: netrebnicule, vrednic va fi de judecata sinedriului; iar cine va zice: nebunule, vrednic va fi de gheena focului."

Iar daca ne uitam bine in ce context spune Domnul aceste cuvinte vedem ca este exact in contextul in care zice ca nu a venit sa strice Legea ci dimpotriva, sa o implineasca, si daca dreptatea noastra nu o depaseste pe cea a scribilor si fariseilor, nu intram in Imparatie. Si astfel da exemplu de ce inseamna sa intreaca dreptatea noastra pe cea a evreilor VT: nu numai sa nu ucidem ca suntem vrednici de osanda asa cum s-a spus in VT, ci dreptatea noastra trebuie sa fie inca si mai mare, sa nici nu umilim pe fratele, ca tot de osanda suntem buni, de osanda focului gheenei.

Bine-nteles ca aceasta lege a fost scrisa in inima si cugetul tuturor, dar putini sunt cei care vor sa isi asculte inima si constiinta. De aceea Domnul spune ca este stramta Calea si putini cei ce o afla.

:68::68::68:
1.SA NU UCIZI
2. IISUS a zis ´´ CINE SCOATE SABIA de sabie va muri ´´
multa iubire

Intr-adevar, cine scoate sabia de sabie va muri. Dar nu de sabia adevaratilor crestini care isi iubesc vrajmasii si intorc obrazul. Domnul Iisus nu a zis sa scoatem sabia impotriva celor care scot sabia, ci dimpotriva, a spus sa o bagam in teaca. Cei rai vor pieri de propria lor rautate, asta-i sensul cuvintelor Domnului. Pentru ca li se va masura cu masura cu care au masurat ei, si vor fi judecati cu judecata cu care au judecat ei. Ca atare, daca au judecat cu sabia, tot cu sabia vor fi judecati si vor fi condamnati de Domnul pentru crima. Iar pedeapsa Domnului pentru crima este osanda la moartea vesnica. Dar asta doar la Judecata finala daca nu se pocaiesc pana atunci.

:24::24::24:
iisus a zis ´´ CINE SCOATE SABIA .... va muri´´ .
multa iubire
ps si acum sa te iau direct ca vad ca nu pricepi ...te nenorocesc in bataie , tu ca buna crestina ce esti STAI SI RABZI , si sa nu cumva sa te impotrivesti ca tu esti credincioasa si eu voi fi pedepsit de Domnul , dar ce te faci daca eu dupa ce te"te nenorocesc in bataie bine , ma spovedesc sa mi se ierte pacatele si ajung linga tine in rai .... tu vei fi zambitoare in fata mea ca esti o crestina desavarsita si eu voi zambi linga tine ca nu diferi cu nimic fata de mine .... TU GINDESTI ?
multa iubire
ps m-am abtinut pina acum la cite timpenii ai spus , dar asta chiar ca e de tot risul
multa iubire

Bine-nteles ca voi fi zambitoare, exact ca si Domnul Iisus pe care noi toti L-am rastignit cu pacatele noastre si cu toate astea o sa ne zambeasca tuturor celor care ne pocaim :)