Domnule,

E dreptul fiecarui om sa-si exprime punctul de vedere(mai ales pe un forum; asta e si rostul unui forum).

Probelma e ca dvs., cateodata, dati un raspuns pe langa subiect, atat de învăluitor ca pare a fi chiar adevarul despre…

1. Raspunsul cu citatul de pe site-ul Patriarhiei era exacat pe problema ridicata de domnul cu nume de forum Decebal:
<<Atunci a avut loc doar o ridicare formală a anatemelor de la 1054, dar această ridicare nu înseamnă prea mare lucru.>>

Daca dvs. credeti ca totul la 1965 a fost doar o chestiune de protocol, ar fi corect sa aveti si dovezi in acest sens. Si daca nu indraznesc prea mult, sa le postati in asa fel ca orice om sa le inteleaga.

Deci doua biserici: Biserica Catolica cu cca. 1 miliard si ceva de membri si Biserica Ortodoxa Rasariteana cu cca. 230 de milioane de membri (chiar nu stiu daca a fost vorba de toata Biserica Ortodoxa Rasariteana???), s-au facut ca ridica anatemele, s-au jucat?? Oare au fost chiar asa de neinspirati conducatorii/reprezentantii acestor biserici atunci cand- dupa spusele dvs.- „s-au facut ca ridica anatemele?” Daca romano- catolicii, care conform gandirii multora de pe forumul CO sunt mai mult in afara crestinismului n-au privit cu seriozitate, cu respect si cu credinta acest moment: anul 1965, oare cei seriosi, cei mantuibili: ortodocsii de ce n-au fost capabili sa zica un DA adevarat sau un NU adevarat? Mai e cazul sa spunem ca ascultam de autoritatea Bisericii? Nu mai suntem datori ascultare? NU? De ce? Pentru ca a gresit Biserica? Pai daca suntem peste autoritatea Bisericii atunci, sa faca fiecare ce vrea. Adam n-a facut mai mult: 1) n-a ascultat; 2) nu si-a recunscut vina (asa cum facem si noi acum: nimic nu e din vina noastra, totul e din vina celorlalti; si i-a si reprosat lui Dumnezeu: FEMEIA PE CARE MI-AI DAT-O TU DOAMNE...adica...el n-a vrut, femeia era vinovata si de fapt Dumnezeu pentru ca I-o daduse lui, omului Adam); 3) s-a mandrit, a crezut ca poate sa fie ca Dumnezeu. Suntem departe de Adam??

Postarea s-a referit strict la ridicarea anatemelor dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Romano – Catolica. Nu amestecati celelalte biserici ca nu ăsta era subiectul discutiei. Si n-are rost sa batem campii.

Pe mai toate topicurile se arunca cu anateme. Ex. domnul cu nume de forum Daniel, pe topicul: Erezeiile romano-catolice, vorbeste/ scrie despre deosebirile dintre Ortodoxie si Catolicism, adaugand la fiecare DEOSEBIRE, din proprie initiativa, si ANATEMA.

De ce, daca sunteti crestini si onesti, nu postati si punctul de vedere al marilor nostri duhovnici : parintele Ilie Cleopa si Parintele Arsenie Papacioc (de exemplu), care, pe aceleasi deosebiri fundamentale nu adauga si anateme. Ce rost are aceasta atmosfera de dusmanie, de ura, de anatemizare? Cui foloseste? Suntem crestini? Dar oare in cuvantul Mantuitorului Iisus Hristos, din Noul Testament, ati gasit undeva atata ura, anatemizare si atatea blesteme?

Eu n-am maretia cunoasterii pe care vreti sa o dovediti dvs. si nu-mi permit sa ma citez, dar, copiindu-va stilul va indemn sa cititi/reciti ce inseamna:
- anatema; cand se foloseste; de catre cine se foloseste.

Haideti sa nu mai facem un tálmeș-bálmeș ca nu mai iese nimeni teafar de aici.


E necrestineste si lipsit de sens sa puneti (dvs. si toti ceilalti care anatemizeaza la greu in orice situatie) paie pe foc. Aveti grija, focul pe care-l intretineti, constient sau nu, cu bune intentii sau rele intentii, sa nu cuprinda si ce a mai ramas din credinta multora dintre noi, credinta si asa destul de zbuciumata, ca dovada ca orice incercare de apel la intelegere, ratiune, toleranta si Iubire (de Dumnezeu , de aproapele sau de vrajmas) duce la anatemizari.


2. Nu trebuie sa fim ipocriti: stiti foarte bine ce se discuta pe toate site-urile „de profil” referitor la Duminica Ortodoxiei, sinodiconul necenzurat etc. http://saccsiv.wordpress.com/2012/03...-noile-erezii/

-extras din Moliftelnicul necenzurat, tiparit de Manastirea Petru Voda
http://apologeticum.wordpress.com/20...n-postul-mare/

3. V-as ruga frumos, daca mai facem conversatie pe forum, sa renuntati la formula Draga Nastya. E nepotrivita.

<<- Ce părere aveti despre Biserica Baptistă?
- Biserica Baptistă este o biserică bolnavă. Câte Taine au? Iar pe care le au sunt simbolice. Ce stiati dumneavoastră despre împărtăsire, despre preotie?

- Au nădejde de mântuire?

- Nu! Mântuire este doar în Biserica Ortodoxă, în Hristos. Si se pune problema chiar a
Bisericii Catolice.

- În Biserica Catolică, am înteles că nu mai există epicleza. În azima si în vinul lor mai există Hristos?

- DACĂ ÎMI ÎNGĂDUITI, DACĂ AR FI POSIBIL SĂ ÎNTREB PE HRISTOS LUCRUL ACESTA, V-AS SPUNE.
Catolicii sunt foarte vinovati, pentru că 1054 de ani am fost împreună. S-au făcut Sinoadele Ecumenice si ultimul a fost la anul 787. S-au făcut sapte Sinoade Ecumenice care au stabilit dogmele despre Mântuitorul, despre Duhul Sfânt, despre Maica Domnului, despre firile si puterile Mântuitorului. S-au stabilit toate aceste lucruri împreună cu ei. De ce s-au despărtit la anul 1054? Si au început cu interpretări proprii. Au schimbat Crezul.

Nu sunt eretici pentru noi, pentru că au sapte Taine; cum le au ei, cu aspectele lor simbolice - dar le au.
Dacă n-ar avea aceste sapte taine ar fi eretici. Este numai o greseală confesională. Dar ne despart foarte importante lucruri de dogmă.

Referitor la sfintii catolici, ei nu făceau dogmatică când trăiau. Dacă am face o comparatie între Sfântul Serafim de Sarov si Sfântul Francisc de Assisi, ei erau sfinti prin rugăciune, prin lipsuri extraordinare, nu vorbeau de rău. Ei rămân de valoare.

Noi discutăm aspectul dogmatic. Bunăoară ei au băgat pe Filioque. Au spus că Duhul Sfânt purcede si de la Fiul. Prin asta se întelege micsorarea Sfântului Duh. Care nu este un adevăr. Mântuitorul spune: Care de la Tatăl purcede (Ioan 15, 26). Deci, este limpede.>>
Parintele Arsenie Papacioc, http://www.sfaturiortodoxe.ro/prarsenie_secte.htm

1. Despre BISERICA
Arh. Cleopa Ilie - "Calauza in credinta ortodoxa"
http://www.sfaturiortodoxe.ro/secte/biserica2.htm

2. Parintele Ilie Cleopa
http://www.sfaturiortodoxe.ro/credinta.htm


DIFERENTELE DINTRE BISERICA ORTODOXA SI CEA CATOLICA
Parintele Cleopa
Viata Parintelui Cleopa - de Arh. Ioanichie Balan:
http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/16diferente.htm

ANATEMA
37. -Anatema este cea mai grea pedeapsa pe care o poate da Biserica. Ea se da contra celor ce dispretuiesc si ataca adevarurile dogmatice, morale si de cult si prin aceasta, ei duc la ratacire si pierzare de suflet pe cei nestiutori, devenind periculosi societatii bisericesti. Anatema cuprinde blestem, afurisenie si predare a celui anatemisit pe mina satanei, de care asculta si ale carui fapte si misiune o implineste, devenind mort sufleteste si vrajmas lui Dumnezeu. Ceea ce este pedeapsa cu moartea in legile de stat, este anatemisirea in legile Bisericii. (Exod. 8,32; Lev. 20, l-22 Deut. 13,1-10; 17,1-9; 20, 2-15; Mat. 21,18; Rom. 9,3; I Cor. 5,1-3; 16,2-12; Gal. 3,8-9; Const. Ap. II, 28,47-50). Prin anatemisire, "se afieroseste acela diavolului si mai mult sa n-aiba parte de mintuire si sa se faca instrainat de Hristos" Pidai. N. f. 269.


38. -Nimanui dintre crestini sau clerici, nu-i este ingaduit sa intrebuinteze anatema, nici chiar in gluma, caci face mare pacat (Mat. 5, 21-26); numai Sfintul Sinod poate folosi aceasta anatema, dupa ce a epuizat toate mijloacele de indreptare si cel vinovat a fost judecat si osindit public, pentru fapte contra adevarurilor lui Dumnezeu si a Bisericii Sale (Lev. 26,14-46; Deut. 28,15-58; Ps. 110, 1-31; Canoanele: I ec. 1; VII, 7; IV ec. 2; 7, 15, 27; VI ec. 23 si Gangra 1, 20; Laod .29, 30, 35; Cart. 81, Io9, llo, 111, 112,113,114,115,116; Sf. Sofia 3; Sf. Vasile 88).


39. -Anatema este despartirea de Dumnezeu si impreunarea si mostenirea satanei. Iar, al patrulea sfint sobor, pentru anatema graieste asa: nici un om credincios crestin, sa nu-si zica anatema, ci numai ereticilor si calugarilor care leapada chipul si nu vor sa se mai intoarca; iar, de vor veni spre pocainta, primeste-i si-i imbratiseaza, pentru ca Domnul Iisus Hristos, care s-a pogorit din ceruri pentru spasenia noastra zice: "N-am venit sa chem pe cei drepti, ci pe cei pacatosi la pocainta" si "mare bucurie se face in ceruri pentru un pacatos care se pocaieste". ILT, 33.
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...ema-81872.html

Este vorba despre anatemele de la Sinodul I Vatican (1869-1870). Mai există şi altele referitoare la filioque dar eu m-am referit la cele de la I V.

Nu am auzit de Sindoul acela panortodox, nu ştiu cât este de pan-ortodox, şi nu avea în vedere dogma vaticană.

<<Despre cel cu ravna fara cunostinta

Cel ce are ravna, dar fara cunostinta, rataceste in gandurile si lucrarile sale; inchipuindu-si ca lucreaza pentru slava lui Dumnezeu, calca legea iubirii pentru aproapele. Fierband in zelul sau, faptuieste cele potrivnice poruncilor legii si voii dumnezeiesti. Faptuieste raul ca sa se intample ceea ce crede el a fi binele. Ravna lui e ca focul ce distruge si nimiceste. Prapadul merge inaintea lui, iar pustiirea ii vine pe urma. Se roaga la Dumnezeu sa arunce foc din cer, ca sa-i inghita pe toti cei ce nu-i impartasesc principiile si convingerile.

Cel ce are ravna, dar fara cunostinta, ii uraste pe toti ce au alta religie sau alta credinta, nutrind fata de ei pizma si manie nestinsa. Se impotriveste patimas la duhul adevarat al legii dumnezeiesti, staruie fara judecata sa-si apere propriile-i pareri si credinte, se lasa purtat de zelul orbesc de a birui in toate, de ambitie, de dorinta de a invinge cu orice pret, de vrajba si de placerea de a aduce pretutindeni si oricand tulburare. In sfarsit, este un om aducator de pieire” (Monahul Teoclit Dionisiatul, “Sfantul Nectarie din Eghina, Facatorul de minuni”, Editura Sophia, Bucuresti, 2007) (pag. 348)>>



<<Despre cel cu râvnă întru cunoştinţă

Chipul celui ce are râvnă întru cunoştinţă. Este slujitor al adevăratei credinţe în Dumnezeu; este cu adevărat cu totul dăruit lui Dumnezeu şi păzeşte cu străşnicie legea Lui. Păstrează tradiţiile părinţilor săi şi lucrează cu mult îndemn pentru slava numelui lui Dumnezeu. Este iubitor al lucrărilor vrednice de laudă şi cu dorinţă aprinsă se sileşte a urma cele bune. Merge cu multă râvnă pe calea virtuţii şi sârguieşte la îndeletnicirile cele mai bune.

Cel ce are râvnă întru cunoştinţă este prietenul celor bune şi iubitor al tuturor virtuţilor. Arde de dorinţa de a răspândi cuvântul Domnului, de a întări credinţa şi de a duce la bun sfârşit lucrarea Bisericii, de a face să rodească mai mult învăţătura dată de Dumnezeu şi de a statornici împărăţia Lui pe pământ ["precum in cer, asa si pe pamant" inseamna nu a construi un rai social pe pamant, ci a aduce Duhul Sfant in sufletele oamenilor]. Lucrează, se mişcă şi slujeşte neostenit. Râvna lui mai tare se aprinde cu cât mai mult slujeşte şi făptuieşte binele şi cu cât mai mult Îl iubeşte pe Dumnezeu.

Ostenindu-se nu se lasă biruit, lucrând nu se descurajează, trudind nu simte istovire, cheltuindu-se nu se isprăveşte, nu deznădăjduieşte nicicând. Pururea înfloreşte şi este plin de viaţă, binevoitor şi curajos, avântându-se mereu spre o nouă muncă. Arzând de râvna sa dumnezeiască el caută a-şi spori lucrările şi a le răspândi în toată omenirea. Îmboldit de iubirea sa pentru Dumnezeu şi pentru aproapele, pe toate le face cu iubire şi cu jertfire de sine. Nimic din ce ar putea aduce întristare aproapelui nu făptuieşte; râvna lui este luminată şi este în&not;tru cunoştinţă şi nimic nu l-ar împinge vreodată la rătăcire.

Însuşirile celui ce este plin de râvnă întru cunoştinţă sunt acestea: iubirea fierbinte pentru Dumnezeu şi pentru aproapele său, blândeţea, îngăduinţa faţă de slujitorii şi închinătorii altui dumnezeu, binefacerea şi bună-purtarea. El poartă semnul adevăratului creştin”.
(Monahul Teoclit Dionisiatul, “Sfantul Nectarie din Eghina, Facatorul de minuni”, Editura Sophia, Bucuresti, 2007) (pag.214-215)>>

Nastya, e posibil ca unii din credinciosi sa se comporte astfel, e problema lor, nu stam sa judecam pacatele altora. Daca la asta te refereai este adevarat, eu am crezut ca ai scris acest citat in legatura cu criticarea altor invataturi gresite din alte culte, iar eu am aratat ca sfantul nu se refera la asta.

Îmi tot vin în minte cuvintele părintelui Dumitru Stăniloae care spune: ''Eu nu prea sunt pentru ecumenism; a avut dreptate un sârb, Justin Popovici, care l-a numit pan-erezia timpului nostru.''
Atât de simplu spune părintele aceste cuvinte care sunt pe înţelesul tuturor, nu zic că nu trebuie respectaţi oamenii care aparţin celorlalte denominaţiuni creştine dar la ce e bună rugăciunea comună, dacă aşa cum spunea şi părintele Teofil Părăian ''La ce folos ecumenismul dacă în cei 100 de ani de când există acest curent n-au realizat nimic.''
Aşa cred şi eu dacă până acum nu s-a văzut niciun rezultat nici de acum înainte nu se va ajunge la alte rezultate doar o rugăciune comună şi atât mai vezi nişte preoţi greco-catolici,romano-catolici,anglicani,protestanţi,reformaţi, nişte pastori penticostali sau baptişti predicând la gogoşi în bisericile ortodoxe şi vorbind despre unire dar ea e doar făţiş cu scopul de a distruge Ortodoxia şi de a instaura religia antihristică.

Citatul acela nu e de la mine, doar daca vrei sa spui ca eu as intelege asta. Ridicarea anatemelor a fost actiunea patriarhului si Patriarhiei de Constantinopl, nu un acord al tutror Patriarhiilor. Patriarhul nu are aceeasi functie ca in cazul papei, nu este conducatorul Bisericii Ortodoxe, este unul din patriarhi. Dar si in declaratia comuna scrie ca aceasta e un semn de prietenie, nu indreapta si diferentele intre Biserica Ortodoxa si catolicism: http://www.vatican.va/holy_father/pa...ration_en.html
Patriarhul Athenagoras a fost contestat apoi, unele manastiri din Athos nu l-au mai pomenit la Liturghie. Daca ai inteles, anatemele ridicate au fost cele din 1054, cand cardinalul Humbert a dat primul anatema pentru ca patriarhul nu a dorit sa accepte primatul papal si Filioque, spunand ca va convoca un sinod pentru asta. Humbert, care era franc, cei ce au si impus Filioque la Roma, s-a suparat ca Patriarhul nu a vrut sa accepte imediat conditiile papei, contestand astfel primatul.
Dar nu stiu daca tu stii, ruptura dintre cele doua parti tinea de 40 de ani, legatia papala a venit la Constantinopol ca sa incerce o impacare in 1054. Rasaritenii au rupt legatura cu Roma dupa ce Papa a spus crezul cu Filioque la Liturghie, aratand astfel ca accepta erezia. Papa chiar a fost sters din diptice si nu mia era pomenit dupa aceea in Constantinopol.
Pentru erezii nu are cum sa stearga cineva anatemele, niciodata nu se poate intampla asta, ar insemna ca se accepta acele invataturi gresite. BC e in continuare in schisma si are mai multe erezii, deci situatia a ramas neschimbata chiar si daca au fost ridicate anatemele de la 1054 (si doar din 1054, sper ca observi diferenta).
Biserica nu greseste niciodata, in ceea ce priveste partea divina, din care fac parte si dogmele. In partea umana desigur ca unii credinciosi sau chiar ierarhi pot gresi, noi nu avem infalibilitatea catolica. Au fost si sinoade talharesti, si au fost si Sinoade unioniste, unde pe moment o parte din ierarhii ortodocsi au devenit catolici. De exemplu noi nu facem ce a facut IPS Corneanu, e greseala domniei sale. In cazul de fata nu e cazul, ridicarea anatemelor nu inseamna aproape nimic, a ramas totul la fel ca inainte. Se schimba ceva doar daca ar dori catolcii sa redevina ortodocsi si sa renunte la erorile lor dogmatice, atunci nu ar mai fi niciun imediment ca sa fim toti ortodocsi. Dar nu pot renunta pentru ca nu pot recunoste ca au gresit, tinand seama si de infailibilitate ar insemna sa recunosca faptul ca s-au inselat 1000 de ani. E imposibil, doar daca va veni o minune de la Dumnezeu pentru ei.
Exista o profetie a Fer. Agatanghel din sec. XIII cred, care spune ca un papa va trece la ortodoxie si vor deveni catolicii ortodocsi.
Marturisirea adevarului nu numai ca nu e necrestineste, dar e ceva de dorit. Toti marturisim adevarul cand spunem Crezul. Adevarul exclude neadevarul, este exclusivist. Ecumenismul propovaduieste o denaturare a adevarului, ca sa nu mai marturiseasca oamenii adevarul, care e doar in ortodoxie. O conceptie falsa adusa de ecumenism este ca marturisirea adevarului inseaman ca se uraste alti oameni, pentru ca se critica si invataturile false. Dimpotriva, din dragoste se spune adevarul, ca ceilalti sa il poata vedea si sa vina in Biserica lui Hristos, sa aiba sansa mantuirii. BO nu are ziduri, sa nu lase sa vina oamenii.
Am scris asa pentru ca am vazut ca tu scrii mesaje mai ironice cateodata, eu daca vezi am discutat normal. Pe forum nu se foloseste formula de politete, dar daca vrei ma pot adresa astfel, in cazul meu te rog sa nu o mai folosesti, daca vei dori.