Doar completez: doctrina creștin ortodoxă presupune trezvie, presupune supunere, dar o supunere conștient asumată, libertatea fiind cel mai mare dar oferit nouă de Dumnezeu. Ascultarea față de Biserică se bazează pe libertatea noastră de decizie, formulată în deplină cunoștință de cauză.

Doamne ajută!

Aaa, acum am priceput la ce-i bună filozofia.

Un teolog grec sublinia rolul pozitiv al Filosofiei zicand ca aceasta incearca, sprijinindu-se pe datele fragmentare ale stiintelor, sa ne prezite o viziune macroscopica asupra lumii si a vietii.
Insa ea poate deveni demonica, arma a diavolului, daca se vrea a fi un substitut al Teologiei.

Nu o viziune, ci mai multe viziuni contradictorii, câte capete, atâtea viziuni. De asta zic că filozofia e varză.

Adevărul ne-a fost revelat, iar filozofii îl tot caută, chiar şi filozofii creştini caută să facă noi revelaţii, dar ce să mai reveleze, dacă e deja revelat.

Sau punându-mă în pielea unui ateu aş zice că: filozofii bat câmpii, ce mai atâtea revelaţii, unul zice una, altul zice alta, normal că zic numai prostii, dacă nu există forţe supranaturale, ce-mi mai trebuie teorii despre morală, Divinitate etc., că se dau ei mare deştepţi, parcă i-ar fi luminat vreun zeu.

Din nefericire, filosofia, sprijinindu-se pe datele fragmentare ale stiintelor, prezintă o sumedenie de viziuni macroscopice asupra lumii si a vietii. Și în momentul în care filosofia (și mă refer la filosofia ca sistem totalizator și integrator) se va erija într-un demers explicativ, unic și autarhic, va deveni ori teologie, ori filosofie fără fundament. Altfel spus, filosofia prin ea însăși nu poate explica nimic până la capăt fără ajutorul teologiei. Filosofia este doar o etapă "necesară" în formarea spirituală a unui anumit tip de oameni (în nici un caz, a tuturor) în parcursul lor creștin. Este necesară acelui tip de oameni, mai degrabă, nefericiți, aș spune eu (mă includ și pe mine), a celor care "vreau să pipăi și să urlu este". Dar sper să fiți de acord cu mine: "Fericit cel ce n-a văzut și a crezut".
Am pus în ghilimele acel necesar, fiindcă nu toți (poate că majoritatea) nu au nevoie de filosofie pentru a cunoaște Adevărul, Calea și Viața. Asta despre filosofia ca demers explicativ.

Dar, din punctul meu de vedere, filosofia are o altă finalitate: acea de a "șubrezi" convingeri și prejudecăți acceptate unanim prin întrebări "la mintea cocoșului", adică dezvoltarea unui spirit critic vis-a-vis de orice ce devine o obișnuință și rutină, dezbrăcate de conținuturi spirituale autentice și fundamente teoretice și / sau duhovnicești reale. (Aici s-ar putea specula la nesfârșit...)

Un an nou binecuvântat!
Doamne ajută!

1. De ce neapărat varză? Pot să fie și roșii, cartofi, pătlăgele, castraveți etc. Asta doar pentru a ilustra mai bine faptul că filosofii sunt tot atâtea „capete”, câte viziuni”.
2. Adevărul ne-a fost revelat (dezvăluit, ni s-a făcut cunoscut), iar filosofii pot releva (evidenția, remarca sau scoate în evidență) Adevărul. Nu e vina filosofiei și a filosofilor creștini, dacă alți filosofi cu alte și alte filosofii ajung la cu totul și cu totul alte concluzii. Dumnezeu a permis și acestora din urmă să existe, tocmai pentru a releva, și prin contribuția unor filosofi creștini, măreția Revelației Sale.
3. Recomandare: nu te pune în pielea unui ateu, fiindcă s-ar putea să pierzi. Chiar au fost filosofi luminați de Dumnezeu, iar, din punctul meu de vedere, Sf. Pavel este unul dintre aceștia, cel dintâi teolog-filosof al lumii creștine. Ca să nu mai vorbesc de faptul că majoritatea Sfinților Părinți au fost vrând-nevrând mari teologi (iar, cum spuneam mai înainte, filosofia se desăvârșește prin teologie).

Un an nou binecuvântat!
Doamne ajută!

Pavel n-a filozofat, tot ce zicea el, venea de la Dumnezeu, de la Duhul Sfânt, nu din mintea lui.

@ I.Calin
Intr-adevar, nu toti au nevoie de folosofie pentru a ajunge la cunoasterea Adevarului. Dar nu putini sunt cei ce devin filosofi adevarati prin cunoasterea Lui. Imi vine in minte dialogul dintre Sfantul Antonie ce Mare si filosofii ce doreau sa-l batjocoreasca pentru faptul ca era neinvatat:

Antonie zise catre ei: "Ce credeti? Ce e mai intai: mintea sau cartea? Si care dintre ele e pricina celeilalte: mintea a cartii sau cartea a mintii?"

Iar aceia raspunzand ca intai e mintea si ca ea a nascocit cartea, Antonie le zise: "Deci cel cu mintea sanatoasa n-are nevoie de carte."

Un teolog harismatic, asa cum era Sfantul Antonie cel Mare, primeste intelepciunea de la Dumnezeu, nu o dobandeste prin lecturarea a sute, mii, sute de mii de scrieri.

Acesta intelege ca intelepciunea adevarata este daruita de Dumnezeu. E cu adevarat iubitor al intepeciunii, filosof, dar mai intai e iubitor de Dumnezeu.

Filosofia şi prostia
 

Filosofia îi prosteşte pe cei care au înclinaţia de a se lăsa prostiţi. Nu ar exista teologie fără filosofie. Cele mai importante dogme ale creştinismului nu ar fi putut fi formulate dacă Sf. Părinţi nu ar fi putut forja conceptele subtile şi adânci de care s-au folosit preluându-le din Aristotel, în cea mai mare parte. Filosofia este anticamera teologiei. Cu ajutorul ei ştii unde şi în ce fel să cauţi adevărul.