Mănăstirea Moisei își așteaptă pelerinii
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...3h6j91fi2a.jpg
Un pelerinaj cu tradit›ie are loc an de an cu ocazia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului la Mănăstirea Moisei din judet›ul Maramures™. Aici, în fiecare an, mii de credincios™i din zona Maramures™ului, dar s™i din alte zone ale t›ării se adună pentru a participa la hramul mănăstirii. Pelerinii iau parte la sfintele slujbe s™i se închină icoanei Maici Domnului, dăruită aşezamantului monahal de un calugar din Muntele Athos.

Potrivit staret›ului Mănăstirii Moisei, ieromonahul Teofil Pop, an de an în preajma zilei de 15 august, preot›ii din toate satele Maramures™ului voievodal, împreună cu tinerii s™i copiii din satul lor, după ce în timpul postului Sfintei Mării la fiecare vecernie cu paraclis au pregătit pricesne în cinstea Maicii Domnului, în ajun, pe 14 august, pornesc cu toții spre mănăstirea de la Moisei. Aces™tia vin pentru a se ruga Maicii Domnului s™i pentru a participa la sfintele slujbe oficiate aici cu prilejul hramului mănăstirii. Anul acesta în mijlocul obs™tii monahale s™i a pelerinilor va fi prezent ÎPS Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale s™i Meridionale, care va oficia în ziua de 15 august Sfânta Liturghie în sobor de preot›i s™i diaconi, potrivit Radio Renaşterea.

Hram la Mănăstirea Secu
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...7j1tccp07a.jpg


Biserica Ortodoxă cinstește pe 29 august Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, zi de post şi de rugăciune profundă. Cu acest prilej, mai multe lăcașuri de cult din ţară îşi sărbătoresc hramul, printre care și Mănăstirea Secu, din Arhiepiscopia Iașilor.
Mănăstirea Secu este o vatră monahală de intensă trăire duhovnicească a cărei vechime se ridică la aproape 500 de ani. În jurul anului 1500, pe domeniul feudal al Cetăţii Neamţului, pe valea Pârâului Secu, se aşează un grup de sihastri care vor întemeia mai apoi, în anul 1530, sub conducerea Ieroschimonahului Zosima, călugăr de la Mănăstirea Neamţ, schitul cu acelaşi nume: Schitul lui Zosima.
Domnitorul Petru Rareş (1527-1546) a clădit biserica Schitului Zosima pe locul actualei biserici a cimitirului mănăstirii. Schitul a fost îngrădit cu zid de piatră în anul 1550 de către Doamna Elena, soţia voievodului, şi de fiii săi. Din acest zid se mai păstrează astăzi o mică parte: la intrarea în mănăstire, în dreptul actualei biserici a cimitirului, unde, în urmă cu cinci secole, fusese poarta de intrare în schit şi clopotniţă acestuia.



Acelaşi domnitor, Petru Rareş, în prima lui domnie, a întărit stăpânirea asupra pământurilor ce aparţineau moşiei Cetăţii Neamţului, daruindu-le călugărilor de pe valea Pârâului Secu. Episcopul Melchisedec Ştefănescu, vorbind despre începuturile Mănăstirii Secu, aminteşte că până în anul 1910, pe zidul clopotniţei din mănăstire, în nişă unde se afla acum o frescă cu Sf. Ioan Botezătorul, se găsea pisania originală de la biserică construită de Voievodul Petru Rareş, pisanie care să deteriorat din cauza asprimii vremurilor.
În vremea voievozilor Alexandru Lapusneanu (1552-1561 şi 1564-1568), Petru Schiopu (1574-1579 şi 1581-1591) şi Aron Tiranul (1591-1595), Schitul lui Zosima mai primeşte câteva danii spre folosinţă şi întreţinerea călugărilor sihastri din aceste locuri.
Spre sfârşitul veacului al XVIlea, Schitul lui Zosima cunoaşte o dezvoltare deosebită, mai ales din punct de vedere economic: daniilor particulare li se adăugă acum danii şi confirmări domneşti, iar numele egumenului Dosoftei, unul dintre ucenicii lui Zosima, este des pomenit în pricinile de vecinătate cu mai vechii şi puternicii călugări de la Mănăstirea Neamţ.



În secolul al XVII-lea, Nestor Ureche, vornicul Ţării de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche, împreună cu soţia sa Mitrofana, ctitoresc mănăstirea de piatră, în formă de cetate dreptunghiulară, cu biserica mare în mijlocul zidurilor, căreia i-au fixat hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătorit în fiecare an la data de 29 august.
Nestor Ureche ajunsese în rândurile celor dintâi boieri ai Moldovei sub domnia lui Ieremia Movilă, prin bogăţia casei sale, către care se îndreptau veniturile a peste 70 de sate, dar şi prin isteţimea minţii. El avea demnitatea de Mare Vornic, fiind judecător principal al ţării şi „mai marele curţii domneşti”.



Marele boier a înzestrat aceasta ctitorie cu odoare, cărţi şi moşii, aşa cum erau înzestrate toate mănăstirile domneşti în vremea voievodului Ieremia Movilă. Pe atunci în scaunul Mitropoliei Moldovei era Gheorghe Movilă, fratele voievodului, egumen la Mănăstirea Secu fiind Ieroschimonahul Dosoftei.
După obicei, şi la Secu numele ctitorului este menţionat în pisania aşezată pe peretele de sud al bisericii mari, pisanie originală scrisă frumos în limba slavonă, a cărei traducere o redam mai jos:



„Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, cu rugăciunile Preacuratei Născătoare de Dumnezeu şi cu ale Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi cu ale tuturor sfinţilor, cu bunăvoinţă şi îngăduinţa dreptcredinciosului domnului nostru Io Ieremia Movila Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovei şi a de Dumnezeu dăruiţilor săi fii Io Constantin şi Alexandru Voievod şi cu a celuilalt frate al său Simeon Movila Voievod şi a copiilor săi; şi cu binecuvântarea fratelui domniei lor Preasfinţitului Gheorghe Moghila, Mitropolitul Sucevei, cu bună râvna dumnezeiască şi cu adevărată avere de la Dumnezeu dăruită a adevăraţilor ctitori, sau făcut acest locaş dumnezeiesc şi sau zidit spre lauda lui Dumnezeu celui Înalt, în numele Sfântului Slăvitului Prooroc Înaintemergătorul şi Botezătorul lui Hristos Ioan şi a cinstitei lui tăieri, de smeritul şi mult greşitul şi nevrednicul rob al Stăpânului Hristos, Nestor Ureche, Marele Vornic al Ţării de Jos şi de Doamna lui Mitrofana şi de copiii lui: Vasile şi Grigore şi de alţi de Dumnezeu dăruiţi copii ai lor. Sfinţilor părinţi petrecători din acest sfânt locaş ca să vă rugaţi lui Dumnezeu pentru noi mult greşiţii robi ai lui Dumnezeu, Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana şi pentru tot neamul lor şi pentru iertarea păcatelor lor în vecii vecilor. Amin.



Şi sau început a se zidi la anul 7110 (1602, n.r.), iunie 7, şi să isprăvit în acelaşi an, octombrie 5.



Istoric: secu.mmb.ro

Hram la Mănăstirea Secu
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...7j1tccp07a.jpg


Biserica Ortodoxă cinstește pe 29 august Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, zi de post şi de rugăciune profundă. Cu acest prilej, mai multe lăcașuri de cult din ţară îşi sărbătoresc hramul, printre care și Mănăstirea Secu, din Arhiepiscopia Iașilor.
Mănăstirea Secu este o vatră monahală de intensă trăire duhovnicească a cărei vechime se ridică la aproape 500 de ani. În jurul anului 1500, pe domeniul feudal al Cetăţii Neamţului, pe valea Pârâului Secu, se aşează un grup de sihastri care vor întemeia mai apoi, în anul 1530, sub conducerea Ieroschimonahului Zosima, călugăr de la Mănăstirea Neamţ, schitul cu acelaşi nume: Schitul lui Zosima.
Domnitorul Petru Rareş (1527-1546) a clădit biserica Schitului Zosima pe locul actualei biserici a cimitirului mănăstirii. Schitul a fost îngrădit cu zid de piatră în anul 1550 de către Doamna Elena, soţia voievodului, şi de fiii săi. Din acest zid se mai păstrează astăzi o mică parte: la intrarea în mănăstire, în dreptul actualei biserici a cimitirului, unde, în urmă cu cinci secole, fusese poarta de intrare în schit şi clopotniţă acestuia.
Acelaşi domnitor, Petru Rareş, în prima lui domnie, a întărit stăpânirea asupra pământurilor ce aparţineau moşiei Cetăţii Neamţului, daruindu-le călugărilor de pe valea Pârâului Secu. Episcopul Melchisedec Ştefănescu, vorbind despre începuturile Mănăstirii Secu, aminteşte că până în anul 1910, pe zidul clopotniţei din mănăstire, în nişă unde se afla acum o frescă cu Sf. Ioan Botezătorul, se găsea pisania originală de la biserică construită de Voievodul Petru Rareş, pisanie care să deteriorat din cauza asprimii vremurilor.
În vremea voievozilor Alexandru Lapusneanu (1552-1561 şi 1564-1568), Petru Schiopu (1574-1579 şi 1581-1591) şi Aron Tiranul (1591-1595), Schitul lui Zosima mai primeşte câteva danii spre folosinţă şi întreţinerea călugărilor sihastri din aceste locuri.
Spre sfârşitul veacului al XVIlea, Schitul lui Zosima cunoaşte o dezvoltare deosebită, mai ales din punct de vedere economic: daniilor particulare li se adăugă acum danii şi confirmări domneşti, iar numele egumenului Dosoftei, unul dintre ucenicii lui Zosima, este des pomenit în pricinile de vecinătate cu mai vechii şi puternicii călugări de la Mănăstirea Neamţ.



În secolul al XVII-lea, Nestor Ureche, vornicul Ţării de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche, împreună cu soţia sa Mitrofana, ctitoresc mănăstirea de piatră, în formă de cetate dreptunghiulară, cu biserica mare în mijlocul zidurilor, căreia i-au fixat hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătorit în fiecare an la data de 29 august.
Nestor Ureche ajunsese în rândurile celor dintâi boieri ai Moldovei sub domnia lui Ieremia Movilă, prin bogăţia casei sale, către care se îndreptau veniturile a peste 70 de sate, dar şi prin isteţimea minţii. El avea demnitatea de Mare Vornic, fiind judecător principal al ţării şi „mai marele curţii domneşti”.



Marele boier a înzestrat aceasta ctitorie cu odoare, cărţi şi moşii, aşa cum erau înzestrate toate mănăstirile domneşti în vremea voievodului Ieremia Movilă. Pe atunci în scaunul Mitropoliei Moldovei era Gheorghe Movilă, fratele voievodului, egumen la Mănăstirea Secu fiind Ieroschimonahul Dosoftei.
După obicei, şi la Secu numele ctitorului este menţionat în pisania aşezată pe peretele de sud al bisericii mari, pisanie originală scrisă frumos în limba slavonă, a cărei traducere o redam mai jos:



„Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, cu rugăciunile Preacuratei Născătoare de Dumnezeu şi cu ale Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi cu ale tuturor sfinţilor, cu bunăvoinţă şi îngăduinţa dreptcredinciosului domnului nostru Io Ieremia Movila Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovei şi a de Dumnezeu dăruiţilor săi fii Io Constantin şi Alexandru Voievod şi cu a celuilalt frate al său Simeon Movila Voievod şi a copiilor săi; şi cu binecuvântarea fratelui domniei lor Preasfinţitului Gheorghe Moghila, Mitropolitul Sucevei, cu bună râvna dumnezeiască şi cu adevărată avere de la Dumnezeu dăruită a adevăraţilor ctitori, sau făcut acest locaş dumnezeiesc şi sau zidit spre lauda lui Dumnezeu celui Înalt, în numele Sfântului Slăvitului Prooroc Înaintemergătorul şi Botezătorul lui Hristos Ioan şi a cinstitei lui tăieri, de smeritul şi mult greşitul şi nevrednicul rob al Stăpânului Hristos, Nestor Ureche, Marele Vornic al Ţării de Jos şi de Doamna lui Mitrofana şi de copiii lui: Vasile şi Grigore şi de alţi de Dumnezeu dăruiţi copii ai lor. Sfinţilor părinţi petrecători din acest sfânt locaş ca să vă rugaţi lui Dumnezeu pentru noi mult greşiţii robi ai lui Dumnezeu, Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana şi pentru tot neamul lor şi pentru iertarea păcatelor lor în vecii vecilor. Amin.



Şi sau început a se zidi la anul 7110 (1602, n.r.), iunie 7, şi să isprăvit în acelaşi an, octombrie 5.



Istoric: secu.mmb.ro

Pelerinaj la Crucea-monument de pe muntele Mic
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/2...99in41ovba.JPG

În acest an, la sărbătoarea Înălt›ării Sfintei Cruci, se va organiza pentru a IX-a oară pelerinajul la Crucea-monument de pe muntele Mic, după cum ne-au transmis Diac. Pavel Canea, Darius Herea. Sute de credincios™i sunt as™teptat›i s™i de această dată pentru a cinsti memoria eroilor bănăt›eni, în amintirea cărora este înălt›ată crucea de pe munte.

Evenimentul, organizat de Episcopia Caransebes™ului s™i init›iat de către Preasfint›itul Episcop Lucian în anul 2006, va debuta sâmbătă, 14 septembrie, la orele 8.30, când se va pleca în procesiune din centrul stat›iunii montane spre crucea de mari dimensiuni. Într-un fois™or amenajat la baza cruci, începând cu ora 09.30 se va oficia Sf. Liturghie arhierească de către Preasfint›itul Părinte Lucian, Episcopul Caransebes™ului alături de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului s™i Strehaiei şi Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, înconjuraţi de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.

La ora 12.00 se va oficia o slujbă de pomenire în memoria eroilor bănăt›eni, după care se vor depune coroane la temelia crucii. S˜i de această dată, vor fi prezent›i un batalion de ostas™i de la Brigada de 18 Infanterie Banat, care vor participa atât la procesiune, la momentul religios, precum s™i la defilarea gărzii de onoare, în încheierea evenimentului. De asemenea va avea loc lansarea cărţii aniversare „10 ani de la refacerea monumentului eroilor bănăţeni de pe Muntele Mic”.

„Pentru creştini, pelerinajul are frumoase înţelesuri spirituale, fiind deopotrivă o rugăciune de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El, osteneală sau asceză, dar şi pocăinţa spre iertarea păcatelor. Staţiunea Muntele Mic a luat fiinţă în anul 1935, iar în iulie 1936 a fost inaugurat monumentul eroilor bănăţeni din lupta pentru reîntregire, sau Crucea de pe Muntele Mic. Tot pe Muntele Mic, din anul 1940 funcţionează un schit de călugări aflat sub ocrotirea Sfântului Proroc Ilie. Pentru că Muntele Mic este un loc cu rezonanţe spirituale puternice, aflându-se în vecinătatea Muntelui Sfânt al strămoşilor noştri geto-daci, pentru că de aproape 80 de ani aici se află un locaş de rugăciune neîncetată şi un monument ce aminteşte de eroii cauzei naţionale a românilor, suntem nu doar îndreptăţiţi, ci şi îndatoraţi să exprimăm rugăciunea noastră către Dumnezeu într-o asemenea aşezare. Anul acesta este un eveniment aparte, deoarece se împlinesc 10 ani de la refacerea Crucii-monument al eroilor bănăţeni ai neamului. Pentru slava lui Dumnezeu şi pentru bucuria duhovnicească a închinătorilor, la pelerinajul nostru vor participa şi câţiva ierarhi din Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Român. Urmând o frumoasă tradiţie, începută în urmă cu patru ani, la pelerinaj vor participa şi se vor ruga împreună cu noi şi ostaşii Brigăzii 18 Infanterie Banat. Crucea de pe Muntele Mic este monument al credinţei, al cinstirii înaintaşilor eroi, dar şi monument de spiritualitate românească. De aceea Biserica şi Oastea şi-au dat mâna într-o împreună sărbătoare. Împreună vom cinsti crucea cea purtătoare de biruinţă, vom înălţa rugăciuni şi vor fi aduse onoruri militare eroilor bănăţeni jertfiţi pentru libertatea şi demnitatea noastră”, a subliniat părintele Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului.

Crucea metalică de pe Muntele Mic este una dintre cele mai reprezentative monumente din Banat. Construirea noii cruci devenise stringent necesară, deoarece vechea cruce din lemn, ridicată cu 70 de ani în urmă, nu mai rezista intemperiilor. Astfel, s-a creat un grup de iniţiativă, la 1 februarie 2002, sub înaltul patronaj al Mitropoliei Banatului, care a stabilit modalităţi şi răspunderi pentru refacerea crucii-monument. În 14 septembrie 2004 a fost inaugurat noul monument, cu binecuvântarea IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi a PS Laurenţiu, Episcopul Caransebeşului, actualul Mitropolit al Ardealului.

Eu va recomand cu mare drag sa vizitati Vatra Dornei si Gura Humorului. Am sa pun si fotografii putin mai incolo sau maine.
Nu doar manastiri, ci si biserici.
In Vatra Dornei, Catedrala din parc si capela Sfintii Doctori fara de Arginti Chir si Ioan unde se afla o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului adusa din Rusia (care a scapat dintr-un incendiu) si pe care mi-a povestit o doamna de acolo ca a avut-o un doctor si a dat-o capelei ca un numar cat mai mare de credinciosi sa poata sa se inchine si sa se roage ei.
Mai este o biserica care era in constructie, langa o fosta sinagoga distrusa, cu hramul Nasterea Maicii Domnului si manastirea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir. Orasul e mic, asa ca nu aveti cum sa nu va descurcati.
In Gura Humorului, biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena aflata in centrul orasului pe drumul ce duce spre Manastirea Humor cu icoana facatoare de Minuni a Maicii Domnului prin care s-a vindecat o fetita muta si surda din nastere si Catedrala Nasterea Maicii Domnului pe care chiar Maica Sfanta a cerut sa fie construita. Acolo au si o parte din moastele Sfantului Ierarh Nectarie din Egina si moaste a altor sfinti. Este tot in centrul orasului. Orasul e mic, deci cu siguranta va descurcati.
Doamne ajuta tuturor! O zi cu pace si binecuvantare tuturor. Amin.

In urma cam cu 40 de ani am fost prin Vatra Dornei si prin imprejurimi , sunt locuri binecuvantate de Dumnezeu !
Cu mare interes si bucurie astept sa postezi fotografiile promise si alte impresii de prin acele locuri.
Doamne ajuta !

Pelerinaj de Sfânta Parascheva, la Iaşi
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/2...fmigd5ed4a.jpg

Luna octombrie este luna în care, în Patriarhia Română, sunt organizate 2 mari evenimente la care sunt aşteptaţi să participe mii de români. Primul este prilejuit de sărbătorirea pe 14 octombrie, a Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, iar al doilea este organizat, la Bucureşti, de sărbătoarea hramului Catedralei patriarhale, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, prăznuit pe 27 octombrie. Cei doi sfinţi se bucură de o mare evlavie în rândul credincioşilor, astfel încât Iaşiul şi Bucureştiul devin loc de pelerinaj pentru sute de mii de pelerini. Fie că merg singuri sau în grupuri organizate, aceştia sunt, de la an la an, din ce în ce mai mulţi. Pentru cei care doresc să ajungă, în acest an, la hramul Catedralei mitropolitane din Iaşi şi să se închine la moaştele ocrotitoarei Moldovei, Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române organizează o deplasare în perioada 12 -14 octombrie. În prima zi, credincioşii se vor alătura celorlalţi pelerini şi vor sta la rând pentru a ajunge la racla cu cinstitele odoare. Organizatorii recomandă ca pelerinii să fie pregătiţi cu haine groase şi pelerine de ploaie. Pe 14 octombrie credincioşii vor avea ocazia să participe la Sfânta Liturghie de hram. În ultima zi a pelerinajului este inclusă şi vizitarea Catedralei arhiepiscopale din Roman.



Mai multe detalii despre această deplasare, dar şi despre altele organizate de Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române puteţi afla accesând site-urile pelerinaj.ro şi basilicatravel.ro. Informaţii suplimentare se pot obţine de la sediile centrelor din Bucureşti, Ploieşti, Arad şi Oradea. Adresele din Capitală sunt: Calea Victoriei, nr. 45, Strada Doamnei, nr. 20, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D, Str. Icoanei Nr. 12, Bd. I. C. Brătianu, nr. 12 , Calea Victoriei, Nr. 202 şi Str. Stelian Mihale, Nr. 14. Centrul „Sfântul Ioan Iacob” din Ploieşti se afla pe Strada Republicii, Nr. 171, Centrul “Sfântul Apostol Andrei” din Arad, pe Bdul. Revoluţiei, nr. 30, iar Centrul din Oradea, pe Strada Roman Ciorogariu, Nr. 8-10.

Intr-adevar sunt cu adevarat binecuvantate.
Uitasem de fotografii si de aceasta postare.
Cum pot urca fotografiile? Nu mi le incarca, cred ca sunt prea mari.

:) La sugestia lui Cristi, dau o indicatie : intr-adevar, mai nou aici pe forum sunt restrictii la upload-area fotografiilor.
citez din mesajul care e primit daca poza e prea mare :
"The Dimension limits for this filetype are 640 x 480. We were unable to resize your file so you will need to do so manually and upload it again."

Deci trebuie sa redimensionati manual poza respectiva.
Se face foarte usor cu MS Office Picture Manager - click pe meniul Picture/ resize. Scrieti in casuta "height" or "width" cati pixeli ar trebui sa fie. Daca una din dimensiuni ramane totusi prea mare - click pe "percentage of original width & height" si dati pe cursorul de minus pana cand apare la "NEW SIZE" - marimea care este acceptabila (adica sa se incadreze in 640 x 480).

Sper ca nu suna prea complicat, pentru ca de fapt e chiar simplu in realitate. :) succes !!

La sfârşitul acestei săptămâni, pelerinii olteni sunt aşteptaţi la Mănăstirea „Sfânta Ana” de la Orşova, care îşi serbează hramul. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie va fi oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor de arhierei.
Sâmbătă, 25 iulie, când Biserica Ortodoxă prăznuieşte Adormirea Sfintei Ana, IPS Părinte Irineu va oficia slujba Sfintei Liturghii la Mănăstirea „Sfânta Ana” din Orşova, care îşi serbează hramul. Alături de Înaltpreasfinția Sa se vor afla alți trei ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, respectiv Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, și Preasfințitul Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.
La ceremonia euharistică va mai participa un sobor de preoţi şi diaconi, în timp ce la strană răspunsurile vor fi date de către Grupul psaltic „Sfântul Nicodim” de la Catedrala Episcopală din Drobeta-Turnu Severin.
Mănăstirea „Sfânta Ana”, ctitoria de pe Dealul Moşului

Aşezată pe coama Dealului Moşului ce domină Orşova şi împrejurimile sale, de unde privitorul poate admira pitorescul golfului Cerna cu potcoava noului oraş ce se ridică în jurul malurilor sale, dar şi o parte a imen*sului lac de acumulare până la „Porţile de Fier” ale bătrânei Dunări, Mănăstirea „Sfânta Ana” ţine să amintească celor ce-i trec pragul că aceste locuri sunt încărcate de istorie şi că aici a reînviat viaţa monahală, cu îndemnul sacru al vieţii moral-creştine. Înălţarea cinstitului aşezământ constituie o mulţumire adusă lui Dumnezeu de către ctitorul Pamfil Şeicaru pentru că l-a ocrotit pe toată durata războiului, de la Orşova la Mărăşeşti, pentru că i-a salvat viaţa în timpul grelelor lupte duse pe acest deal în vara şi toamna anului 1916. Atunci a fost îngropat chiar pe această coamă de deal, într-un tranşeu, de explozia unui obuz, împreună cu prietenul şi camaradul său de arme Petre Găvănescu. Scăpând cu viaţă, Pamfil Şeicaru s-a legat să ridice în acest loc, atunci când va avea posibilităţi materiale, o mănăstire în spiritul tradiţiilor noastre româneşti. Construcţia mănăstirii s-a desfăşurat între anii 1936 și 1939, după un proiect al arhitectului bucureştean Ştefan Peterneli, execuţia lucrărilor fiind condusă de inginerul Gheorghe Betelevici. Ridicarea vetrei monahale a fost precedată de tăierea prin pădure a unui drum de acces pietruit, numit iniţial „Drumul Eroilor”, ce urca din centrul vechii Orşove, şerpuind printre dealuri, şi care pe parcursul său de 1.500 metri era străjuit de şapte troiţe cu bănci de popas, sculptate din lemn de stejar masiv. Pe fiecare troiţă erau săpate dedicaţii pentru fiecare regiment ce a participat la luptele de la Alion, Cerna şi eliberarea Orşovei în acele zile fierbinţi din august-noiembrie 1916.
Odată încheiate lucrările, mănăstirea trebuia târnosită, cu hramul Sfintei Ana, după numele mamei ctitorului, şi introdusă în circuitul monahal ca aşezământ de maici. Din păcate, Episcopul Vasile Lăzărescu, viitorul Mitropolit al Banatului, a refuzat târnosirea, motivându-şi opoziţia prin aceea că lucrările de construcţie nu au fost precedate de acordul episcopiei. În acest fel, sfinţirea mănăstirii a fost mult întârziată din cauza izbucnirii celui de al Doilea Război Mondial. Situaţia a rămas fără schimbare odată cu instaurarea regimului comunist. Slujba de sfinţire a avut loc abia la data de 2 decembrie 1990, fiind oficiată de Preasfinţitul Damaschin Severineanul, fost Episcop-vicar al Mitropoliei Oltenei.
De numele lui Pamfil Şeicaru se leagă şi întemeierea ziarului „Curentul”. Astfel, în anul 1928, Pamfil a fondat prestigioasa publicaţie pe care a condus-o, semnând zilnic în paginile ei, până în luna august 1944, la rubrica „Editorial”. Ziarul a fost înzestrat cu un edificiu propriu şi cu o tipografie, în vremea aceea printre cele mai moderne din lume. Publicaţia a reapărut la Munchen, în Germania, între 3 ianuarie 1978 și decembrie 1980, seria a doua - caz unic în lume ca o publicaţie să reapară după 50 de ani de întrerupere cu acelaşi director-fondator şi editorialist.

Muntele Ceahlău, în haină de sărbătoare
 

În această zi, aşezarea monahală de pe Muntele Ceahlău, închinată Schimbării la Faţă, îşi serbează hramul. Sfânta Liturghie va fi oficiată joi, 6 august 2015, de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, alături de un sobor de stareţi şi preoţi de la mai multe mănăstiri, respectiv parohii din Moldova. Pelerinii vor avea posibilitatea să primească Taina Sfintei Împărtăşanii, după ce mai întâi se vor spovedi şi vor primi binecuvântare de la duhovnic. Aşa cum este tradiţia, IPS Părinte Mitropolit Teofan va urca pe munte alături de credincioşi. Cele mai accesibile trasee spre mănăstirea de pe Muntele Ceahlău sunt:
- staţiunea Durău - Cabana Fântânele - Cabana Dochia - Mănăstirea Ceahlău (la pas);
- Cabana Izvorul Muntelui - Curmătura „Lutu Roşu“ - Piatra cu Apă - Detunatele - Cabana Dochia - Mănăstirea Ceahlău (la pas);
- localitatea Bicazu Ardelean - satul Telec - confluenţa Bistrelor - Schitul Stănile (cu mijloc de transport) - Mănăstirea Ceahlău.
Cei ce doresc să fie părtaşi la acest eveniment trebuie să parcurgă pelerinajul spre mănăstirea de pe Ceahlău în linişte şi să se informeze înainte de a urca pe munte.

http://www.descopera.ro/descopera-in...t-ca-n-austria

Destinatie potrivita pentru cei din apropiere, sau, de ce nu, pt cine are 2 saptamani de vacanta, loc de popas ( alaturi de Vatra Dornei si Borsa), intre Moldova ( Neamt, Ceahlau) unde s-a praznuit sapt trecuta Schimbarea la fata a Domnului ( Mt. Ceahlau). Sf IoanIacob dd la Nt si sf. Teodora de la Sihla, si Ardeal- Mt. Nicula, unde vom praznui Adormirea Maicii Domnului la sf acestei sapt binecuvantate...

Mt. e prescurtarea de la Munte sau Mănăstire? :) ați fost la Colibița?

Mănăstire...având în vedere că pomeneşte de "Mt. Nicula". Nicula sigur e mănăstire.

Am întrebat-o pe fallen, ptr că prescurtarea uzitată pentru Mănăstire este Măn.

Da, intr-adevar...desi am intalnit ambele variante...bine in cazul Ceahlaului sunt valabile amandoua, e si munte si manastire...
Din pacate nu am ajuns niciodata asa departe de cass, de manastirea de pe Ceahlau am auzit abia anul trecut, iar de Colibita abia in vara asta...pentru noi cei din sud e mai greu de ajuns ( mai lesne ajungem in Grecia :D); de ex in ultimii ani am fost doar ( cm departe) pe valea Prahovei, mtii Bucegi, si pe valea Oltului ( Valcea, man. Cozia, Turnu, Ostrov) si pe valea Dambovitei, cred, spre Campulung ( Man. Cetatuia, Namaiesti), cred ca am pus si poze...
In Valcea mai am multe de vazut, nu am reusit sa ajung spre Olanesti, Cheia ( Iezer, Patrunsa, etc), poate in viitor, si as mai vrea cand mai ajung pe litoral sa merg macar la nord de Constanta, aviz amatorilor, sunt Cheile Dobrogei , Man. si pestera sf. Ioan Casian. Plus cele din nordul Dobrogei, desigur ( delta, Tulcea) si cele din sud... ( sf. Andrei, Dervent)

La începutul lunii septembrie, moaștele unor sfinți importanți care se află la biserici din capitala țării vor fi purtate în pelerinaje în orașe din Arhiepiscopia Bucureștilor, precum și în Eparhia Alexandriei și Teleormanului. Programul acestor evenimente cuprinde slujiri arhierești, procesiuni cu odoarele sfinte, pelerinaje ale credincioșilor și litanii. În perioada 4-6 septembrie 2015, racla cu cinstitele moaște ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, aflată la Mănăstirea Radu Vodă din București, va fi purtată în pelerinaj la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din localitatea Roșiorii de Vede, Episcopia Alexandriei și Teleormanului. Cu această ocazie, vineri 4 septembrie, va fi organizată o procesiune cu moaștele Sfântului Nectarie în orașul Roșiorii de Vede, de la Biserica „Sfântul Teodor Tiron” până la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”, unde racla va fi așezată într-un loc special amenajat spre a fi cinstită de credincioși.
Sâmbătă, 5 septembrie, la această biserică, Sfânta Liturghie va fi săvârșită de Prea*sfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei și Teleormanului, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
În perioada 7-8 septembrie, racla cu moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena de la Catedrala Patriarhală și racla cu moaștele Sfântului Ioan Gură de Aur, de la Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală, vor fi purtate în pelerinaj în orașul Otopeni, județul Ilfov. Cele două racle vor fi așezate pentru o scurtă perioadă de timp, luni 7 septembrie, la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” a Parohiei Odăi și la biserica Parohiei Otopenii de Jos. De la ora 19:00, moaștele vor fi purtate în procesiune de la biserica Parohiei Otopenii de Jos la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din orașul Otopeni. Cu ocazia hramului acestui locaș, marți 8 septembrie, Sfânta Liturghie va fi săvârșită de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucu*reștilor.
Pe 13 septembrie 2015, se va organiza în Protopopiatul Sector 1 Capitală procesiunea „Calea Sfintei Cruci, scară către Cer!”. La acest eveniment, se vor purta în procesiune pe Calea Victoriei din București racla cu lemnul Sfintei Cruci de la Parohia „Sfântul Vasile cel Mare”- Victoria și racla cu moaștele Sfântului Ierarh Grigorie Dascălul, Mitropolitul Țării Românești, de la Mănăstirea Căldărușani din județul Ilfov. Procesiunea va fi condusă de către Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. La sfârșitul procesiunii, cele două racle vor fi așezate la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” de pe Calea Victoriei, spre a fi cinstite de credin*cioși începând cu seara zilei de 13 septembrie, precum și în ziua de 14 septembrie, când această biserică își sărbătorește hramul.

Zile de sărbătoare la Mănăstirea Hadâmbu
 

Colţul de rai din Dealul Hadâmbului îi va primi şi anul acesta pe credincioşii din toată ţara în jurul datei de 8 septembrie, când biserica noastră serbează Naşterea Maicii Domnului. Împresuraţi de griji şi de necazuri, oamenii vin la aşezarea monahală, ce a renăscut după 1990, prin venirea arhimandritului Nicodim Gheorghiţă, stareţul mănăstirii. În grija Măicuţii Domnului şi a obştii monahale sunt lăsate toate frământările, pentru ca Preabunul Dumnezeu să se milostivească şi să dăruiască izbăvire şi alinare. Născătoarea de Dumnezeu, care ţine lumea cu rugăciunile ei, răsplăteşte şi mijloceşte mereu spre cei ce i se roagă, atât la Hadâmbu, unde se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cât şi în locaşurile de închinăciune din parohii şi mănăstiri. "Sărbătoarea hramului mănăstirii noastre este prilej de bucurie, atât pentru noi, cât şi pentru credincioşii de pretutindeni", a mărturisit arhimandritul Nicodim Gheorghiţă, care şi-a exprimat bucuria pentru că la slujba din ziua hramului, Sfânta Liturghie va fi săvârşită de Preasfinţitul Părinte Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.
Pelerini aşteptaţi cu dragoste de obştea monahală
Programul dedicat hramului va începe mâine, 6 septembrie 2015, cu Slujba Acatistului (ora 8:30) şi va continua cu Sfânta Liturghie (ora 9:30) şi cu procesiunea de scoatere a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului (ora 13:00). După ce sfânta icoană va fi depusă în baldachinul special amenajat, se va sluji Acatistul Maicii Domnului - Axioniţa de la Mănăstirea Hadâmbu, iar apoi se va rosti un cuvânt de învăţătură. În aceeaşi zi, se va săvârşi Vecernia (ora 16:00) şi Utrenia (ora 24:00). Luni, 7 septembrie 2015, se vor oficia Slujba Acatistului (ora 7:30), Sfânta Liturghie (ora 8:00), Slujba Acatistului Sfântului Ioan Botezătorul (ora 14:00), Privegherea în cinstea Naşterii Maicii Domnului (ora 18:00), Taina Sfântului Maslu (ora 20:00), Utrenia (ora 24:00). Marţi, 8 septembrie 2015, credincioşii sunt aşteptaţi la Slujba Aghesmei mici (ora 8:00), la Slujba Acatistului (ora 8:30), şi la Sfânta Liturghie (ora 9:30), oficiată de PS Calinic Botoşăneanul. La ora 12:00, va avea loc tradiţionala agapă frăţească pentru toţi pelerinii, iar la ora 16:00 se va sluji Vecernia, urmând ca la ora 20:00, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului să fie reaşezată în biserica-monument a mănăstirii. "Ne străduim ca şi anul acesta să-i primim aşa cum se cuvine pe credincioşii pelerini, evlavioşi şi trăitori, care o cinstesc pe Măicuţa Domnului. Suntem pregăţiţi să oferim hrană unui număr mare de pelerini care urcă la Mănăstirea Hadâmbu. Sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului ne dă prilej să ne bucurăm mult mai mult decât în celelalte zile. Oamenii o laudă prin cântări religioase frumoase pe Maica Domnului. Îi aşteptăm cu multă credinţă şi dragoste duhovnicească pe toţi pelerinii, care vin la Hadâmbu pentru sufletul lor. Îi sfâtuim pe toţi să vină cu nădejde, cu credinţă şi dragoste către Maica Domnului", s-a exprimat arhimandritul Nicodim Gheorghiţă.

În perioada 7-13 septembrie putem alege teatrul, artă pentru care vă oferim câteva sugestii. La Teatrul Nottara, Sala „George Constantin~: joi, 10 septembrie, ora 18:30 - „Călătoria~, regia Gavriil Pinte; duminică, 13 septembrie, ora 19:30 - „Funcţionarul destinului~, de Anca Maria Colţeanu; la Teatrul Mic, joi, 10 septembrie, de la ora 19:00 putem merge la piesa „Pensiune completă~; marţi, 8 septembrie, ora 20:00, piesa „Dragostea durează trei ani”, regia Chris Simion; la Teatrul de Artă, marţi, 8 septembrie, ora 20:15 - „Dicţionar explicativ al iubirii române~; sâmbătă, 12 septembrie, ora 20:15 - „Şi veni bărbatul la femeie~. De la Teatrul Mignon putem afla, miercuri, 9 septembrie, ora 21:00 „Cheia succesului~, în regia Dana Voicu.

Timp de trei zile, 18, 19 şi 20 septembrie, bucureştenii şi turiştii care tranzitează capitala ţării sunt invitaţi să participe la manifestările dedicate împlinirii a 556 de ani de la prima atestare documentară a oraşului. În mai multe zone va fi reconstituită atmosfera Bucureştiului de odinioară, prin parada costumelor de epocă, statui vivante, piese de teatru şi spectacole de acrobaţie şi `bătăi cu flori”. Totodată, va fi organizat Târgul Bucureştiului şi va fi amenajată şi o zonă culinară, iar oraşul va răsuna de concerte de muzică folk, electronică, simfonică. Organizatorii mai anunţă pentru sâmbătă, 19 septembrie, desfăşurarea, în Piaţa Constituţiei, a unui impresionant spectacol de video-mapping din lume (iMapp Bucharest). Conceptul creativ al concursului iMapp Bucharest este dat de elemente primordiale - pământ, aer, apă, foc, iar faţada clădirii Palatului Parlamentului va fi personalizată şi reinterpretată printr-o imagine 3D complexă ce animă prin forme şi culoare, după cum anunţă organizatorii. Tot în cadrul Zilelor Bucureştiului, municipalitatea va premia pe cei care „dau suflet oraşului şi schimbă lucrurile în bine” în cadrul Galei BucureştiTu. În perioada 18-20 septembrie, Parcul Cişmigiu se va transforma într-un spaţiu de aventură şi distracţie pentru copii.

Tabără de vară pentru tineri !
 

Tabăra de vară de la Băile Herculane.

Participanții pot avea între 18 și 40 de ani. Detalii aici:

http://ortodoxiatinerilor.ro/campani...herculane-2016

Se poate si prin Basalica Travel ?

Nu cred , dar poți sa-l contactezi pe Domnul Claudiu Bălan :)
Toate detaliile le găsești in linkul postat.
Hristos s-a ÎNĂLȚAT!

Dragilor, așa cum v-am obișnuit, și în acest an organizăm o tură pe munte. De data aceasta în Munții Rodnei, cu loc de întâlnire: Vatra Dornei. Prietenul nostru drag, Iulian Iuga, ne va fi ghid în cele 4 zile, și în numărul de kilometri pe care sperăm să-i parcurgem cu ajutorul lui Dumnezeu.

Detalii aici: http://www.ortodoxiatinerilor.ro/anu...21-august-2016

Dragilor, vă propunem o tabără de vară sperăm noi de nerefuzat, 8 zile pe Valea Cernei în minunatul Parc Național Valea Cernei – Domogled cu cazare la Băile Herculane.

Tabăra va fi o școală biblică de vară combinată cu vizite la locurile minunate din creația lui Dumnezeu. Invitat special va fi domnul profesor Gheorghe Butuc de la Seminarul Teologic Ortodox din Galați, doctor în teologie. Domnia sa va conduce discuțiile pe tema generală a taberei: „Epistola Întâi către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel”

http://ortodoxiatinerilor.ro/campani...herculane-2016

"Frumusețea sacră a României "
 

Cotidianul francez Le Monde a publicat un amplu reportaj despre obiective turistice din Maramureş şi Bucovina, intitulat „Frumuseţea sacră a României”. Autorul, François Bostnavaron, turist pentru o săptămână în România, pe care o prezintă ca fiind o „ţară francofilă şi adesea francofonă”, nu-şi ascunde admiraţia faţă de peisajele văzute şi oamenii întâlniţi aici.
Aeroportul din Cluj-Napoca nu este de dimensiunea lui Roissy, dar totul este la fel de bine, îşi începe el relatarea, remarcând rapiditatea formalităţilor vamale, în aproximativ zece minute, şi a închirierii unei maşini - o Dacia. După sosirea la Cluj, primul obiectiv al excursiei sale este Breb, situat la poalele masivului Gutâi, în Valea Marei. Bostnavaron îi linişteşte pe cititori dând asigurări că „reţeaua rutieră, în special drumurile principale, este destul de bine întreţinută”, iar peisajele sunt variate, alternând păduri, păşuni şi sate cu case din lemn.
La Breb, prima care apare este biserica, ale cărei turle înalte, acoperite cu zinc, sunt scăldate în lumina soarelui, la sfârşitul zilei. Frumuseţea pensiunii la care a făcut rezervare, cu poarta sa sculptată tradiţional, este dublată de primirea „caldă şi prietenoasă” a proprietarilor, „la *înălţimea a ceea ce s-ar putea imagina”. Camera este una tipic tradiţională, ca un „concentrat de artizanat local”. De altfel, localnicii au păstrat în această regiune costumele tradiţionale şi turistul francez a avut ocazia să-i vadă cum ies îmbrăcaţi astfel, la chemarea clopotelor micii biserici, pentru a asista la slujba de duminică.
În jurul localităţii Breb, abundă locurile de vizitare pentru a descoperi această regiune şicanată de istorie, unde localnicii au fost refractari şi au rezistat tuturor regimurilor, inclusiv în epoca Ceauşescu. Pentru a înţelege bine evoluţia sa, scrie semnatarul articolului, este esenţial de vizitat Muzeul naţional al totalitarismului de la Sighet, unde fiecare celulă este un spaţiu didactic, ce permite înţelegerea modului în care s-a dezvoltat rezistenţa anticomunistă.
De la Sighet, într-o jumătate de oră se ajunge la Săpânţa, oraş faimos pentru „Cimitirul vesel”, îşi continuă relatarea François Bostnavaron, care descrie locul ca o asociere prolifică între un Rousseau local, un sculptor amator şi un antreprenor de pompe funebre. Stan Ioan Pătraş, cel căruia îi datorăm acest cimitir extraordinar, a fost un pic din cei trei la un loc, estimează autorul reportajului, descriind în mod detaliat pentru cititori prin ce se face atât de remarcat acest loc.
Excursia lui François Bostnavaron continuă la Mănăstirea Bârsana, la Rozavlea, Ieud, Moldoviţa, Prislop, călătoria de mai multe zile alternând pe drumuri de munte, păduri de pin sau sate, în farmecul culorilor toamnei ce amintesc de Vestul canadian. Mănăstirile urmează una după alta, Humor, Voroneţ cu albastrul său celebru, supranumită „Capela Sixtină a Orientului”, Biserica Arbore... din lemn masiv, cu faţade pictate şi colorate, Suceviţa, ale cărei fresce exterioare sunt incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Bostnavaron laudă bucătăria locală, este încântat de casele tradiţionale, dar remarcă şi unele mai moderne, „adesea asociate cu o maşină de marcă nemţească, simbol al succesului”.
Revenind la Cluj, în încheierea excursiei sale, Bostnavaron descrie oraşul ca fiind foarte cosmopolit şi, mai presus de toate, foarte conectat. „Nu este neobişnuit să auzi vorbindu-se în franceză şi există un motiv bun: mulţi studenţi care au ratat primul an în Franţa vin să îşi încerce norocul aici”, scrie Bostnavaron în finalul reportajului său, apărut în ediţia de weekend a bine-cunoscutei publicații franceze.

În mai multe zone ale ţării noastre a rânduit Bunul Dumnezeu ca să fie câte un sfânt cu moaşte care să ocrotească binecredincioşii şi meleagurile respective. Ei nu sunt spre lauda vreunei regiuni faţă de altele, pentru că sfinţii sunt cu toţii într-o îmbrăţişare tainică, chemându-ne smerit pe fiecare la bucuria împreunei pregustări a acestei îmbrăţişări. Unul dintre aceştia este şi Sfântul Cuvios Grigorie Decapolitul, sărbătorit în data de 20 noiembrie, ale cărui sfinte moaşte se păstrează la Mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea.
Aşezată într-o veche vatră sihăstrească şi la o distanţă de 43 km de Râmnicu Vâlcea, în comuna Costeşti, județul Vâlcea, Mănăstirea Bistriţa a fost ctitorită la începutul anilor 1490, iar din anul 1497 se află aici spre cinstire moaştele Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul. Trecerea timpului şi-a lăsat amprenta asupra mănăstirii, mai ales cutremurul din anul 1838. Starea avansată de degradare a determinat demolarea bisericii, reconstrucţia fiind începută în anul 1846 de domnitorul Gh. Bibescu şi terminată de domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei în ziua sărbătorii Adormirea Maicii Domnului din anul 1855. Pictura, finalizată în anul 1850, poartă semnătura lui Gheor*ghe Tattarescu. Din ctitoria boierilor Craioveşti se mai păstrează doar biserica bolniţei (1520), cu hramul „Schimbarea la Faţă a Domnului”. Din aceeaşi perioadă datează şi biserica închinată sărbătorii Intrarea în biserică a Maicii Domnului, aflată în peştera unde erau ascunse moaştele Sfântului Grigorie în vremuri tulburi. Tot în acea peşteră se află Schitul Sfinţilor Arhangheli şi o colonie cu opt specii protejate de lilieci.
Utilizarea ca loc de protocol pentru domnitori, spital militar în timpul Războiului de Independenţă, apoi şcoală militară, dar şi legea secularizării prin care mănăstirile au fost deposedate de averile lor au fost factori care au determinat ruinarea vieţii monahale. Astfel, în Mănăstirea Bistriţa rămăseseră doar patru monahi bătrâni. Însă viaţa duhovnicească a renăscut mai târziu prin venirea surorilor Gologan, care au creat o elită monahală de maici intelectuale, cu multiple activităţi social-educaţionale pentru copii, în special fete. Instaurarea regimului comunist a făcut ca maicile să fie alungate, iar mănăstirea să fie desfiinţată în urma decretului din anul 1959. „A fost o perioadă foarte grea pentru obşte şi mănăstire. Au mai rămas doar două maici bătrâne, iar cele tinere au fost alungate. De atunci datează cele mai mari deteriorări făcute în special bisericuţelor din peşteră, având pereţii scrijeliţi şi mâzgăliţi. În perioada comunistă s-au pierdut foarte multe lucruri de valoare. Bătrânii din sat mărturisesc fapte de necrezut care s-au petrecut. Fiind ctitoria domnitorilor Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei, mănăstirea era de protocol pentru ei, de aceea aici se afla şi un salon regal. Însă, în perioada comunistă, nefiind nimeni care să apere valoarea lucrurilor de aici, a fost luat cam totul. O parte din mobilier a ajuns pe la unii oameni din sat, iar obiectelor pe care nu au ştiut să le aprecieze le-au dat foc. Aşa s-a pierdut multă istorie păstrată în arhive, documente, manuscrise. Nu prea mai avem nimic, însă, cu toate acestea, Sfântul Grigorie a reuşit să ţină mănăstirea. Închisă până în anul 1984, în 1986 a reintrat în posesia Episcopiei Râmnicului, care a dispus deschiderea şantierului de restaurare cu scopul de a fi continuată tradiţia cultural-duhovnicească a Bistriţei de altădată”, a explicat monahia Gherasima Cioca, ghidul Mănăstirii Bistriţa.
În acele vremuri, comuniştii au dorit şi strămutarea moaştelor Sfântului Grigorie Decapolitul, însă nu au reuşit, pentru că voia sfântului a fost şi este de a rămâne la Mănăstirea Bistriţa. În prezent, obştea mănăstirii este formată din 65 de maici, care au diferite ascultări, între care la atelierele de pictură, broderie, sculptură şi cizelură. „Sfântul Grigorie, fiind un mare luptător împotriva ereziei iconoclaste, a binecuvântat mănăstirea dându-le har maicilor de a picta. Sunt maici care poate niciodată nu au pus mâna pe o pensulă sau nu au desenat ceva, dar, prin ascultare şi binecuvântarea dată de maica stareţă, ele au început să picteze foarte frumos şi avem un atelier frumos de pictură cu icoane deosebite şi ne dăm seama că numai voia şi binecuvântarea sfântului este”, a spus monahia Nectaria Păunoiu, una dintre maicile care au primit acest har.
Totul în mănăstire se face cu ajutorul Sfântului Cuvios Grigorie. „Noi suntem în mănăstire printr-o chemare specială şi un părinte spunea că nu oricine poate să rămână într-o mănăstire unde sunt sfinte moaşte, ci numai oamenii care sunt chemaţi de Sfântul Grigorie pot să rămână aici. Faptul că ne aflăm aici este o minune a Sfântului Grigorie. Este una dintre minunile pe care le trăim în fiecare zi. La mănăstire nu se poate sta dacă nu ai o vocaţie specială, pentru că aici nu se poate veni în urma unei depresii, a unui eşec sau altor probleme personale. Altfel, nu poţi să stai. Este o alegere de viaţă pe care trebuie să o faci cu ajutorul lui Dumnezeu şi trebuie să fii foarte conştientă şi responsabilă de alegerea pe care o faci. Noi, prin voia şi puterea noastră, nu putem, ci este o chemare şi o minune a Sfântului Grigorie”, m-a încredinţat monahia Nectaria, care de 17 ani se află la Mănăstirea Bistriţa.
În pofida multelor ascultări, rugăciunea nu se întrerupe niciodată la Bistriţa, fiind una dintre mănăstirile vâlcene unde este citită Psaltirea continuu. „Slujbele sunt rânduite după tipicul Sfântului Sava. În fiecare zi avem Sfântă Liturghie, Utrenia se face la ora 12 noaptea, Psaltirea se citeşte continuu, iar biserica nu se închide niciodată. Slujbele sunt minunate, pentru că maicile noastre au început să înveţe şi muzica psaltică, încât, acum, la strană cântarea este îmbogăţită şi, pot să spun, înălţătoare. Nu se mănâncă carne, numai lactate şi peşte, iar Sfântul Grigorie se îngrijeşte ca să nu ne lipsească nimic. În momentele mai grele, sfântul ne-a trimis oameni care să ne aducă cele necesare”, a spus monahia Nectaria.
În fiecare an, la sărbătoarea Sfântului Cuvios Grigorie Decapolitul sosesc foarte mulţi credincioşi ca să se închine şi să se roage sfântului. „Anul acesta, sărbătoarea fiind în ziua de duminică, aşteptăm foarte multă lume cu drag pentru sfântul. Mulţi dintre cei care nu stau la pensiunile din jur stau în biserică, dorm şi pe afară, sunt oameni foarte credincioşi şi plini de râvnă, iar frigul nu constituie pentru ei o piedică. Ei vin pentru sfântul, iar sfântul îi întăreşte ca să reziste, indiferent de condiţii. Niciodată nu a nins până în ziua sfântului, nu plouă. În general, este o vreme foarte frumoasă”, a precizat monahia Gherasima.
Prin grija Sfântului Grigorie şi a maicii stareţe, stavrofora Anastasia Honciu, pelerinii vor primi nu numai binecuvântarea sfântului, ci şi câte un dar pentru osteneala trupului.

Agenţia Basilica Travel a Patriarhiei Române propune un pelerinaj de 13 zile în Israel şi Egipt, în perioada 08 – 20 octombrie 2019.
„Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pelerinilor şi pentru a crea un pelerinaj personalizat vă invităm în pelerinajul din perioada 08 – 20 Octombrie 2019, Israel – Egipt, cursă directă Bucureşti – Cairo”.
„Acesta este un pelerinaj ce aduce către pelerinii Basilica Travel noutatea şi dorinţa de a oferi o variantă de pelerinaj având cursă directă. Venim constant în întâmpinarea solicitărilor, iar dorinţele pelerinilor nu ne sunt străine”, ne-au declarat reprezentanţii Agenției Basilica Travel.
Printre obiectivele vizitate se vor număra Mănăstirea Sfântul Antonie cel Mare din Pustia de Est, Mănăstirea Sfântul Mucenic Mina de lângă Alexandria, Platoul Giza (unde sunt cele trei piramide şi Sfinxul), Mănăstirea Sfânta Ecaterina de pe Muntele Sinai, precum şi Locurile Sfinte din Israel, printre care Calea Crucii şi Biserica Sfântului Mormânt

Ziua I, marti, 8 octombrie:Întâlnire la Aeroportul Henri Coandă (Otopeni) – plecări internaţionale (sala de aşteptare), ora 22.30.
Ziua II, miercuri, 9 octombrie:Decolare la 00.30, cursa TAROM RO101, aterizare la Cairo ora 02:15. Transfer la hotel. Cazare la hotel în Cairo. Mic dejun ora 8.00. Vizita la Platoul Giza, locul unde se găsesc cele 3 piramide şi Sfinxul. Deplasare spre Biserica El Muallaka (Biserica Suspendată), dedicată Sfintei Fecioare, închinare la moaştele Sf. Gheorghe şi ale altor sfinţi, Biserica Sf. Gheorghe(temniţa, uneltele de tortură şi lanţul Sf. Gheorghe), Biserica Sf. Serghie şi Vah la baza căreia se găseşte peştera ce a adăpostit Sf. Familie (închinare la moaştele Sf. Serghie şi Vah şi ale Sf. Bashnouna). Cazare și cină la hotel în Cairo.
Ziua III, joi, 10 octombrie,: Mic dejun. Deplasare spre Wadi El Natroun. Închinare la Mănăstirea Sf. Macarie (moaştele Sf. Macarie Egipteanul, Sf. Macarie Alexandrinul, Sf. Macarie Cetăţeanul, mormântul şi o parte din moaştele Sf. Ioan Botezătorul), Mănăstirea Sf. Paisie cel Mare(moaştele Sf. Paisie cel Mare), Mănăstirea El Surian (copacul Sf. Efrem Sirul şi părticele din mai multe sfinte moaşte), Mănăstirea El Paramous (moaştele Sf. Maxim şi Dometie, Sf. Moise cel Negru şi ale Sf. Gheorghe). Cazare şi cină la hotel în Alexandria.
Ziua IV, vineri, 11 octombrie: Mic dejun. Alexandria: Catedrala Sf. Apostol şi Evanghelist Marcu(închinare la moaştele Sf. Ap. Marcu, mormântul Sf. Ap. Marcu, moaştele martirilor din El Fayoum, Ep. Dioscor), oprire lângă Biblioteca din Alexandria, loculcelebrului Far considerat una din cele 7 minuni ale lumii), Mănăstirea Sf. Mina(închinare la moaştele Sf. Mina). Deplasare la Cairo. Opţional croazieră pe Nil (cină şi program artistic specific egiptean, 2 ore / aprox. 40 Euro). Cazare şi cină la hotel în Cairo.
Ziua V, sâmbătă, 12 octombrie:Mic dejun. Deplasare spre Pustia de Est, închinare în Mănăstirea Sf. Pavel (sec. 5, moaştele Sf. Pavel Tebeul) şi Mănăstirea Sf. Antonie cel Mare (sec. 4, mormântul în care se odihneşte Sf. Antonie cel Mare). Cazare și cină la hotel în Ain Sohkna.
Ziua VI, duminică, 13 octombrie:Mic dejun. Deplasare în Peninsula Sinai (aproxim. 10 ore de mers cu autocarul). Cazare şi cină la hotel Sf. Ecaterina.
Ziua VII, luni. 14 octombrie: Mic dejun. Închinare în Mănăstirea Sf. Ecaterina (moaştele Sf. Ecaterina, moaştele Sf. Ştefan Sinaitul, Rugul Aprins). Deplasare la Taba. Cazare și cină la hotel în Taba.
Ziua VIII, marti, 15 octombrie: Mic dejun. Deplasare spre Israel Oprire lângă statuia de sare asoţiei lui Lot. Oprire la Marea Moartă, stațiunea Ein Boqek.Închinare în Mănăstirea Sf. Gherasim. Deplasare spre Ierihon– privire panoramica asupra Mănăstirii Carantania de pe Muntele Ispitirii şi închinare în Mănăstirea „Dudul lui Zaheu” și Așezământul Românesc de la Ierihon. Cazare şi cină la hotel în Bethleem.
Ziua IX, miercuri, 16 octombrie:Mic dejun. Deplasare la Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, unde ne vom închina la următoarele locuri sfinte: Mănăstirea Ortodoxă a Înălţării Domnului, MănăstireaPater Noster (loc în care Mântuitorul i-a învăţat pe ucenicii Săi Rugăciunea Domnească „Tatăl nostru”), Mănăstirea „Dominus Flevit” („Domnul a plâns”), Grădina Ghetsimani cu Biserica Naţiunilor (ridicată pe locul în care Mântuitorul S-a rugat înainte de a fi prins), Biserica ce adăposteşte Mormântul Maicii Domnului şi Grota Trădării. Deplasare pe Muntele Sionului – ne vom închina în Biserica Adormirii Maicii Domnului, Foişorul „Cina cea de Taină” şi Mormântul Sfântului Proroc şi Psalmist David. Deplasare la Zidul Plângerii. Aşezământul Românesc de la Ierusalim. Cazare şi cină la hotel în Bethleem.
Ziua X, joi, 17 octombrie: Mic dejun. Bethleem – ne vom închina în Biserica Ortodoxă a Naşterii Domnului (ce adăposteşte Peştera în care S-a născut Domnul Iisus Hristos şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului), Grota Laptelui. Deplasare în pustiul Iudeii cale de 15 km pentru închinare la Mănăstirea Sf. Sava(accesul în incinta mănăstirii este permis doar bărbaţilor, închinare la moaştele Sf. Sava) şi Mănăstirea Sf. Teodosie cu Peştera Magilor în care se află mormintele Sf. Teodosie, Sf. Sofia – mama Sf. Sava, Sf. Evloghia – mama Sf. Teodosie, Sf. Teodota – mama Sf. Cosma şi Damian. Deplasare la Ein Karem – ne vom închina în Biserica Naşterii Sf. Ioan Botezătorul (ridicată pe locul naşterii Sf. Ioan) şi Izvorul Sfintei Fecioare Maria. Cazare şi cină la hotel în Bethleem.
Ziua XI, vineri, 18 octombrie: Mic dejun. Deplasare către Hozeva – Mănăstirea Sf. Gheorghe (închinare la moaştele Sf. Ioan Iacob Românul). Intrăm în Cetatea Ierusalimului pe poarta Sf. Ştefan şi ne închinăm în Biserica ridicată deasupra casei în care s-a născut Sfânta Fecioară Maria, în Cetatea Antonia. Parcurgem Via Dolorosa (Calea Crucii), cu cele 14 opriri ale Mântuitorului Iisus Hristos, ajungând la Biserica Sfintei Învieri (închinare la toate locurile sfinte: Golgota, Piatra Ungerii, Sfântul Mormânt, locul unde s-a aflat Sfânta Cruce, etc). Cazare şi cină la hotel în Nazareth/ Tiberias.
Ziua XII, sambata, 19 octombrie:Mic dejun. Deplasare Muntele Tabor – închinare în Biserica Ortodoxă “Schimbarea la Faţă”(locul Schimbării la Faţă a Domnului, Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului). Cana Galileii – închinare în Biserica Ortodoxă ce aminteşte de Minunea prefacerii apei în vin la nunta din Cana Galileii. Râul Iordan – Yardenit: – loc amenajat pentru a intra în apa Iordanului.Nazareth – închinare în Biserica Ortodoxă Sf. Gavriil (cu Izvorul Sfintei Fecioare Maria) şi în Biserica Romano – Catolică Buna Vestire ridicată pe locul unde a fost casa Sfintei Familii. Cazare şi cină la hotel în Nazareth/Tiberias.
Ziua XIII, duminica, 20 octombrie: Mic dejun. Deplasare pe Muntele Fericirilor – închinare în Biserica ce aminteşte de frumoasa Predică de pe munte a Domnului. Tabgha – Biserica ce aminteşte de minunea înmulţirii pâinilor şi peştilor (hrănirea a 5.000 de oameni cu 5 pâini şi 2 peşti), Biserica Sf. Petru. Vizitarea ruinelor oraşului Capernaum, oraşul cel mai iubit de Mântuitorul Iisus Hristos, unde a făcut cele mai multe minuni; vizitarea ruinelor Sinagogii şi a casei unde a fost vindecată soacra Sf. Petru, închinare în Biserica Ortodoxă din Capernaum, Sosire la aeroport ora 17:00. Decolare ora 20:05 cu TAROM RO152, aterizare în București ora 22:50.
TARIF:
650 euro + 600 usd /pers./ loc in camera dubla
SUPLIMENT CAMERĂ SINGLE: 350 EURO
Avans 300 euro/pers.