Si înca ceva: institutia si rânduielile monahale dateaza de peste o mie de ani si nu se vor schimba. Aceste rânduieli sunt inspirate de Duhul Sfânt, cei care le-au stabilit nu le-au facut dupa mintea lor, asa cum vorbim noi pe forum.

ANCA, DACA TU CREZI CA URASTI SI COMBATI PACATUL, PRIGONIND PERSOANA, URAND-O, DAND-O AFARA DIN CASA, DAND-O DIAVOLULUI SISTEMATIC SI OMORAND-O ( DUPA CUM SPUN CANOANELE DE MAI SUS ), atunci, Mantuitorul nu s-a rastignit si pentru mintea ta, atunci, S-a rastignit degeaba .
Iar eu nu cred acest lucru. Categoric !
Demonstrati-mi ca sensul Scarificiului Suprem facut de Mantuitor, al Rastignirii Acestuia echivaleaza cu cele relatate in canoanele de mai sus si eu ma duc la o religie in care Dumnezeu chiar inseamna IUBIRE.
Cata aberatie ! Cata controversa absolut nedreapta fata de Dumnezeu Insusi . Nu exista scuze si nici un fel de interpretare viabila care sa dovedeasca ca acele canoane marturisesc voia Lui Dumnezeu. Doar ura si inventii !

Nu asa, ory! "Lupta noastra este impotriva stapaniilor si a incepatoriilor", adica impotriva diavolului, nu impotriva omului. Ar trebui sa stii acest lucru. Ti-am mai scris despre faptele Domnului Iisus, cu care ar trebui sa se asemene calugarul si chiar si noi prin comportament, dar nu le-ai luat in seama. Nu stiu de ce ti-as mai scrie inca odata?!? Oricum intelegi doar ce si cum vrei tu. Mai invata!
Dumnezeu inseamna iubire, dar nu in termeni omenesti! Nu avem voie sa-L Il reducem pe Dumnezeu la gandirea si simtirea umana!

Vag, foarte vag exprimat.
Ocolesti esentialul si ma acuzi pe mine de neintelegere, cand intelegerea ta sta in atata superficialitate.
Nu poate sa ne ceara Dumnezeu ceea ce nu ne este omenesc...altfel am fi pur si simplu ingeri si nu oameni, si nici macar nu am mai fi avut nevoie de lupta, respectiv de decadere sau inaltare.
Ai dreptate, nu mai are rost sa comentam ! Oricum, nu-mi raspunzi la nimic.

Anca, imi pare rau ca dupa absenta ta, te-ai intors inapoi la fel de necajita cum ai plecat.

Care este acea iubire NE-omeneasca de care vorbesti? Stii tu oare de vre-o alta forma de iubire decit cea experimentata de noi. Cum sa nu-l aducem pe Dumnezeu in gindirea si simtirea noastra? Dar unde sa-l aducem in fabulatii si fantezie bolnavicioasa?
Ai cumva la dispozitia ta alte gindiri si alte simtiri decit cele date la nastere de vorbesti asa?
Este pacat sa-ti imaginezi de la tine putere ca ai nu stiu ce calitati superioare de simtire si iubire, te-ai minti aiurea si ai incepe sa fabulezi si sa cazi in schizofrenie si fanatism( ca auzi voci, ca ti se transmit mesaje NUMAI TIE ca esti speciala, ca vorbesti cu Dumnezeu care te-a ales NUMAI PE TINE). Asta-i boala curata draga Anca si sunt MULTI care sufera de ea!

Stai linistita ca daca Dumnezeu voia sa te inzestreze cu ceva deoasebit ar fi facut-o insa uite ca ne-a lasat doar formele omenesti de manifestare a lor si cu astea defilam!

De citeva ori am aratat ca numele complet si corect al asa ziselor canoane este ,,sfintele si dumnezeiestile canoane" ,ca acestea au fost rodul sfintilor apostoli, sinoadelor ecumenice (si este de retinut ca nu a existat un sf sinod la care sa nu se fi intimplat mari minuni si la care sa nu participe parinti considerati sfinti din timpul vietii),a unora locale si a unor sfinti.
La fel este povestea dogmelor. Vis-a-vis de aceasta exista parerea fatisa a unor ,,smeriti" frati care sunt vehement contra lor. Pai sa fie ... orisicine (ORY-si-cine...?)numai ca marturisirea lor se cheama altcumva .
,,Ca mila si adevarul iubeste Domnul; D.zeu har si slava va da. D.zeu nu va lipsi de bunatati pe cei ce umbla intru nerautate" (Ps.83/12)

Bine-nteles ca ai dreptate...asa se bateau cu pumnul in pipt si fariseii, iar Domnul i-a ignorat pentru nebunia si mandria lor ascunsa si a stat pe langa oamenii simpli.
Nu mi-ati raspuns la ceea ce am aratat mai sus, daca dovediti ca acele canoane echivaleaza cu sensul sacrificiului Suprem Al Domnului, atunci... NO COMMENT !
Nu m-am pretins smerita si nici nu am evidentiat interminabile citate ca si cum eu as tine cu dintii de ele in viata de zi cu zi...cum fac cei " iubitori " de Dumnezeu.
A fost cam dur Andreicozia, insa are dreptate cu cea " iubire nepamanteana ", si nu mai stiu cate lucruri emise de oameni dincolo de natura umana, care devin, efectiv psihoze si nu dovezi de piosie si intelegere mistica.
.... " in orice religie, se gaseste destula credinta pentru a ura, dar nu se gaseste destula credinta pentru a iubi !..."

Iertati duritatea exprimarii, poate din graba...

Sfinţii Părinţi : Sf. Nectarie al Pentapoliei ( despre DISCERNAMANT )
 

" Vă îndemn să aveţi discernământ şi înţelepciune în toate. Să fugiţi de extreme ! Asprimea merge împreună cu măsura virtuţii. Cel care nu are virtuţi mari , dar urmează celor desăvârşiţi , voind să vieţuiască cu asprime precum sfinţii asceţi , acesta este în primejdie să se mândrească şi să cadă. DE ACEEA SA VIEŢUIŢI CU DISCERNAMÂNT ŞI SA NU VA ISTOVIŢI TRUPUL CU OSTENELI PESTE MASURA. NU ÎNTINDEŢI COARDA MAI MULT DECAT TREBUIE ! SA ŞTIŢI CA DUMNEZEU NU NE FORŢEAZA SA DOBANDIM DARURILE LUI , LE DARUIEŞTE CAND VREA EL. Ceea ce primim în dar, ESTE DIN MILA DUMNEZEIASCA. "<< VA URMA >>

"Întâi de toate, fiecare este dator să se lupte pentru curăţia lui. Harul dumnezeiesc trimite harismele ca RASPLATA CELOR CARE S-AU CURAŢAT DE PATIMI. Îi vizitează fără zgomot, şi la CEASUL PE CARE EI NU-L CUNOSC".

E vorba de iubirea lui Dumnezeu pentru om, care este la alti parametri decat iubirea omului pentru aproapele.
Dar multumesc tuturor pentru toate jignirile. E ceva la ordinea zilei, deci nu ma supar; incerc doar sa ma smeresc.

Da , Anca, dar ce stim noi despre felul in care isi manifesta Dumnezeu iubirea...mai mult sunt speculatii, interpretari si supozitii, adica mai nimic:(, deci sa nu vorbim in gol...insa ce avem CLAR( ceva cu ce putem lucra) este ceea ce simtim noi si ceea ce ne-a lasat Hristos in termeni OMENESTI(ca sa intelegem), nu dumnezeiesti.

Ceea ce e cu adevarat jalnic, mi se faptul ca sustineti in mod indirect, ascuns si las parerile lui ORY.Aceasta e opinia ei despre calugarie, si- a expus-o ca orice om liber de 2,3, n ori…si ca alti useri am considerat ca e de ajuns.Dvs insa sustineti ca ea este cea mai in masura sa-si dea cu parerea, din motivul ca 3 ani ati conversat pe privat, si dvs.si ea stiti ce stiti…., detineti de fapt,,Piatra Filozofala”.
Sincer, ar trebui sa fiti mai responsabil.Ganditi-va (daca nu cer prea mult), la acei vizualizatori ai temei,, Calugaria”, poate o parte dintre ei chiar cauta niste raspunsuri, altii au reticente fata de ortodoxie si vor sa-si explice niste lucruri…la ce concluzii credeti ca au ajuns ei din moment ce calugaria este contestata la ea acasa?Mesajul dvs., nu i-a smintit putin, sustinand-o pe Ory?
Dar ca bun crestin ortodox ce sunteti, nu puteati s-o convingeti tot pe privat ca din moment ce si-a expus o data,.de 2..de n ori opinia e bine baremi sa fie politicoasa si sa nu loveasca chiar in inima ortodoxiei?
Nu suntem totusi nici pe forumul penticostalilor, nici pe forumul,, Copiii spun lucruri traznite”, suntem pe un forum ortodox. Nu stiu sincer ce drept va arogati sa judecati oamenii..ala-i bun, celalalt nu, altul sare calul, etc….…
Nu stiu in acest caz cine este josnic, sau lipsit de bun simt asa cum m-ati calificat in randurile sus amintite datorita faptului ca am afirmat ca sustineti parerile lui ORY si ca va erijati intr-un fel de ,,GURU” al acestui forum…

"7.Iubiţilor, să ne iubim unul pe altul, pentru că dragostea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu. 8.Cel ce nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire. 9.Întru aceasta s-a arătat dragostea lui Dumnezeu către noi, că pe Fiul Său cel Unul Născut L-a trimis Dumnezeu în lume, ca prin El viaţă să avem. 10.În aceasta este dragostea, nu fiindcă noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindcă El ne-a iubit pe noi şi a trimis pe Fiul Său jertfă de ispăşire pentru păcatele noastre. 11.Iubiţilor, dacă Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, şi noi datori suntem să ne iubim unul pe altul. 12.Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată, dar de ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămâne întru noi şi dragostea Lui în noi este desăvârşită. 13.Din aceasta cunoaştem că rămânem în El şi El întru noi, fiindcă ne-a dat din Duhul Său. 14.Şi noi am văzut şi mărturisim că Tatăl a trimis pe Fiul, Mântuitor al lumii. 15.Cine mărturiseşte că Iisus este fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne întru el şi el în Dumnezeu. 16.Şi noi am cunoscut şi am crezut iubirea, pe care Dumnezeu o are către noi. Dumnezeu este iubire şi cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu şi Dumnezeu rămâne întru el. 17.Întru aceasta a fost desăvârşită iubirea Lui faţă de noi, ca să avem îndrăznire în ziua judecăţii, fiindcă precum este Acela, aşa suntem şi noi, în lumea aceasta. 18.În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârşită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârşit în iubire. 19.Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi. 20.Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăşte, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubeşte pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească. 21.Şi această poruncă avem de la El: cine iubeşte pe Dumnezeu să iubească şi pe fratele său. "
1 Ioan 4.

Observi cum Pavel ne da exemple clare pamintene, ca sa putem intelege ce este iubirea lui Dumnezeu, MANIFESTATA prin iubirea NOASTRA si ce simtim NOI pentru aproapele!

]"7.Iubiţilor, să ne iubim unul pe altul, pentru că dragostea este de la Dumnezeu şi oricine iubeşte este născut din Dumnezeu şi cunoaşte pe Dumnezeu."

vezi, dragostea este de la Dumnezeu!

Ca urmare tu de ce sanctionezi lumea pe forum atentionindu-i ca ei nu inteleg ce este iubirea Dumnezeiasca?...cind noi o traim zi de zi prin iubirea noastra( sau LIPSA ei)

Mai citeste odata acest topic si raspunde-ti singur la intrebare.

Tot nu ai înţeles nimic , ea a trăit în sânul Ortodoxiei mult mai mult decât tine , decât mine sau altcineva din cei ce au mai scris pe acest topic , cel puţin la Tema : Călugărie . Este una a fi un mecanic ca tine sau un om simplu ca mine, şi alta e a trăi cu Dumnezeu, pentru Dumnezeu , în dragoste de Dumnezeu şi a-ţi dedica toţi anii copilăriei şi ai tinereţii Lui ! Eşti mult , mult, prea superficial (ă ) , şi răuvoitor(are ) , şi fără bun simţ . Să-ţi fie RUŞINE ! ! !

Chiar daca a trait in sanul ortodoxiei asta nu inseamna ca are dreptate in tot ce spune.
Dupa mine ,ea are multe rataciri.
Sfantul Nicon de la man.Optina spunea :" s-a vazut din experienta ca cei care traiesc dupa voia proprie culeg roade amare".
Noi cand mergem la medic primim tratament in functie de gravitatea bolii ,de alte afectiuni de care suferim si alti factori.
Asa si cu canoanele ,ele sunt necesare si sunt aplicate de fiecare preot in functie de sufletul fiecaruia ,de bolile sufletesti ale fiecaruia.
De ce ataca ea canoanele?
Noi ne pricepem la toate.
De ce nu ne pricepem la medicina asa cum ne pricepem la teologie ?
Sau in alte domenii de ce nu dam sfaturi ?
Tot sfantul Nicon spune spun ca scrierile sfintilor parinti sunt precum oglinda in care ne vedem chipul.
Daca este murdar de praf ,daca are vreo rana.
Asa cum trebuie sa avem grija de fata noastra ,sa ne spalam ,sa ne tratam ,asa este si cu sufletul.
Eu in cartile sfintilor parinti am gasit multe sfaturi folositoare si mi-am descoperit multe neajunsuri.
La fel ,ea nu da doi bani pe sfintii parinti.
Nu inteleg de ce trebuie sa ii fie rusine Laviniei?
Ca si-a spus parerea?
Mi se pare ca pentru un forum ortodox sa catalogam pe cineva ca nesimtit este prea mult.
Este o manifestare a maniei care nu isi are locul aici.

Este o Mânie, pornită cu dreptate , dar Mânie , pentru că acest user nu are astâmpăr în multe privinţe şi în acest sens i-am scris şi adminului , iar dreptatea va ieşi la lumină în cele din urmă , cum a iesit tot timpul mai devreme sau mai târziu. "Să nu te mânii pe nedrept . . ." precum scrie în Psalmi ! Mă mânii , dar de data asta ştiu de ce şi mai ales pentru ce ! Nu am spus că Ory deţine adevărul, sau că le ştie pe toate, sau că nu are rătăciri , nu am susţinut aşa ceva. Această Lavinia, nu are nimic comun cu subiectul de faţă , ci are ceva la adresa mea şi nu numai . Să se analizeze postările ( din istoric ) ale ei ( lui ) , acelea care nu au fost şterse şi apoi vei vedea de ce mă mânii !
"Mântuieşte , Doamne şi miluieşte pe cei ce mă urăsc , mă dosâdesc şi mă asupresc şi nu-i lăsa pe dânşii să piară pentru mine ticălosul . Amin ! "

Cristi ,aceste ispite sunt pentru smerirea noastra, pentru urcusul nostru duhovnicesc.
Doamne ajuta !

Ştiu Anita , ştiu, dar uite că tocmai am căzut în ispită, dovadă că nu sunt nici Sfânt, nici "guru" , precum Lavinia mă cataloga , sunt om, şi-mi caut liniştea pe acest forum , dar de multe ori iese invers . Ai dreptate Anita ! . . .

Si acum afirm precum piedonee ; " iata un samaritean intru care nu exista viclesug ! "...
Deci, draga doamna, in primul rand, numai oamenii care nu au credinta capata impresia ca si-au pierdut-o din sminteala, fiindca o credinta, daca nu este superficiala, poate detine destule motive astfel incat sa inteleaga mai profund lucrurile si sa se intareasca.
S-apoi, eu nu am judecat pe nimeni, din contra o faceti voi fata de cei care nu se conformeaza manastirii, eu am judecat anumite idei legate de aceasta si nu oameni, am judecat un sistem, in realitate foarte nedrept si departe de cel intalnit in cartile frumos creionate, am judecat fapte care instiga la pizma si rautate. Si nu este vorba de mine in mod special, este vorba de oameni ca noi a caror viata, nu aveti habar cum si-o poarta si, dupa cum se vede, nu va pasa fiindca aceasta credinta fluturata permanent nu va lasa sa va pese, ci mai degraba va indeamna la discriminare si ura, la a va simti voi mai presus de toate, voi sunteti mai privilegiati spre o credinta adaptata convenabil.
Din pacate, sunt foarte multi oameni care parasesc manastirea, mult mai multi decat va inchipuiti...in numele acestora ma revolt eu, pentru ca sunteti atat de superficiali, ii judecati atat de aspru si, mai mult decat atat, nu-i pasa nimanui cum se pot acestia reintegra in societate, fara o educatie adecvata, fara nici un suport financiar, fara o consiliere psihologica, fara iubire in jur, tratati ca niste animale solitare....este cumplit, dar si mai cumplit este sa-i tratam astfel pe premiza unei false si eronate credinte.
Motivele plecarii unora din manastire sunt multiple, multe dintre acestea destul de mizerabile care tin de sistemul in sine, dar sunt si cele ce tin de neputinta...oricum ar fi, nimeni nu are dreptul sa le judece, ci sa sprijine un om la nevoie si sa nu-l departeze si mai mult de Biserica, lucru prigonindu-l.
N-o sa intelegeti niciodata, atata timp cat viata v-a privilegiat libertatea de-a face tot felul de alegeri si, culmea, de a fi oricum scuzabile in timp de biserica, in timp ce pentru acestia nu exista nici un fel de concesiune din partea acesteia.
Nimeni, absolut nimeni nu mi-a raspuns ; daca sensul Sacrificiului Suprem Al Mantuitorului echivaleaza cu sensul canoanelor de mai sus...NO COMMENT !
Daca Dumnezeu nu inseamna iubire, atunci nu mai inseamna nimic din ceea ce-mi redati aici pe considerente crestinesti.

Sa stii Ory ca astfel de oameni nu se vor integra niciodata deplin în societate pentru ca experienta manastirii îti da o perspectiva superioara vietii, te face sa privesti societatea din exterior.

Manastirea înseamna lepadare de lume, tagaduire a rostului societatii si dupa ce ai gustat aceste lucruri si ai vazut ca sunt bune se produce în tine o mutatie, pozitiva zic eu. Ajungi sa vezi societatea ca o manifestare a apostaziei umanitatii si nu-ti mai doreasti integrarea în ea sau daca doresti subconstientul te mustra ca ti-ai tradat chemarea dintâi.

Drama acestor oameni care pleaca din manastire e reala, dar e una interioara, ei nu-si mai gasesc rostul. Solutia nu e ajutarea lor cu ceva ci lasarea lor în pace ca sa-si lamureasca singuri valorile si obiectivele de viata.

Unii se pot întoarce în manastire, cunosc un caz al unui fost calugar plecat si însurat care apoi a marturisit ca se gândeste sa se întoarca (de fapt si în Pateric e o pilda semanatoare, cu doi frati care pleaca din manastire, se casatoresc si apoi se întorc), altii îsi gasesc rostul si pacea în lume.


Cât despre canoane, Biserica nu e numai suma credinciosilor, e o institutie care nu poate functiona în lipsa unor reguli. Îti reamintesc ca aceste canoane nu au fost stabilite fiindca i s-a nazarit cutarui episcop ca asa ar fi bine. Cei care le-au stabilit erau oameni profund duhovnicesti, multi canonizati ulterior, care aveau un mod de a actiona diferit de al oamenilor firesti. Acesti episcopi sfinti nu faceau ceva fara calauzire divina, cereau inspiratie pentru orice hotarâre importanta si chiar pentru detalii marunte ale vietii lor si a Bisericii.

Încearca sa întelegi cum traiau si procedau acesti oameni, modul direct, viu în care ei experiau îndrumarea divina. Dumnezeul nostru nu este un dumnezeu mort, ca al mahomedanilor, care pasamite a dat o carte cu secole în urma si dupa aceea si-a luat rolul de spectator. Dumnezeu a intervenit si participat în toate evenimentele si hotarârile Bisericii prin acei oameni ce-si încredintasera Lui viata si calauzirea.


E drept ca se poate sa existe si unele lucruri care sa nu fie rodul inspiratiei divine ci al judecatii limitate omenesti dar majoritatea sunt de origine divina. Citeste felul cum se exprima Sfintii în scrierile lor, este un sunet diferit, o aroma, o solemnitate care izvoraste din faptul ca ei cautau ca totul în viata lor, inclusiv ce vorbeau si scriau, sa nu fie dupa mintea lor ci dupa stiinta lui Dumnezeu.

Sa nu uitam, ca topicul se intituleaza "Principalele calitati , in vederea calugariei ! ", nu altfel.
Sa ne referim la aceste calitati necesare intrarii in manastire.

Sa nu uitam ca si calugarii sunt oameni, oameni ca noi si nu ingeri, oameni cu sentimente, instincte, bucurii, ganduri, dorinte, tristeti, calitati si defecte .
Daca am porni de aici in inima noastra, poate ca am fi mai smeriti.
( Traditie )... " lucruri de origine divina ? ", vise, aspiratii mistice si departajari de fiinta palpabila .
Oameni buni, de origine divina este trupul acesta al nostru pe care-l tot denigram, dar care functioneaza atat de misterios si de fantastic, este natura inconjuratoare cu fenomenele ei cu tot, sunt atatea lucruri simple de origine divina, incat nu-mi trebuiesc minuni fictive pentru a intelege Intensitatea, Minunatia si Intelepciunea Lui Dumnezeu.
De ce sa tot aspiram la povesti spirituale, cand tot ceea ce este minunat si frumos dat de Dumnezeu este in noi si in jurul nostru.! ?

Intelegem draga Anca, nu-i nevoi sa ne tot amintesti, insa daca nu ti-ai dat seama aceste calitati citeodata sunt inselatoare , zici ca le ai dar cind dai de greu si de rigiditate vezi ca de fapt nu le ai, faceau parte din imaginatia ta, si nu esti facut pentru un asemenea tratament!

Multe mai fac parte din imaginatia noastra, iar in loc sa ne trezim la realitate si sa facem ceva concret in aceasta priviinta, parca ne complacem in ea si...ne trezim deja cu un picior in rai, sau in iad....cine mai stie ! ?
Uf !, ce urat suna !...rai, iad....prefer sa le spun bine sau rau.

Nu a contestat nimeni, ory, ca si calugarii sunt oameni, si inca oameni supusi greselii, aidoma tuturor, dupa cum am discutat pana aici.
Dar am fost la Pr. Arsenie Papacoic si la Pr. Iustin Parvu si am vazut, ca dupa o viata de nevointe si rugaciune, au ajuns ingeri in trup. Inca mai am imaginea sfintiilor lor in fata ochilor si ma minunez ce poate face Dumnezeu prin Duhul Sfant dintr-un om obisnuit: un sfant, aidoma Lui!

Gandul, ca Domnul ne da posibilitatea de a lupta cu pacatele noastre si de a ne face aidoma Lui, ne indeamna sa ne angajam pe acest drum de curatire de pacate si de acumulare a rezistentei in fata ispitelor, care nu parasesc omul pana la moarte. Ce semn mai mare decat acesta al dragostei Sale pentru om, decat aceasta posibilitate de indumnezeire, pe care ne-a dat-o noua, oamenilor, mai putem cere?!? Lucrarea tot El o desavarseste, daca si noi venim cu putina straduinta, dupa cum zice si Sf. Petru i a 2. Epistola a sa.

Mai lasa-ma cu imaginea interminabila a Sfintilor, care, de multe ori in viata crestinilor ramane doar la acest stadiu imaginar si teoretic si tot visand uita sa ma faca ceva .Uita-te in jur, priveste-ti semenii asa cum sunt si cum se manifesta si intelege-i ca atare.
Noi nu suntem sfinti si nu vom fi, dar suntem oameni si...mai avem posibilitatea sa ne comportam ca atare.

Era o incercare de revinire la topic, draga Andrei, daca nu te superi!
Ba le ai, ba nu le ai?!? Dumnezeu nu da calitati, ca apoi sa le ia; noi suntem cei, care le ingropam precum talanti. Poate ca ai uitat ca diavolul nu doarme si ne incerca si ne ispiteste in orice secunda, de esti calugar sau mirean.
Poate ca nu intamplator am dat linkul cu cartea Sf. Ignatie Briancianinov, care tocmai invatatura despre viata calugareasca este. Atat de explicit si de placut scrie, incat poate fi invatatura si pentru noi mirenii, care dorim sa ne lepadam de pacate.
M-as bucura daca tu si altii ca tine, ati trece peste aversiune si v-ati adresa cu mai multa prietenie, asa cum se cade pe un forum crestin-ortodox, unde ne-am adunat din toate colturile pentru a gasi oameni cu acelas interes:credinta ortodoxa.

Anca citeodata te banuiesc de lipsa de maturitate. Tu cind faci aceste comparatii uiti prin ce "Auschwitz existential" au trecut acesti mari duhovnici in viata lor alaturi de multi altii. Pai minastirea pentru ei a insemnat cu adevarat raiul pe pamint fata de chinurile iadului prin care au trecut, si evident ca se vor simti bine acolo, pe cind tinereii astia rasfatati cu playstation-uri si mincare la comanda, ifose si figuri teatrale ce crezi ca vor gasi acolo in dorinta lor infantila de " evadare din calea responsabilitatilor" ?...un off continuu si vai!

Andrei, imi place sa esti la obiect...deseori ma amuza in mod placut.
Atunci cand nu poti sa filtrezi in minte toate, complexele trasaturi pe care le au toate lucrurile acestea pe care le judecam, chiar ca ne dovedim imaturi.
Vorbim de carti, de oameni, de o lume simpla care a apus demult, transpunand-o in mod subiectiv in acest hazard modern.
Aberant !, nu pentru ca nadajduim in crezamantul de altadata, ci pentru ca, cuprinsi noi insine de nesatul egoist al modernismului, facem astfel de afirmatii .

Acestia sunt sfinti in viata. Ei traiesc printre noi: unul la Manastirea din Techirghiol, celalat la "Petru-Voda". Nu vorbim de sfinti din Imparatia cerurilor, ci de sfintii aflati inca printre oameni.
Dar ce ai impotriva sfintilor?!? Ei au trait, au suferit si au lasat o invatatura in urma lor, din care se inspira cei, cu gandul vesnic la Dumnezeu.
Pentru a-i intelege pe semeni,trebuie sa schimbam capitotul si sa citim la "pacate", din care am si eu cu duiumul. Si asta ma intereseza, dar si un exemplu bun de urmat, pe care il gasesc in sfinti. Astfel am la ce aspira.

Scapi de aceasta dilema personala in momentul cind ajungi la grajdurile minastiresti , la coada vacii, la greblat balegarul si la carat busteni din padure. Acolo , draga Anca te lamuresti cel mai bine ce ti-a dat Dumnezeu, ...sau mai bine zis se clarifica ce-ti imaginai tu ca esti si de fapt nu esti

Si nu numai, ...mai ales cand faci toate acestea la o varsta tanara dominata de atatea dorinte, simturi si hormoni....
Sa mai continui ?
...cand ai sa cari mortar la roaba pana ce mainile ti se desfac singure fiindca nu mai au nici un strop de forta, cand ai sa adormi cu lopata de ranit balegar in mana si din picioare, de atata oboseala, atunci cand manaci prune cu mamaliga rece dupa o zi de prasit in piatra, atunci cand esti scuipata in fata si batuta pana ce nu te mai poti ridica de jos fara ajutor...
Iar acestea sunt lucrurile frumoase care se pot intampla, fiindca chiar le poti dedica Domnului...pe cele cu adevarat urate nu le mai pomenesc.
Intotdeauna am crezut ca ceea ce supune si are tendinta de-a obosi si infrange trupul, sunt binecuvantari...dar cele care ucid sufletul, principiile si moralitatea...alea sunt cele mai grave.

Multumesc, Andrei, vad ca nu ai retinere in a califica oamenii pe care nu-i cunosti. Da, mai am mult pana la maturitate!
Cunosc viata acestor sfinti in viata; i-am si intalnit personal si mi-am facut o impresie. Dar tocmai asta e: daca ei au putut, pentru mine inseamna ca SE POATE! Deci, ceea ce citim in cartile ortodoxe e adevarat!
Dar tu, Andrei, te-ai gandit ce exemplu fantastic sunt acesti parinti pentru noi?

Ei, ory, aici ai zis un mare adevar. Cauza nu sunt altii, ci "atatea dorinte, simturi si hormoni". Ori cel, care intra in manastire trebuie sa lase mama, tata, frati, totul, chiar si dorintele lor. Iata oconditie la intrarea in manastire!

Hai, te rog sa ma scutesti...intelegi tot pe dinafara, selectezi dupa propriile obsesii si atat. Eu am adaugat o latura, dar ele sunt foarte multe , care nu tin de culpabilitate.
Crede-ma, devii hilara la un moment dat, prin atata superficialitate la varsta ta.

Da, Andrei, imaginatia ne joaca intotdeauna feste. Tocmai de aceea nu se cultiva imaginatia in manastire. Sf. Ignatie explica si de ce in cartea sa.