|
Citat:
Nu putem fara dogma, nu putem fara rugaciune, nu putem fara traire si intr-un cuvant nu putem fara har . . Cine are pe Duhul le are pe toate acestea ,caci Duhul nu lasa nici o putere a sufletului nefolosita. Prin dogma ne indreptam mintea catre Hristos, prin rugaciune ne indreptam sufletul catre El, iar prin fapte ne indreptam iubirea catre El. Oricare din acestea lipseste le ajuta celelalte doua. Harul insa nu depinde de noi, putem sa le facem pe toate, si sa nu fim inca in Hristos. Harul e atunci cand stii ca El este in tine, harul e al celor smeriti , al cunoasterii de sine si a nimicnicei tale. Toate te duc catre tine , pentru ca in tine sa il descoperi pe Hristos. |
Citat:
Problema în asta constă ca în ultimele sute de ani ele cam lipsesc. Rugăciunea este foarte bune,necesară, dar nu putem avea continuitate în Biserică dacă ne bazăm doar pe rugăciuni. Oamenii la un moment dat cer și altceva în afară de stări de bine și anume manifestări în popor ale Harului, nu numai conversații despre El. Și nu este un păcat să ceri asta. Am întrebat duhovnicul… Este neapărată nevoie de manifestarea celor trei fenomene: vindecări Prooroci Minuni Ții minte La Nunta din Cana Galileei. Hristos a fost rugat de la obraz de mama lui să producă o minune neplanificată ÎNCĂ… DECI SE POATE. |
Citat:
38. Atunci I-au răspuns unii dintre cărturari și farisei, zicând: Învățătorule, voim să vedem de la Tine un semn. 39. Iar El, răspunzând, le-a zis: Neam viclean și desfrânat cere semn, dar semn nu i se va da, decât semnul lui Iona proorocul. Nu vor mai fi prooroci care să spună lucruri generale care se vor întîmpla. Vindecările minunate, proorociile referitoare la persoane concrete se petrec în taină, altfel se pot face psihoze colective și alte derapaje pe model hollywoodian dar acolo e sfera înșelării. |
Referitor la partea EMOȚIONALĂ, LACRIMOGENĂ,și altor fenomene de genul pe care le acuzi.
Eu așa cum am zis,sunt in general de piatră, dur, serios, analitic, rațional.. Când mă vizitează "inamicul" devin haotic, turbulent,vulcanic, puternic dar în sens negativ și plin de ambiții nu prea "ortodoxe". Însă întotdeauna când mă vizitează Dumnezeu,îmi dau lacrimile, indiferent dacă sunt într-o biserică sau mă rog in mijlocul drumului pentru un alcoolic venit la mine din senin. N-ai cum să nu simți pătrunderea Duhului in inimă. N-ai cum să nu te eliberezi,să nu te descarci,să nu te eliberezi,să nu te emoționezi etc. Logic in public mă țin,nu m-a văzut nimeni plângând niciodată indiferent de situație,ba chiat sunt acuzat că n-am inimă de multe ori. Însă la contactul cu Dumnezeu mereu plâng. |
Citat:
Nu ai nevoie de stadion, sau de factori externi care să te sensibilizeze prin muzică, scenete lacrimogene, oameni care plâng la comanda ca la funerariile conducătorului iubit, din Coreea de Nord. |
Citat:
Minuni sunt și acum, Biserica este plină de ele, dar să nu rămânem cantonați în trecut, cerând minuni de felul celor de atunci. Lucrurile s-au schimbat, suntem într-o etapă superioară a mântuirii. Tainele Bisericii sunt o sursă permanentă de minuni. Spovedania, spre exemplu, te scapă de Judecată, dacă-ți mărturisești toate păcatele. Împărtășania este cea mai mare minune, căci te unești cu Hristos cel înviat. Prin ea, El trăiește în tine iar tu trăiești în El. Nu poate fi imaginat ceva mai mare de atât. Ea desăvârșește iertarea, te vindecă de toate apăsările sufletești, îți dă putere. Te înviază, efectiv, dacă te apropii cu frică sfântă și cu dragoste, pregătindu-ți sufletul în prealabil, conștientizându-te prin canonul de rugăciune și post. Mulți așteaptă vindecări de boli trupești ori minuni spectaculoase. Uneori se produc și acestea, dar nu sunt cele mai importante, căci boala poate fi ea însăși un prilej de trezire a conștiinței, a credinței, a smereniei. Există mărturii de vindecări în urma participării la Sf. Maslu; și trupești, dar mai ales sufletești, căci pleci de acolo cu o altă stare decât cea cu care ai venit, cu alte puteri. Toate Tainele sunt minuni, pentru că toate, începând cu Botezul, te unesc cu Hristos cel viu și, prin urmare, te înviază și pe tine. Ce sens ar mai avea să dorești niște minuni mai mici decât aceasta? |
Cu tot respectul pentru Iorest și CristianR,care în această situație urmează “Dogma” și viziunea Bisericii Ortodoxe,și implicit cea Catolică și Protestantă Tradițională.
Mă refer la sfârșitul Revelației Colective și Generale,care s-a încheiat odată cu Apocalipsa Sfântului Ioan. Practic mai există doar lucrările personale de mântuire,unde toate manifestările și lucrările lui Dumnezeu, inclusiv prin sfinți și biserică au rol strict personal,și obligația de a se plia pe Revelație. Practic orice ar spune cineva după înălțarea lui Iisus,este irelevant și nu are caracter colectiv ci doar personal sau local. Logic,eu nu sunt de acord cu acestea… Și nu sunt singurul în această situație. Și nici Biserica de-a lungul istoriei nu a “respectat” Revelația! Dacă te uiți la Revelație și la unde sunt Bisericile Tradiționale astăzi nu vezi absolut nicio asemănare! Nu doar că au eliminat totala REVELAȚIA dar și-au făcut propriile reguli,și propria “revelație”. Asta nu este EREZIE! Asta este APOSTAZIE! Nu doar că refuzi intervenția lui Dumnezeu în lucrarea SA de Mântuire și Descoperire și îi negi omului comunicarea directă cu Dumnezeu… Nunu! Ci te pui tu ça păstrator exclusiv al REVELAȚIEI , astfel încât doar cei care se supun ție,nu lui Dumnezeu să aibă acces la ea. Practic tocmai din acest Matrix a dorit Iisus sa scoată lumea…. Noroc cu sfinții Bisericii,cu care biserica s-a luptat mai mereu și i-a persecutat din aceleași motive. Abia după moartea lor i-a recunoscut, și s-a folosit de ei în scop personal, abuziv și pentru a genera mișcări de adorare înafara ei. FUNDAȚIA Ioel 2:28-31 VDC [28] După aceea, voi TURNA DUHUL Meu peste ORICE FĂPTURĂ; fiii și fiicele voastre vor PROROCI, bătrânii voștri vor visa VISE și tinerii voștri vor avea VEDENII. [29] Chiar și peste robi și peste roabe voi TURNA DUHUL Meu în ZILELE ACELEA. [30] Voi face să se vadă SEMNE în ceruri și pe pământ: SÂNGE, FOC și stâlpi de fum; [31] soarele se va preface în întuneric și luna, în sânge ÎNAINTE de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare și înfricoșată. Potrivit Bibliei ZILELE DIN URMĂ,au început la RUSALII. Faptele Apostolilor 2:15, 16 VDC [15] Oamenii aceștia nu sunt beți, cum vă închipuiți voi, căci nu este decât al treilea ceas din zi. [16] Ci aceasta este ce a fost spus prin PROROCUL IOEL Însuși Iisus înainte de Înălțare spune extrem de clar: Ioan 14:12 VDC [12] Adevărat, adevărat vă spun că CINE CREDE în MINE va FACE și el LUCRĂRILE pe care le FAC EU; ba încă va FACE ALTELE și MAI MARI decât acestea, pentru că Eu mă duc la Tatăl Adică ești îndemnat să cauți acest DAR al prorociei! 1 Corinteni 14:1 VDC [1] Urmăriți dragostea. UMBLAȚI și după DARURILE DUHOVNICEȘTI, dar MAI ALES SĂ PROROCIȚI. Închei cu acest pasaj ABSOLUT: Apocalipsa 19:10 VDC (Căci mărturia lui Isus este duhul prorociei.) |
Salut Serafim, este atât de evident ce spui încât oricine care are un gram de bun simt vede asta. Da, trebuie sa ai un pic de bun simț, e de bun simt sa observi clar ca aia ce poartă mitrele alea penibile pe cap nu au nicio treaba cu spiritualitatea si totul e o afacere. Uite eu pe unde am fost acum cu sărbătorile pascale am făcut un experiment. Am salutat pe oricine mi-a ieșit în cale cu Hristos a înviat! Și majoritatea fie au răspuns sfios, fie au ignorat, fie s-au uitat urăt la mine, si in trei cazuri am auzit cum au inceput sa injure preotii. Lumea in Romania detesta rau clerul bisericesc, in special tinerii au o animozitate mai mare față de biserică. Și statistic se poate confirma ce afirm. Deci e vorba de bun simt aici pe aceasta temă.
|
Citat:
Asta nu limitează libertatea spiritului, ci din contră, îi deschide drumul către libertate, către Dumnezeu, căci numai în comuniunea cu El devii cu adevărat liber, el fiind sursa libertății absolute. Avem și libertatea de a fi originali cu orice preț, de a merge pe drumul nostru unic, refuzând ghidajul Bisericii. Însă cred că este doar o iluzie a libertății, care ne va duce într-o fundătură și ne va face repede robi ai propriei noastre mândrii, făcându-ne să gravităm în jurul propriului ego. Nu neg libertatea Duhului de a sufla unde vrea, inclusiv către alte denominațiuni creștine ori chiar alte religii. Cred că Dumnezeu se bucură de orice ininmă care-L caută cu sinceritate și i se comunică pe măsura deschiderii acelei inimi. Poate că și pe acel stadion plin de tineri care-L adoră (în măsura în care este o filmare reală, și nu generată cu IA), suflă Duhul Sfânt. Însă poate fi vorba și despre un fenomen psihologic, o sugestie colectivă realizată prin repetarea obsesivă și tot mai intensă a unei mantre, intensificând până la paroxism o emoție religioasă. Ca și omul – bun sau rău –, duhurile pot fi identificate ca rele sau bune după roadele pe care le aduc. Ca să fim siguri că Duhul Sfânt le-a pătruns inimile, ar trebui să știm ce roade a născut în acei tineri ascultători participarea la acel eveniment. Dacă le-a adus pace, smerenie, răbdare, ascultare de Dumnezeu, duh de jertfă de sine, dragoste față de semeni, dorință de fapte bune și altele din același registru; ori dacă a fost o emoție superficială care s-a stins odată cu participarea la concert. Cât privește prorocirile, ai dreptate să spui că n-au încetat după Hristos. Greșeala mea. Însă El reprezintă împlinirea tuturor prorocirilor anterioare în timp, desăvârșirea lor, sensul ultim – Învierea și mântuirea. Sf. Pavel îi îndeamnă, într-adevăr, pe creștini să prorocească, cum afirmă și despre sine că făcea, mai mult decât alții. Totuși, sensul cuvântului "a poroci" nu se limita, atunci, la previziuni despre viitor, ci se referea mai ales la a vorbi/scrie inspirat de Duhul Sfânt, respectiv a formula învățături de credință. P.S. Ia tot ceea ce scriu ca pe o mărturisire personală de credință, fără a avea pretenția că apăr neapărat o "doctrină oficială". Dacă mă situez de partea învățăturii Bisericii și încerc să conving în acest sens este pentru că eu însumi m-am convins, experimentând, cât de prețioasă este. Îmi pare că am găsit cu adevărat o comoară, cu atât mai minunată cu cât ea este inepuizabilă și nu scade când o împărtășești cu alții; dimpotrivă. |
Citat:
Și cum oasele nu sunt la vedere, la fel și dogma – este mai curând implicită credinței, ascunsă în miezul slujbelor, al rugăciunilor, al cântărilor. |
In primul rând când vorbim despre Dogmă, Doctrină,Lege etc…
Trebuie să avem în vedere două aspecte extrem de relevante: Marcu 7:7, 9, 13 VDC [7] Degeaba Mă cinstesc ei, dând ÎNVĂȚĂTURI care nu sunt decât niște PORUNCI OMENEȘTI .’ [9] El le-a mai zis: „Ați DESFIINȚAT frumos PORUNCA lui DUMNEZEU ca să țineți DATINA VOASTRĂ. [13] Și așa, ați DESFIINȚAT CUVÂNTUL lui DUMNEZEU prin DATINA VOASTRĂ. Și faceți MULTE alte LUCRURI de felul acesta!” Deci avem clar o separare extrem de DEFINITIVĂ între legile omenești și PORUNCILE DIVINE! Iisus a spus aceste lucruri chiar preoților leviți care urmau LEGEA LUI DUMNEZEU REVELATĂ! Practic se adresa unui popor care deține LEGEA LUI DUMNEZEU, însă o Desființează,o înlocuiește cu Legi Omenești! Mai jos ofer niște pasaje de cea mai adâncă profunzime spirituală ale lui Pavel! Superb, efectiv! Coloseni 2:20-23 VDC [20] Dacă ați MURIT împreună cu HRISTOS față de ÎNVĂȚĂTURILE ÎNCEPĂTOARE ale LUMII, de ce, ca și cum ați trăi încă în lume, VĂ SUPUNEȚI la PORUNCI ca acestea: [21] “ NU LUA, NU GUSTA, NU ATINGE CUTARE LUCRU ”? [22] TOATE aceste lucruri, care pier odată cu întrebuințarea lor și sunt ÎNTEMEIATE pe PORUNCI și ÎNVĂȚĂTURI OMENEȘTI, [23] AU, în adevăr, o ÎNFĂȚIȘARE de ÎNȚELEPCIUNE într-o închinare voită, o SMERENIE și ASPRIME față de TRUP, dar NU SUNT de NICIUN PREȚ împotriva gâdilării firii pământești. Nici nu îndrăznesc să comentez pe aceste pasaje, fiindcă este AUR ! |
Ce mă contrariază, frate Seraphim, este că, deși recent ai afirmat că ai regăsit Ortodoxia și că oscilezi încă între aceasta și Catolicism, acum critici cu duritate creștinismul tradițional – dogmatic și normativ cum este –, invocând Noul Testament asemenea unui neoprotestant necruțător. Nu ți se pare cam inconsecvent?
Pe de altă parte, dacă te atrage modul neoprotestant de a practica și raporta la credință, bazat doar pe Biblie, de ce nu-l îmbrățișezi cu toată inima? Dacă, însă, vrei să alcătuiești un hibrid din cele două, să combini, spre exemplu, cele mai puternice rugăciuni ale Bisericii Ortodoxe cu un stil de viață și manifestare neoprotestant, nu riști să faci o struțo-cămilă nefuncțională? Te-ai gândit, oare, că ar trebui pur și simplu să tai fără milă una dintre tendințele tale lăuntrice în favoarea celeilalte? Gândește-te că Dalai Lama, un om spiritual, fără discuție, chiar fără a fi creștin, sfătuia împotriva sincretismelor, respectiv ca fiecare să-și urmeze calea lui spirituală, acolo unde se află. Să-și ducă credința până la capăt – asta considera el important; dar să nu amestece lucrurile. De dragul limpezimii. |
Eh,vezi CristianR....
Asta este lupta mea de când mă știu în privința Creștinismului.. Nu trebuie neapărat să aleg, fiindcă situându-mă cumva la mijloc pot avea obiectiv și nepărtinitor. Deși uneori pare că inclin in favoarea uneia. Chiar și în biblie apar uneori situații contradictorii, dapai eu un biet căutător. N-am cum să aleg deocamdată! Dar nici nu mă pot opri din căutare! Chiar dacă "stările" mele sunt oscilante, uneori mai retractez, iar revin,iar plec etc. Până la urmă ce spun este fundamentat și oarecum justificat. Adică nu-i ca și cum doar fiindcă îmi schimb opiniile,ele ar fi greșite, chiar dacă poate le reneg. Ăsta este riscul pe care mi-l asum, și prețul pe care îl plătesc. Există însă o CONSTANTĂ... CĂUTAREA! Pozițiile mele,ar fi mai degrabă într-o zonă a ecumenismului neafiliat,nu neapărat în sincretism. |
Citat:
Măcar e original. |
Citat:
Căutarea nu încetează, însă, niciodată. Chiar după ce îți alegi cu hotărâre drumul pe care vrei să-l parcurgi spre mântuire, odată ce apuci pe el constați că celălalt capăt parcă este tot mai departe pe măsură ce te apropii de el, iar posibilitățile de rătăcire, respectiv de a o apuca pe căi greșite sunt la fel de multe ca și cele din afara lui. N-ai cum să te plictisești. |
Citat:
Pot fi ipoteze de lucru ,o etapa in drumul tau. Putem presupune ca ortodoxia vine de la oameni, prin regulile care au fost fixate de-a lungul timpului , si ca ea ar fi contrara spiritului lui Hristos, care ne-a adus singura invatatura adevarata. Singurul lucru e sa fii deschis in cautarile tale , sa te indoiesti de tine, si sa accepti mereu si opiniile contrare. Sa balansezi mereu intre ipoteze, urmand singura constanta de care spui "Cautarea" . Caci cine cauta gaseste, dar trebuie sa o faca cu dorinta de adevar , nu incepand sa creada ca singura solutie e in mintea lui. Cine se indoieste, ar trebui sa se indoiasca inclusiv de concluziile lui. Deci ar trebui cercetata si ipoteza in care totusi Ortodoxia ar fi de la Hristos, singura continuare care El a dorit-o, singura Sa Biserica. E si asta o ipoteza ,nu? Pe ce se bazeaza prima ta ipoteza ca ortodoxia e omeneasca, si citatele? Ca tot ce vine de la oameni cu nesocotirea legii lui Dumnezeu e eronat , si ca singura invatatura valabila este cea transmisa de Dumnezeu direct prin Fiul Sau. Aceasta e perfect adevarat: „Ați DESFIINȚAT frumos PORUNCA lui DUMNEZEU ca să țineți DATINA VOASTRĂ. " Si nici eu nu zic altceva, Orotodoxia e falsa , daca e o simpla datina construita de oameni de-a lungul veacurilor. Ar ramane sa demonstram daca oamenii aceea au vorbit de la ei , sau au vorbit prin inraurirea Duhului Sfant , cand au fixat acest set de cunostinte si traditii. Ii vedem pe apostoli in stare sa lege 2 vorbe inainte de coborarea Duhului la cinzecime? Nu prea... Dar in aceiasi zi in care a coborat Duhul, incep sa desluseasca pasaje ascunse din Evanghelie cum ar fi cel dezlegat de Petru: " ca nu vei lasa pe sfantul Tau sa vada putrezirea " si care e imediat asociat cu Hristos . Prin ce miracol ? Pentru ca Duhul Sfant a fost trimis de Hristos ca sa continue opera Lui, pentru ca Hristos s-a asezat cu trupul indumnezeit pe scaunul maririi alaturi de Dumnezeu,si nu ne-a parasit. Astfel toata Biserica primelor veacuri a avut acest Duh, prin transmitere directa si materiala , asa cum material ne-a transmis si Hristos prin Trupul Sau acest har , in Euharistie. Vei zice ca la un moment dat au fost scapari, unii nu au mai avut har si au inceput sa inventeze. Dar ei nu erau singuri. Nu erau ca tine si ca mine acum cautand adevarul. Ei aveau constiinta Duhului puternica, erau martiri ,capabil de moarte pentru Hristos. Sunt carti care dateaza de atunci, si acestea sunt perfect in spiritul exigentelor duhului cu care ne-a initiat apostolul Pavel. Nu mai continui cu argumentarea, as dori insa sa iti porti indoielile si credinta in paralel,cercetand cu meticulozitate primele veacuri , asa cum apostolul Pavel si-a purtat rana din corp. Cauta mereu adevarul din afara ta, si ia-l cu tine , si intr-o zi Hristos te va lumina , daca te pastrezi mereu deschis si cu dragoste fata de El, asa cum decurge si din selectia citatelor facuta de tine. |
Doar fiindcă Biserica are derapaje,nu înseamnă că nu este Adevărată.
Eu n-am zis niciodată că Biserica Ortodoxă/Catolică nu a fost,la bază întemeiată de Iisus Hristos,prin Apostol și continuată până în prezent. Am spus asta de nenumărate ori,și am topicuri întregi unde am demonstrat asta. Deasemenea n-am respins sau negat Protestantismul,care a venit ca o reacție la acele derapaje. Faptul că critic atât Protestantismul cât și Bisericile Tradiționale,nu înseamnă că le neg autenticitatea! N-am cum,ar fi absurd! Faptul că arat neconcordanța între Vechiul Testament și Noul Testament,și arăt că Creștinismul a fost mai degrabă “fabricat” decât revelat asta nu înseamnă că Iisus nu a fost real,nu a fost un Profet sau chiar o Manifestare a lui Dumnezeu. Pur și simplu există posibilitatea ca Noul Testament să fie practic din “alt film”,pliat Artificial pe Vechiul Testament. Însă mesajul și activitatea lui Iisus sunt cat se poate de reale și autentice. Și am scris destul și despre asta. Asta nu șterge o istorie de 2000 de ani și influență să asupra Lumii! Și intenționez să-mi continui fiecare căutare, fiindcă am inceput extrem de multe. Însă critica mea este constructivă sau cel puțin așa încerc să fie. Cât despre pasajele biblice,ele nu sunt direcționate către cineva anume,ele trebuie înțelese în contextul acela și deasemenea arată ele însele un mesaj independent. Eu nu interpretez Biblia ca un creștin,ca un ortodox sau că un neoprotestant. Nu mă interesează să “lovesc” în nimeni și nimic. Eu doar expun anumite păreri! Fiecare este liber sa vina cu alte argumente, alte experiențe,alte trăiri, viziuni etc. Că de-aia e forum! Însă APOSTAZIA despre care vorbesc eu,este un fenomen real, despre care vorbește inclusiv Biblia. Practic se referă tocmai la această Biserică ,și tocmai din Biserica întemeiată de Iisus,se vor ridica cei care vor conduce Lumea la ÎNȘELARE. Așa că nu-i destul să zici,asta este Biserica Adevărată, Aici este Adevărul! Faptele Apostolilor 20:29-30 VDC [29] Știu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voi LUPI RĂPITORI, care nu vor cruța TURMA, [30] și se vor SCULA din MIJLOCUL VOSTRU oameni care vor ÎNVĂȚA lucruri STRICĂCIOASE, ca să tragă pe UCENICI de partea lor. Practic tot ce se numește Dumnezeu pe Pământ și tot ce se numește Templu și Biserică va fi o Înșelare, Amăgire și Apostazie! 2 Tesaloniceni 2:3-4 VDC [3] Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip, căci nu va veni înainte ca să fi venit LEPĂDAREA DE CREDINȚĂ și de a se descoperi OMUL FĂRĂDELEGII, FIUL PIERZĂRII, [4] POTRIVNICUL care se ÎNALȚĂ mai PRESUS de TOT ce se numește „ DUMNEZEU ” sau de ce este vrednic de ÎNCHINARE. Așa că se va AȘEZA în TEMPLUL LUI DUMNEZEU, DÂNDU-SE DREPT DUMNEZEU. Un motiv pentru care nu ader la niciun cult… |
O altă problema și neconcordanță cu care m-am “luptat” de-a lungul timpului în privința Creștinismului,și desigur am experimentat așa ceva este tocmai acest acces la Dumnezeu.
În Biserica Tradițională Ortodoxă/Catolică accesul la Dumnezeu se face de obicei prin intermediul Sacramentelor/Tainelor și prin ascetism, practici fizice/trupești care duc la sfințenie, și implicit acces la dumnezeire. Deci cumva,accesul la Dumnezeu este mai degrabă raportat la cat de mult efort faci tu , cât de mult participi la Tainele Bisericii și implicit Slujbele Bisericii. Încă de la vârsta de 15 ani când am prins gustul acestei metode ortodoxe,am inceput acesta Luptă împotriva firii umane și angrenarea in Slujbele și Tainele Bisericii Ortodoxe. Nu as putea spune că atunci L-am descoperit pe Hristos,dar atunci am descoperit Ortodoxia. Un Univers extrem de vast, mult mai extins decât ce avea să fie mai târziu contactul cu gândirea neoprotestanta,sau chiar cu Catolicismul care operează Global într-un mecanism care încă mă fascinează și acum. Când citeam Biblia înainte de a descoperi Ortodoxia, undeva pe la vârsta de 11-12 ani,aveam o ediție Dumitru Cornilescu 1924. Am tot fost acuzat că folosesc aceasta ediție când ofer pasaje. Am mai spus-o și o repet,cu aceasta ediție și traducere am început de mic prima inițiere în studiul Biblic. Asta mi-a rămas întipărită… Chiar dacă familia mea fusese greco-catolică înainte de forțarea de către comuniști la trecerea la ortodoxie,atunci erau desigur ortodocși. Însă bunicul (pe care îl suspectez de origini evreiești),nu frecventa Biserica, însă citea din acea Biblie,și asculta la radio Liturghia in fiecare Duminică sau sărbătoare mare. Eu eram atras mai degrabă de Vechiul Testament,din Noul Testament îmi plăcea cel mai mult Apocalipsa. Însă ideea de Dumnezeu,la acea vreme pentru mine,era efectiv cel care le vorbea direct in Vechiul Testament, evreilor. După ce am descoperit,la 15 ani Ortodoxia prin Părintele Cleopa și părintele Porfirie,ambii sunt canonizați în prezent. Deși eram ortodox și înainte,și mergeam la biserica, totuși am inceput să văd și înțeleg altfel biserica. Am lăsat deoparte studiul Biblic,și am trecut pe studiul Sfinților Părinți, Filocalie, Paterice, Sfinți contemporani etc. Toți erau asceți, călugări, posteau,nu erau căsătoriți,vedeau adevărul doar in ortodoxie, majoritatea trăiau în mănăstiri etc. Și atunci mi-am mutat întrega ideea de Dumnezeu în acest Univers! Practic Dumnezeu a întemeiat Biserica pe Pământ,și doar prin intermediul ei operează. Așa vedeam atunci și probabil așa vede in continuare Biserica Tradițională acest aspect. Ce mă frapa atunci era că după ce mi-am schimbat “sistemul de operare”,eram întrebat:”Ești pocăit?”,”Te-ai pocăit?” . Mare lucru nu știam eu atunci de “Pocăiți”, atâta auzeam de la familie că ei “Nu cred în Maica Domnului, nu-și fac cruce,nu au icoane” și că nu consumă alcool și nu merg in baruri,și ca unii nu au nici televizor în casă. Deasemenea bunica îmi spunea că i-a spus un vecin pocăit că pe Dumnezeu îl vezi numai când mori, că viu nu poți, așa de puternic este El. Cam atâta știam eu de Pocăiți,dar după ce am trecut la Ortodoxia seriasă,aveam să aflu că sunt sectari,eretici, înafara lui Dumnezeu… Deci practic aflasem că sunt ceva extrem de rău. Și când auzeam că cineva mă confundă cu ei, mă simțeam extrem de ofensat. Aveam o colegă adventistă de ziua a 7-a in liceu, ambii eram extrem de “pușcati” și dezbăteam non-stop încât colegii au zis că e clar că ne căsătorim. Însă eu am preferat atunci ascetismul și după direct depravarea. Mda,era spectacol pentru colegi,atunci am făcut și primul “exorcism” pe o altă colegă mai “lumească”. Problema era că eu nu eram,ca și acum nici cu unii nici cu alții. Însă afinitatea spre femei “pocăite” și chiar prieteni din acea zona s-a menținut mereu chiar și când eram satanist. Chiar dacă cea mai lungă relație stabilă am avut-o cu o femeie romano-catolică. Deci cumva gândirea mea s-a format din experiențe reale în privința acestei oscilații din cadrul Creștinismului. Fiindcă am gustat direct și indirect din fiecare parte a lui. Deși nu vedeam acel tip de sfințenie tipic ortodoxă la Pocăiți, vedeam altceva. Un comportament diferit,un mod de viață diferit,o înfățișare diferită,mai ales la femei. Și cel mai relevant pentru mine,interes pentru Dumnezeu și pentru discuții despre asta,mai ales biblice. Ce nu-mi plăcea nici la unii nici la alții, faptul că se înțepau reciproc, adică ortodocșii cu Pocăiți și asta nu o înțelegeam. Adică chiar de atunci aveam o înclinație ecumenică. Însă într-adevăr existau argumente,și cel mai mare șoc pentru mine a fost,nu botezul adult,nu eliminarea icoanelor moaștelor,crucii etc. Poate puțin eram contrariat că deși eram botezat, botezul meu nu era valabil. Ăstea nu mă mirau fiindcă eram familiarizat cu Vechiul Testament și Legile sale în această privință. Cel mai mult m-a frapat eliminarea intermediarilor dintre om și Dumnezeu. N-ai nevoie de preoți,de taine,de nimic, doar de Hristos și poți avea singur acces la El. Eh,asta m-a lovit puternic |
Probabil, mă repet,in anumite aspecte,dar continui expunerea într-un mod mai parabolic,povestind aspecte concrete, pentru a descrie mai clar aceste oscilații, despre care vorbeam anterior.
Mă ajută și pe mine să mă “descarc” și poate au și vreun folos pentru alții care au trecut sau trec prin așa ceva. Dacă privim așa imaginea de ansamblu a REVELAȚIEI,vedem că ea a pornit, desigur din punct de vedere iudeo-creștinism, biblic. A pornit deci de la un singur popor,cu reguli extrem de stricte și clare, după aceea a venit Iisus pentru a rupe acel văl gros între oameni și Dumnezeu,oferind accesul universal. După înălțarea Lui,a intervenit din nou sistemul omenesc pentru a “captura” iarăși pe Dumnezeu într-un set de reguli rigide. Iarăși a venit din nou Protestantismul pentru a subția vălul din nou. Practic istoria revelației pornește dintr-un punct abia vizibil, pentru a continua până la a se expune global. Pentru mine toți cei care se luptă să mențină monopol asupra ei,sunt DUȘMANII mei cei mai mari. Pe aceștia nu i-am suportat niciodată! Iar prietenii mei au fost cei care au oferit,au DESCENTRALIZAT pe Dumnezeu! Fie că au fost Sfinți, Filosofi,Teologi, Inițiatorii Reformei protestante sau simplii oameni. Noi trebuie să înțelegem că toate sunt necesare, inclusiv acest Sistem Pământesc, mă refer la cel Religios! Da,va fi dat jos chiar de Dumnezeu când va veni! Însă Creștinismul actual s-a extins datorită Protestantismului! Pot alege doar una,pot exclude Catolicismul fără a exclude Ortodoxia? Pot vorbi astăzi despre Creștinism fără a include Protestantismul și toate ramurile lui ulterioare? A face o alegere totală asupra uneia ar însemna să ignor complet celelalte! N-am cum să fac asta, să trăiesc într-un misticism ortodox,sau într-un reducționism neoprotestant! Poate aș putea trăi într-un universalism catolic(pleonasm voit)…. Poate…. N-am incercat! Însă indiferent ce as alege,ar fi un sistem lumesc! De ce să aleg un sistem lumesc din moment ce vreau să scap de el? Reforma este o intervenție umană nu o revelație divină! Biserica Primară,sau cel puțin forma ei oficială a fost creată de Imperiul Roman! Practic as putea forța să spun că APOSTAZIA a început încă de la formarea Bisericii Instituționalizate de către Imperiul Roman,prin edictul de la Milan de Constantin cel Mare! |
Cam era gata formata cand a acceptat-o Imperiul Roman pe la anii 300.
Pana atunci o cam fugarise, deci Biserica s-a format mai degraba in anii de martiriu, la recunoasterea ei oficiala Traditia deja exista. Si cum de atunci nu s-a schimbat prea mare lucru, nu inteleg unde vezi tu asa pregnanta interventia umana in evolutia Bisericii. Da, si eu m-am revoltat cum se tot inteapa cultele intre ele ,care e mai bun, si consideram ca ortodoxia zicand ca e singura adevarata, e de fapt ca celelalte, dar asta pentru ca nu cunoastem suficient istoria Bisericii Orotodoxe si ce are de oferit. Dar treptat am inceput sa accept ca nu e o competitie intre oameni, ca este posibil sa fie chiar Biserica lui Hristos , pe temeiul ca a fost la fel din primele zile ale crestinismului. Daca nu iti place ortodoxia, de fapt nu iti place cum a ales Hristos sa fie dupa El. E adevarat ca pare a nu se potrivi cu cuvintele Lui , si ca apostazierea ar putea avea asemanari cu preotia iudaica din timpul lui Hristos, care L-a si condamnat. Dar eu nu apar Biserica sau conceptia ei sau a mea omeneasca , eu apar ideea ca e insasi manifestarea lui Hristos, Trupul Sau. Daca tu imi spui alta manifestare posibila a Lui , care sa fie alta decat lantul de idei al unui om, eu sunt gata sa o iau in considerare . Protestantismul atinge o infima parte a credintei , zici tu cea a accesului direct. Dar credinta orotodoxa e atat de variata in aspectele sale, incatr poti atinge si aceea libertate de a fi in direct cu Hristos, care nu ti-o da un cult sau altul , ci doar ravna ta pentru a Il gasi . Orotodoxia e doar cea mai complexa asociere cu Hristos, nu e ea insasi un scop in sine , credinta nu e despre ea. Credinta e despre Hristos si cum a ramas El cu noi, dupa ce ochii nostri fizici nu L-au mai vazut, dupa ce inainte ne imbatasem de ospatul ceresc al venirii sale pe pamant. Cine raspunde la aceasta intrebare, cum a ramas El cu noi dupa Inaltarea Sa, are credinta cea dreapta. Nui e o chestiune sa o poti dezlega singur. Incearca sa urmaresti unde e Duhul lui Dumnezeu, asa cum a fost in perioadele de erezie clar contrastul , si acolo va fi de fapt Hristos. Daca crezi ca Duhul e pe stadion ,poate ,dar uita te mai atent . Uita te si la Ortodoxie unde e Duhul, si vezi care din manifestarile Duhului e cea care te convinge. Pentru mine cea mai importanta contributie a Bisericii Ortodoxe a fost calauzirea catre invataturi care inainte nu le aveam , despre Sfanta Treime de exemplu , si apoi ferirea noastra de erezii, ca altfel gandeste te cum am fi fost acum. De asemenea si vietile sfintilor, chiar daca vin cu niste reguli nescrise de asceza, pot insemna directii noi in cautarea Duhului. Dorinta de acces direct la Hristos e cel mai nobil sentiment al tau, (si a lui Cozia pe undeva) . Dar aceasta dorinta din sufletul nostru trebuie saturata cu spirit critic amestecat cu studiu a ce a oferit Traditia de la inceputurile ei. Aceasta e de fapt revelarea prezentei lui Hristos printre noi, El e chiar in nelamuririle noastre , El cauta cu noi si tot El e adevarul. Nu noi ne framantam de fapt, ci El se framanata in noi ca sa Il cunoastem. Iar daca solutia framantarilor noastre interne e Biserica obiectiva din afara noastra , sa cautam valoarea ei, nu ideile noastre despre ea. Ea e o solutie, nu o problema. |
Citat:
Chiar ascultam recent pr Cleopa și mi se pare și mie că are un duh tare împotriva neoprotestanților și iehoviștilor, adică omul chiar e dur, n-ai cum să fii pe linia lui și după pe alta. Mai ales că n-am auzit pe niciun altul după el fiind așa dur cu neoprotestanții. Citat:
Citat:
|
Cred că ai o relație de tip love-and-hate cu Biserica; nu poți nici cu ea, nici fără ea. La fel ca și Nietzsche – care nu poate fi indiferent față de ea, ci simte mereu nevoia să-și confirme prejudecățile, provocându-i pe clerici ori credincioși simpli să-și manifeste ipocrizia, bigotismul ori obtuzitatea –, tu o acuzi de tot felul de abateri, culminând acum cu apostazia.
Poate că mulți dintre noi am trecut prin ispite asemănătoare – eu nu fac excepție. Nu de puține ori am fost nemulțumit de o parte dintre slujitorii ei (dar niciodată de toți, căci, har Domnului, am întâlnit și oameni sfinți), unii dintre ei corupți, alții doar mediocri... Ori de credincioșii mai superficiali, de superstiții și multe altele. De multe ori gânduri critice față de semeni îmi veneau mai ales la Liturghie, când inima ar vrea să pătrundă mai adânc în rugăciune, dar mintea, parcă agățată în undița diavolului, ar zburda oriunde, însă mai ales încercând să schimonosească chipurile semenilor mei, ca nu cumva să-i rabd măcar, dacă să-i iubesc în aceeași măsură ca pe mine însumi nu sunt în stare. Mult mi-au ajutat în acest sens posturile de peste an, cu spovedanie deasă, împărtășanie și participare la slujbe de mai multe ori pe săptămână. Am conștientizat că ceea ce simt și cred în adâncul meu este una, iar gândurile rele care-mi vin sunt parazitare, neaparținându-mi. Cu toții știm sursa lor. Părerea mea este că și pe voi, ca și pe mine și ca pe oricare dintre noi, Dumnezeu ne vrea ai Lui cu tărie, cu foc. Ne împinge din adâncul nostru spre Biserică, inima dorind atât de mult pacea, odihna pe care simțim că numai El ne-o poate da. De fiecare dată, însă, vrăjmașul se agață de slăbiciunile și patimile noastre ca să ne împiedice să facem pasul decisiv către Biserică, ori, dacă îl facem, să compromită prezența noastră acolo. La spovedanie nu merg niciodată cu plăcere, efortul este cu atât mai mare, amânările tot mai dese, cu cât las să treacă mai multă vreme. Este greu, este răscolitor, mă bulversează, mă scoate din starea de confort, din lenea duhovnicească. Mă silește să mă scrutez cu atenție, să fiu critic cu mine însumi în loc de a-i critica pe ceilalți și mă obligă să fac efortul de a nu mai repeta păcatele. Așa trebuie că este pentru toți, dar constat, cu burucrie și cu mirare, că lumea face coadă, așteptând cu răbdare 3-4 ore pentru a avea pace de acest disconfort. Explicația nu poate fi decât aceea că ușurarea, bucuria, seninătatea de care ai parte după aceea – mai ales când este încununată de Împărtășanie – sunt inestimabile. Însă este nevoie de un moment de hotărâre nemiloasă, bărbătească: să tai dintr-o dată din tine acele tendințe cârtitoare care vor să te abată de la drumul bun. Să "izbești de piatră pruncii" gândurilor rele imediat ce apar. Să vrei din toată inima ca viața toată să I-o dai lui Hristos și să te lepezi de tot ceea ce nu-I poate fi închinat. |
"Reforma" a existat în Creștinism,încă de la început, începând cu Arie, Nestorie, Donatiștii, pavlacianismul din care s-a format după bogomilismul in Bulgaria,dupa catarii,valdezii, până la Wycliffe și Hus, după Luther,Calvin și Anabaptiștii,care au fost cei mai radicali teologic.
Doar că erau numiți simplu eretici. Au fost mai degrabă tentative de reformă! Însă citind despre bogomilism și catari.... Ăia erau radicali,nu glumă. Majoritatea au fost măcelăriți de Biserica Catolică. Inchiziția practic tocmai de asta a fost făcută de Dominicani, fiindcă n-au înțeles de vorbă bună, s-au dus la ei le-au predicat Dogma, n-au înțeles. Mulți asociem inchiziția cu uciderea vrăjitoarelor, însă scopul ei a fost uciderea "ereticilor",care practic nu au fost lăsați să trăiască în pace fiindcă erau o amenințare tocmai prin cum trăiau și ce credeau. Mulți Sfinții care au apărat "Credința" au făcut-o în fața acestora și au participat direct și indirect la uciderea lor. Până la urmă nu-i vorba despre faptul că am eu incertitudini imaginare și probleme de conștiință. Acestea sunt FAPTE! Inclusiv Calvin,a preluat acest obicei și a ucis un medic fiindcă nu credea în Sfânta Treime. Practic în Transilvania a fost prima dată în istorie când a fost acordată libertatea religioasă. Edictul de la Torda! Deasemenea Transilvania este și locul unde a apărut o religie care există și astăzi și anume UNITARIENII. Practic a fost un timp când acolo coexistau in armonie luterani,calvini și unitarieni, catolici. O frază celebră,atunci când au mers să-i ucidă pe catari:"Cum îi vom deosebi pe catari de catolici?".. La care:"Ucideții pe toți, că Dumnezeu îi va recunoaște pe ai noștri!". |
Citat:
Citat:
Hai sa enumeram ce minuni a făcut Isus : ●Transformarea apei în vin la nunta din Cana ●Potolirea furtunii pe mare ●Înmulțirea pâinilor și a peștilor pentru ~5000 de oameni ●A doua înmulțire a pâinilor pentru ~4000 de oameni (Matei 15:32-39; Marcu 8:1-10). ●Moneda din gura peștelui (pentru plata dării templului) (Matei 17:24-27). ●Blestemarea smochinului (care se usucă) ●Învierea fiului văduvei din Nain, invierea lui Lazăr din Betania, invierea fiicei lui Iair. ●A vindecat orbi, leprosi, slabanogi, surdomuti, ciungi și schiopi. Imaginati-va ca a vindecat ciung și schiopi! „Atunci au venit la El multe mulțimi, având cu ele șchiopi, orbi, muți, ciungi și mulți alți bolnavi. I-au pus la picioarele Lui și El i-a vindecat. Încât mulțimea se minuna văzând pe muți vorbind, pe ciungi sănătoși, pe șchiopi umblând și pe orbi văzând, și slăveau pe Dumnezeul lui Israel.” Adică sa vezi cum din neant ii apare ciungului o mână sau schiopului un picior este fabulos! Ok! Care din aceste minuni le-a făcut Biserica? Și care altele mai mari? Întreb pentru ca asta e lucrarea ca să fii recunoscut ca descent al său. Care? Superior înseamnă să nu mai poți face minunile alea sau mai mari? :)))) |
Hristos a înviat, Nietzsche!
Citat:
Biserica tocmai cu asta se ocupă: îi înviază pe cei credincioși, prin lucrarea Duhului Sfânt care a întemeiat-o la Cincizecime. Este vorba despre o înviere duhovnicească, așadar. Ea nu poate fi demonstrată, arătată, explicată. Poate fi cunoscută doar prin participare, iar condiția esențială pentru a avea parte de ea este credința. Cred că am scris în mesajul către Cozia la ce fel de minuni ale Bisericii mă refer. Nu pot argumenta prea mult, nu cred că o polemică poate aduce ceva bun în acest plan. Dar pot da mărturie despre ce cred, simt și am trăit personal în ultima vreme. Asta am făcut în câteva postări recente. Am căutat mereu să cunosc Biserica din interiorul ei, acordându-i încredere, făcând ascultare de duhovnic, și pot spune că am ajuns să o iubesc tot mai mult. O cunosc, prin urmare, din interiorul unei relații de iubire, care nu este obiectivă, nu poate fi analizată, nu poate fi obiect de polemici. Dacă te mulțumești să o analizezi din afară, vei observa mulțimea de "riduri" (este, totuși, o bătrână de 2000 de ani), mersul șchiopătat, gârbovirea, bolile. Comparația cu "bisericile" mai tinere nu-i poate fi favorabilă. Dar parcă toate aceste multe pricini de poticnire sunt menite să-i țină afară pe cei care nu vor să se curățească, lepădându-se de prejudecăți, analize și cârcoteli, înainte de a le dezvălui minunata și atât de prețioasa comoară dinăuntru. |
Citat:
Eu am citit Biblia de unul singur si am ramas cu convingerea ca Iisus a fost Fiul lui Dumnezeu , desi nu intelegeam eu prea vbine ce e aia. Ulterior Ortodoxia mi a confirmat mai mult decat atat ,ca e Dumnezeu in persoana, om si Dumnezeu in acelasi timp Si ca Maica Sa e Maica chiar a lui Dumnezeu, nu a altcuiva, nu a unui om. Pe cand Ortodoxia a ridicat moralul celalte doar il coborau, plecand nu e asa , de la citate din NT. Ca nu e E chiar Dumnezeu, ca e si El pe acolo etc. Atat de personale erau scrierile ,si atat de in afara crestinismului, ca mi se facea rau fizic dupa ce le citeam, probabil si pentru ca eram eu obisnuit cu cealalta varianta, dar era ca diferenta intre scrieri de la Dumnezeu si scrieri de la oameni Asa ca nu dau 2 bani pe ratiune in teologie,daca nu are spiritul aratarii directe a lui Diumnezeu prin intrupare. Ca s-au kilarit intre ei? De eretici stim sigur ca au facut excese, mai ales cand ajungea vreun imparat de al lor. Apoi si cuciadele si ce zici de catolici au aparut tot la schismaticii catolici, tocmai pentru ca incet au renuntat si ei la har, si au devenit umani, atujnci cand au inceput sa inlocuiasca vocea Duhului cu chestii vizibil umane. Si s-a si vazut rasplata ca asta a dus la dezbinare. Ortodocsii tinandu se de Traditie,implicit s-au tinut si de Duhul |
Citat:
Toate religiile, asta marturisesc, că sunt vii spiritual, că trăiesc spiritual și ca dumnezeul lor e adevărat. Dacă cu adevărat vreți sa va diferentiati de restul atunci trebuie sa faceți minunile ce sunt în cartea voastră de capatai, adică evanghelia. Doar asa puteți demonstra ca sunteți în adevăr altfel sunteți la fel ca restul. Si eu pot sa afirm ca am fost vizitat de un zeu divin, m-a uns cu spiritul său și acum sunt viu spiritual. E același lucru dar vezi tu eu nu trebuie sa susțin minunile din evanghelie pentru ca eu cred intr-un zeu care nu face minuni și nu încalcă legile naturale pe care le-a stabilit spre deosebire de zeul vostru crestin. Poate zeul meu e adevărat și nu al vostru. Asta rămâne de văzut, însă un lucru e clar, zeul vostru a făcut minuni și a afirmat ca și voi trebuie sa le faceți dacă cu adevărat sunteți ai lui și ca semn pentru restul necredinciosilor. Mingea se afla în terenul tău să demonstrezi, nu in al meu! |
Nu simt nevoia să demonstrez ceva, nu cred că sunt chemat la așa ceva în calitate de creștin. Lupta între zei – care este mai mare, care este adevăratul Dumnezeu – s-a dus pe vremea lui Ilie ori a altor proroci.
Hristos însuși n-a făcut minunile demonstrativ, ci de milă, ca să vindece, ca să aline suferințele. Când I s-au cerut "semne și minuni" – așa cum ceri tu acum – știi ce a răspuns: "Neam viclean și desfrânat cere semne și minuni... I se va arăta doar semnul lui Iona". Este vorba aici exact despre Înviere, semnul covârșitor al Dumnezeului celui adevărat. Dar asta nu se demonstrează. Se crede. Cine crede va intra înăuntru; cine nu, va rămâne afară, în frig și întuneric. Nu pot decât să regret alegerrea ta și a altora care preferă a doua variantă. |
Da poate e invers, poate la mine e adevărul și urmează sa fie revelat omenirii. Încearcă sa te pui și in partea cealaltă a baricadei dacă ești sincer și cauți cu adevărat. De unde știi tu ca nu am descoperit eu adevăratul zeu? Uite divinitatea pe care eu o cunosc este formata din 7 unde energetice ce susțin acest univers. Și fiecare undă are o trăire diferită. Tot universul are la bază aceste unde sau vibrații, cum vrei sa le zici. Repede ai sărit sa-mi spui ca am pierdut și sunt in afară. Dar poate e invers...
|
Citat:
O cunosti ,sau doar crezi in ea ? Si daca o cunosti, mai e divinitate ? |
Citat:
|
Citat:
Dar față de realitatea ori credințele tale eu sunt în afară, într-adevăr. Însă având în vedere că eu mă bucur, în vreme ce pe tine te chinuie neliniștile, de aceea am spus că îmi pare rău. Cu sinceritate. M-aș bucura ca înăuntru, la căldură și lumină, să vină cât mai mulți. |
Fraților, creștini și necreștini!
Vorba lui Leana “Există o explicație!” Atunci când studiam Vechiul Testament, după modelul “jidan” și urmăream interpretări ale rabinilor, citeam Talmudul și alte studii biblice sau dezbateri teologice între rabini și creștini… Am rămas cu ceva foarte relevant pentru mine, fiindcă există o nuanță extrem de subțire în acest aspect. Un rabin, într-o dezbatere cu Richard Dawkins,cel mai faimos ateu din prezent,și cel mai deschis spre dialog cu toate religiile într-o manieră decentă, rațională și constructivă. Deci,în aceasta dezbatere se punea tocmai problema elementelor supranaturale,fantastice,și alte elemente care nu s-au descoperit încă din Vechiul Testament. De exemplu Gradina Edenului, Despărțirea Mării Roșii,Potopul (care totuși poate fi un eveniment istoric real) și alte elemente ale fabulosului. Deasemenea nu s-au găsit dovezi ale existenței lui Moise, David, Solomon etc. Iar acel rabin,spre surprinderea mea a recunoscut că aceste elemente nu sunt neapărat reale istoric și concret! Ci reprezintă o alegorie,o viziune,o poveste formata din legendele deja existente,din experiențele poporului evreu,din anumite vise sau viziuni avute de persoane… Despre Dumnezeu, despre om, despre creație, despre lume! Pot sa va și las un link cu acea dezbatere,este in limba engleza! Pentru mine a fost foarte reconfortant să poți accepta religia, Biblia și tot ce ține de aceste experiențe descrise acolo, fără a nega complet importanta ei de-a lungul istoriei, doar fiindcă descrie niște elemente și lucruri pe care nu le înțelegea pe deplin prin minuni sau lucruri supranaturale. La fel este și în Noul Testament,pur și simplu este o combinație de alegorie, pilde, evenimente care așa au fost probabil interpretate de scriitori biblici. La fel se întâmplă și acum cu toate personalitățile spirituale, religioase! Fiindcă sunt oameni de o forță spirituală remarcabilă ei trezesc in oameni anumite chestii, evenimente care sunt văzute ca minuni. Eu nu spun că nu există minuni,dar ele au o explicație cât se poate de concretă! Tocmai de asta este necesar să înțelegem cât mai aproape de realitate toate aceste elemente! Fiindcă Dogmele construite pe minuni,duc exact la acest tip de conflicte! Este o MARE diferență între Iisus cel Istoric și Real,care a fost documentat ca persoană reală și Iisus cel mitologic , dezvoltat de biserică. De ce m-ar interesa Iisus cel ficțional,și nu Iisus cel Real? |
Bun, dacă poate fi și invers atunci sa rămânem la această notiune, asa cum a zis Socrate "eu știu ca nu știu nimic". Deși dvs dați impresia ca deja știți ce e in sufletul meu. Eu las mereu o urma de îndoială.
|
Citat:
Eu cunosc pe Dumnezeu cu simturile ,cu ochii,cu mintea cu inima, cu meditatia cu totul. Altfel nu as crede in El. Si eu ca si tine le-am negat ,si am vazut in toate ca e adevarat. Si ma refer la ceva concret : Invataturile Dumnezeului meu ma fac sa ii inteleg pe ceilalti ,pe mine si pe El. Vad aceste dovezi zi de zi. Chiar si cand te urmaresc pe tine si vad ca ai aceleasi gen de ganduri ca si mine chiar si cu alt obiect, tot pe Dumnezeu il vad in asta. Nu faci decat sa repeti traseul meu si al altora: simtire, opozitie,credinta. Deci nu obiectul credintei ne uneste de fapt ci drumul pana acolo, care e acelasi. Si acel drum il stapaneste cel mai bine Iisus Hristos ,Dumnezeu si om. Nici o alta idee de divinitate, nici chiar ideea abstracta de Dumnezeu,Allah,Univers etc nu e atat de puternica cat cea de Dumnezeu-Om Toti dintre noi o argumentam, oricat de mult ne opunem, nu facem decat sa o confirmam |
Citat:
Cert e că există oameni care s-au vindecat după slujbele Bisericii, post, maslu, spovedanie, împărtășanie, în timp, în ani de zile uneori fiind un proces care durează. Am auzit că unii s-au vindecat de cancer prin atingerea unui duhovnic în vârstă. Tot așa un preot care era cunoscut pt harisma înainte vederii spunea că pentru credința omului se descoperă anumite lucruri, nu mai e în viață. |
Citat:
Fără credință, te vei raporta la Iisus cel istoric, dar nu vei putea să-L cunoști niciodată, nu vei putea intra într-o relație cu El – decât, eventual, închipuită –, tocmai pentru că timpul trece ireversibil. Poți cel mult să afli câteva lucruri despre El, petrecute acum două milenii. Dar tu însuți rămâi un om în istorie, în parcursul limitat al timpului, în contingent. Nu vei putea să te ridici deasupra lumii finite, a naturii, prin propriile forțe și nici El, cel istoric, nu te va putea ajuta dacă nu crezi în dumnezeirea Lui, respectiv în posibilitatea prezenței lui aici și acum. |
@Iustin
Nu, e o mare diferență între ce descrii tu și ce simt eu. Eu nu am cautat înainte, iar ce simt acum nu are legătură cu religia. Dimpotrivă eu simt un mare gol când vorbesc de religie, și nu ma interesează sa-i conving pe alții. Mi-e indiferent. |
Citat:
Însă eu am ținut să mă refer la minunea cea mai mare, pe care mulți o ignoră, și anume Învierea. Iar la aceasta avem acces zilnic, prin Sfânta Împărtășanie. |
Citat:
Doar dragostea convinge. Toti sfintii care au intors oameni si comunitati intregi la credinta, doar prin puterea dragostei au reusit,in fata careia nu rezista nici sufletele de piatra ,nici mintile cele mai ascutite. Noi pacatosii ,ne contram unii pe altii, fiecare crezand in adevarul sau, cand de fapt adevarul e unul singur : iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti. Deci daca cineva are o problema interioara si trece indiferent pe langa problema interioara a celui cu care vorbeste , de fapt a ratat rezolvarea propriei sale probleme. Adevarul nu e obiectiv (dupa cum vedem si aici fiecare cu parerea lui ) , e o persoana ,eu,tu ceilalti. Singurul lucru comun al nostru ,al tuturor, este Iisus Hristos, cel care ne-a facut sa ne vedem unii in ceilalti Si ultimul musulman fanatic, si ateul ce neaga credinta, de fapt tot de legile lui Hristos asculta, in raporturile sale cu ceialalti. De aceea el este singurul Dumnezeu care e dat omului, altul nu va mai fi |
| Ora este GMT +3. Ora este acum 21:53:31. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2026, Jelsoft Enterprises Ltd.