Daca adevarul unui om il duce la rau, acel rau fiind orice forma de rau (mandrie, egoism, ingamfare, viclenie, neiubire) atunci nu este cel legitim. Pentru noi Adevarul este Hristos, "Eu sunt Calea, Adevarul, Viata." ei bine semnul ca un om detine adevarul se afla in viata sa, si in faptele sale. daca in viata sa sunt toate bune, iar faptele sunt toate curate si acestea le face din dragoste de Dumnezeu si de om atunci acel om detine adevarul.

caci daca faci fapte bune din dragoste de pacat, sa fiu laudat, sa mi se multumeasca, sa imi hranesc vanitatea, omul ajutat primeste folos insa tu primesti rau.

Iata aici pe forum. Multi spun ca sunt iubitori de oameni insa multor semeni de aici de pe forum, le adreseaza cuvinte demne de un neiubitor. Din cauza aceasta cei din exterior catalogheaza ortodoxia ca nu ar fi calea cea buna. Insa uita de fapt ca nu ortodoxia e vinovata ci starea de pacat in care se afla acesti oameni si anume pacatul neiubirii de oameni si desigur si de Dumnezeu. Caci nu poti iubi pe Dumnezeu si in acelasi timp sa nu iubesti oamenii.

Am cateva intrebari.
Va indoiti ca in Siria si Egipt sunt ucisi crestinii indiferent ca sunt ortodocsi sau catolici?
Va indoiti ca SUA asigura armament rebelilor sirieni?

http://adevarul.ro/international/in-...dec/index.html

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Ex...elilor+sirieni

Nu credeti ca concluziile trase, legat de cine discrediteaza BOR sunt superficiale? Mai ales ca se bazeaza pe ceea ce concluzioneaza propria dvs gandire? Va dati seama de cata informatie aveti nevoie pentru a concluziona corect? Credeti ca detineti aceasta informatie corecta ? aveti sursele corecte? sau nu aveti surse de loc.

Faptele....
Iata cum mici idei ecumenice, intra tot mai mult in mintile oamenilor, o fapta.
Iata cum mici gesturi tradeaza un salut masonic, o fapta.
Iata cum mici fapte aparent banale, nu o sa le insirui , le poate descoperi orice, o fapta.

Insa, datori suntem sa ne rugam pentru toti , si pentru noi caci, bine zice un parinte imbunatatit, avem conducatorii pe care ii meritam , si ca crestini si ca popor.

Cu oamenii greu de cap trebuie mereu să recapitulezi de unde a pornit toată povestea, întrucât ăştia au prostul obicei de a deturna discuţia de la firul iniţial.

În postarea pe care am comentat-o iniţial, ai lansat o miniteorie conform căreia americanii îi înarmează pe rebelii din Siria cu scopul de a-i extermina pe creştini, ca şi cum americanii au ceva cu creştinismul, nu cu regimul de la Damasc. În realitate, atât rebelii cât şi guvernul au ucis creştini la grămadă, aşa cum se întâmplă de obicei într-un război civil.
În plus dumneata ar trebui să fii mai reţinută în subiecte de tipul ăsta, fiindcă plăteşti impozite unui guvern implicat până peste cap, în calitate de aliat principal al americanilor, în războiul civil din Siria. Cu alte cuvinte, forţând puţin raţionamentul în stilu-ţi caracteristic, finanţezi indirect uciderea creştinilor siriaci.

Nu cred că indiciile mele legate de discreditarea BOR sunt superficiale. Cred, în schimb, că-i superficială reflecţia ta asupra lor, sau, mai bine zis, este de-a dreptul ipoctrită nedumerirea ta. Te prefaci că n-ai avea cunoştinţă de existenţa focarelor de propagat gândire sectară şi colportaj minciuni numite apologeticum, saccsiv, roncea, deveghepatriei şi alte câteva zeci de cocine digitale, care lucrează cu hărnicie, de ani buni, la dicreditarea BOR.

Doamna Mihaela,
În primul rând, sunt de acord cu dvs în privinţa faptului că uciderea coreligionarilor noştri din Siria este o tragedie cumplită, ai cărei contemporani suntem, din păcate...
Este groaznic, strigător la Cer faptul că atât de mulţi creştini sunt persecutaţi astăzi, în secolul XXI, exact (sau poate şi mai grav) ca în primele trei veacuri ale istoriei BIsericii.
Nedumeririle mele, însă, sunt acestea:
1. care este legătura dintre uciderea creştinilor din Siria şi Egipt şi neîncrederea unora dintre români în preoţi?
2. ce legătură există între susţinerea rebelilor din Siria de către americani cu teoria potrivit căreia americanii ar avea intenţia de a islamiza România?
America este împotriva actualului regim politic sirian, nu împotriva existenţei creştinismului în Siria (în această privinţă păstrând, din păcate, o atitudine indiferentă, din câte ştiu), aşa cum a arătat şi domnul MihailC.
Doamne ajută!

Domnule Decebal, înţeleg punctul dvs de vedere.
Evident că un sofism poate fi folosit şi cu scopul demonstrării unei afirmaţii adevărate.
În această situaţie, afirmaţia este adevărată, dar argumentul adus rămâne invalid din punct de vedere logic şi, din acest motiv, nu poate convinge, nu poate fi utilizat într-o polemică.
Însăşi existenţa lui Dumnezeu poate fi argumentată prin sofisme, fapt ce nu justifică invocarea acestei posibilităţi drept dovadă împotriva credinţei.
Exemplu: Dumnezeu există pentru că, încă din cele mai vechi timpuri, au existat diverse forme de religiozitate (argumentul istoric).
Dacă, polemizând cu un ateu, aş încerca să-l conving printr-un astfel de argument, ateul ar avea două alternative:
1. să-mi răspundă că Dumnezeu nu există, deoarece argumentul meu este incorect din punct de vedere logic;
2. să-mi atragă atenţia asupra faptului că am folosit un sofism (de fapt, două: "argumentum ad populum" şi "argumentum ad antiquitatem") şi, din acest motiv, este necesar să-mi susţin punctul de vedere formulând alte argumente, corecte din punct de vedere logic.
În primul caz, în mod evident,răspunsul ateului ar fi... o eroare de logică, o încercare de a răspunde unui sofism printr-un alt... de fapt, printr-o prostie în toată regula.
În cel de-al doilea caz, ar avea dreptate.
În cazul discuţiei noastre, autorul articolului postat de doamna Antonia aducea drept unic argument al respectivei teorii autoritatea celui care a iniţiat-o (licenţiat în nu mai ştiu ce). Prin urmare, teoria respectivă, aşa cum era prezentată în articol, nu era susţinută prin nimic, unicul argument adus în favoarea acesteia fiind un argument nevalid.
Personal nu am contraargumentat invocând sofismul observat în articol, ci mi-am formulat obiecţia pe baza altor contraargumente:
1. americanii nu ar avea nici un interes să islamizeze România (ei temându-se de răspândirea fundamentalismului islamic), aceasta fiind doar o versiune a teoriei conspiraţiei;
2. nu există nici o probă concretă, incontestabilă, în favoarea teoriei (teoria încadrându-se, astfel, în categoria bănuielilor, a "suspiciunilor generalizate");
3. dacă ar fi existat un asemenea plan organizat împotriva noastră, ar fi rămas, cu siguranţă, confidenţial şi nu l-ar fi aflat nici domnul inginer militar X, nici bloggerul Y, nici noi prin intermediul lor.
Referirea mea la argumentul autorităţii (folosit strajnic în articol ca tehnică manipulativă) avea nu scop argumentativ sau persuasiv, ci doar scop informativ.
Cu alte cuvinte, reformulându-mi mesajul, am spus aşa:
argumentul pe care se bazează teoria este incorect şi, din acest motiv, imposibil de luat în considerare. De aceea, pentru ca teoria cu pricina să aibă vreo şansă de a constitui vreodată obiectul unei dezbateri serioase, trebuie susţinută pe baza altor argumente, corecte din punct de vedere logic, în concordanţă cu realitatea obiectivă, argulmente care să reziste criticii.
Toate cele bune vă doresc!

Poate vrei să zici "idei ecumeniste".
Salutul masonic mi-e străin, nu mă pot pronunţa.

Corect. Unde-i colţul la care să mă duc să plâng?
Apropos de Coran, vezi că eşti un pic în eroare: revelaţia primită de la cineva care ar fi, chipurile arhanghel, e tot una cu revelatia dumnezeiasca?

Doamna Antonia, vă mărturisesc că interpretarea dvs mă surprinde... mă consternează... şi, recunosc, mă şi amuză.
Apelativul "domnule profesor" l-am folosit nu doar aici, în acest topic, ci în toate mesajele adresate domnului Cezar Ioan!
Este o formulă de adresare prin care doresc să-mi exprim respectul profund şi sincer faţă de persoana şi profesia domnului Cezar.
Dacă domnul Cezar este profesor, ce modalitate de adresare consideraţi că ar fi mai potrivită din partea mea?
Cumva ar fi mai politicos să-i spun "băi Cezar", în stilul unora dintre userii de pe aici, care i se adresează ca şi cum i-ar fi fost prieteni din copilărie şi colegi de bancă din clasa I?...
Prin urmare, doamna Antonia, nu aveţi nici un motiv să mă bănuiţi de intenţii nesincere. Puteţi verifica foarte uşor, pe orice topic doriţi dvs şi puteţi constata singură faptul că aceasta este modalitatea de adresare pe care am folosit-o în dialogurile cu domnul Cezar de când intru pe forum (de fapt, de când am început să comunicăm mai mult şi am aflat că dumnealui este profesor), iar nu de ieri.
Cred că e minunat să avem încredere unii în alţii şi cred că dvs, fiind o bună creştină, veţi acorda credit acestui mesaj. :)
Toate cele bune vă doresc, Domnul să vă ocrotească!

Corectura: "chipurile Dumnezeasca" era mai cinstit din partea ta.

Daca in credinta lor, ei cred ca revelatia a fost adusa de un arhanghel, atunci tu trebuie sa respecti aceasta credinta daca vrei ca si ei sa respecte credinta ta ca revelatia crestina a fost adusa de Dumnezeu. De ce sa faci diferente ? Nu ai nici un motiv. Credinta nu este un motiv suficient.