Daca mi-ai citit postarile anterioare, stii deja de experienta mea: sotul meu a trecut asta-vara la penticostali si de atunci a inceput calvarul meu. Cand am auzit de intentiile lui, nu am putut vorbi imediat cu un preot ortodox roman, asa ca m-am dus la o biserica ortodoxa greceasca, unde stiam ca preotul sta numai acolo. Primul lucru pe care mi l-a zis a fost ca "dupa convertire, in primul rand va uri preotii ortodocsi si tot ce tine de ortodoxie". Am ajuns acasa si i-am spus sotului meu (neconvertit inca). El a inceput sa rada si a zis ca asta este imposibil: de ce s-ar "poticni" in lucrurile si oamenii in care a crezur odinioara/... Insa, dupa "botez" totul a luat alta intorsatura: a inceput sa-mi sparga icoane, sa-mi arunce aghiazma si uleiul din candela, sa rada de preoti si sa vorbeasca foarte urat depsre ei si multe multe multe altele... Si uite asa, cred cu toata fiinta mea ca preotul a avut dreptate. Iar daca dau ochii cu "fratii" lui, se uita toti la mine cu o scarba si uneori mila, de imi vine sa urlu. Dar nu vreau sa-i dau diavolului prilej de ispita. Imi plec si eu capul, si merg mai departe.
Si sa stii ca pe acest topic se vorbeste despre cei convertiti, cei care s-au lepadat de un botez ca sa primeasca altul....
Doamne ajuta

Draga mea, incerc sa te inteleg, am mai vazut si alte cazuri in care asa zisi crestini se poarta cu alti crestini de parca ar fi ultimii oameni. Ma bucur sa aud ca in ciuda provocarilor ai ramas in Domnul, El e singurul care te intelege cu adevarat si primeste slujirea ta din inima. E greu intr-un cuplu in care fiecare are convingeri diferite, dar incearca sa fi tu aceea care inclina balanta in mod pozitiv, concentrand atentia pe ceea ce va leaga in credinta si nu pe ceea ce va desparte. Stii, multi oameni cand adera la o biserica se comporta de parca ar fi intrat intr-un partid politic sau mai rau, intr-o galerie a unei echipe de fotbal si incep sa calce in picioare si sa acuze pe cei din afara de tot felul de lucruri. Insa credinta nu consta in a te declara crestin de nu stiu ce fel, in faptul ca frecventezi cine stie ce comunitate, credinta se vede din atitudinea pe care cineva o are, din comportamentul pe care il afiseaza in relatiile cu oameni care nu gandesc neaparat la fel. Aici este problema de intelegere a multora.

Iti doresc toate cele bune, multa incredere, putere ca sa lupti pentru credinta ta in Dumnezeu si sa ai ochii atintiti nu neaparat spre biserica asa cum intelegem de multe ori in termeni pamantesti, ci spre biserica aceea a carei usa nu poate fi inchisa de mana omeneasca pentru ca insusi Mantuitorul o tine deschisa pentru oricine doreste sa intre.

Dai dreq de posedati :)).Urmareste indeaproape pe "vorbitorii in limbi" de la penticostali, ca multi dintre ei ajung posedati de draci.Si dracu cand poseda ghici ce face?Vorbeste in limbi.Fereste-te de spurcatii aia, si daca sotul tau continua lasa-l drequ de ratat infect.Sectarii astia penticostali "fanatici" sunt neoameni.

Multumesc din suflet pentru sfaturi. Ma rog la Dumnezeu sa-mi intareasca credinta si sa ma faca mai buna, mai smerita si sa-mi dea mai multa iubire pentru oameni. Stiu, ca numai asa voi razbi in aceasta lupta.
Doamne ajuta

Sunt de acord ca "vorbirea in limbi" nu e de la Dumnezeu, ci de la diavol...
Dar nu cred ca lasandu-l pe sotul meu, rezolv ceva. Este barbatul cu care m-am cununat ortodox, este barbatul pe care mi l-a dat Dumnezeu, tatal copiilor mei si cine sunt eu sa despart ceea ce Dumnezeu a unit???...
Daca as putea, l-as ajuta sa redevina ceea ce a fost, sa vada adevarul, sa vada puterea Sfintei Cruci si sa inteleaga ca numai necredinciosii si smintitii cer Domnului semne si minuni, pentru ca un credincios adevarat, chiar daca Dumnezeu i-ar da un semn, nu s-ar crede demn de asta si tot de la diavol l-ar cataloga. Parerea mea.... Dar, stiu ca nu pot face eu toate astea, nu-l pot eu intoarce la ortodoxie, ci numai Dumnezeu si Maica Domnului au puterea asta. Asa ca, nu imi ramane decat sa lupt pentru mine, sa raman ceea ce sunt, de dragul copiilor mei si pentru iubirea Domnului pentru mine.
Doamne ajuta

Aveti si copii?Atunci e altceva, am crezut ca sunteti proaspat casatoriti si suporti toate tampeniile astea.Nu stiu daca vei putea sa-l "readuci" pe drumul cel bun.Deja s-a lipit pe el namolul si noroiul sectarismului spurcat care a devenit o parte din el.Trebuie multa rugaciune la Domnul pentru asta, in primul rand.Rugaciune si post.Si daca sotul tau e vorbitor in limbi probabil ca o sa-l posede si pe el Satanelu la un moment dat.Pe astia ii posedeaza cam des.Si aici nu ma refer doar la momentu cand vb ei in limbi, ci sa pune stapanire diavolul pe el, posedare de exorcizare.Tu sa nu intri in casa Satanei cu el.

Haide, niciun om nu e caz clasat, nu e nici cazul sotului doamnei. Numai intr-o lume perfecta ne-am intelege toti si am fi de acord in mai toate privintele. Eu cred ca prin dragostea ei, doamna va reusi multe, au am ajuns la concluzia ca e aproape imposibil sa nu ai pe cate unul in familie care sa destabilizeze lucrurile cumva, nu neaparat in plan spiritual, iar singura metoda de rezolvare a fost rugaciunea, uneori dupa multi ani.

Nu exista tip uman mai urit decat sectarul pe glob.

Lacrimi, ce trebuie avut grija in astfel de suparari si nu doar, ca mania sa nu apuna peste cineva, adica sa nu ramana in om. Fiecare isi are timpul ei si bucuria, si necazul,... la fel cum nu putem ramane intodeauna fericiti, impliniti,... si invers.
Va fi greu ptr. amandoi si din pacate si ptr. copii daca veti discuta problemele fata de ei. Incearca sa te consolezi ca D-zeu da libertate fiecaruia deoarece iubeste si o face iubind. Sunt sigur ca poti face asta deoarece vrei.
Scuza-ma daca suna a sfat.

Nu te supara, dar vezi ca esti foarte aproape sa cazi in propria descriere, adept al unei secte e unul care e inflacarat si intolerant, chiar fanatic raportat la altii cu convingeri diferite.