Desigur că părerea BO este divergentă de cea a BC în unele probleme. Dar, de ce am crede că "aşa trebuie să rămână" ? De ce nu am crede că s-ar putea ajunge, desigur cu rugăciune şi lucrare, la o situaţie în care nu ar mai fi nici o divergenţă ? Asta e ca şi când aţi spune: "s-a pronunţat odată un divorţ, deci aşa trebuie să rămână".

Prin urmare ortodocşii nu sunt în "comunitate" cu episcopii lor şi unii cu alţii ? Când vă împărtăşiţi, vă simţiţi în comunitate numai cu Hristos şi Sfinţii Părinţi, dar cu preotul dv nu ?

În ceea ce priveşte subiectul de la care am plecat, şi anume dacă învăţătura despre Neprihănita Zămislire este ortodoxă sau heterodoxă, vă recomand lectura acestei lucrări:
http://www.catehism.ro/Ortodoxia_pro.doc
aparţinând arhimanstritului Lev Gilet, în care se arată cum sfinţi (unii chiar din "Sfinţii Părinţi"), patriarhi, episcopi şi învăţaţi ortodocşi, înainte de 1854, au crezut şi au predicat învăţătura despre Neprihănita Zămislire. Dacă, după lectura acestei lucrări, mai aveţi dubii că această învăţătură este venerabilă şi perfect integrată în ceea ce învaţă Biserica Ortodoxă, aştept să menţionaţi care ar fi acele dificultăţi.

Trecand dezechilibrul asupra Duhului Sfant?
Nu prea mi se pare multumitoare explicatia.
O trimitere la o informare mai ampla?

Au fost ele adoptate in mod ecumenic ca cele 7 Sinoade?

Probabil si-a dat seama ca ar fi bine sa se opreasca aici cu dogmele mariane avand in vedere ca sunt deja destule obstacole intre BO si BRC mai ales ca astfel de invataturi chiar nu vad cum ar ajuta la mantuire.

Pe de alta parte, parca n-ar vrea sa inchida usa in nas unor oameni care au pus o anumita ambitie in lucrul asta.
Ambitiile refulate pot da rezultate neasteptate. Si neplacute.

Revin cu intrebarea: are vreo relevanta? Utilitate practica?

Pai tocmai cam asta este problema vizavi de o eventuala apropiere intre BRC si BO..
Daca problemele dogmatice ar fi ramas inghetate la nivelul de la 1054 lucrurile ar fi fost mai simple.

Dar de atunci lucrurile s-au inrautatit si asta tind sa consider ca dintr-o ambitie care nu prea are legatura cu mantuirea.

Faptul ca numiti sinoadele de la 8 la 21 "ecumenice" este iarasi o parte a prapastiei dintre BRC si BO.
Din motive cred eu, destul de evidente.

Asta da piatra de incercare pentru anti-ecumenismul ortodox. :21:

Cred ca cine are un dram de bun simt ar trebui sa evite sa mai faca remarci pe linia asta pana nu da un raspuns competent la ceea ce este scris acolo.

Am fost putin suprins sa vad cine e autorul materialului dar nu pentru ca ar fi un necunoscut ci dimpotriva. ;)

Atrageam doar atentia asupra diferentelor de credinta, de care trebuie sa tinem cont. Si asta nu de dragul divergentelor - cum de te-ai gandit la asa ceva?!? - ci pentru ca nu vad utilitatea explicatiilor si nici "valabilitatea" unor adaugiri catolice, pe care noi, ortodocsii nu le avem, in primul rand pentru ca Sfintii Parinti le considera gresite. Majoritatea userilor sunt totusi ortodocsi, si nu vad utilitatea acestor explicatii. Daca cineva intreaba de ce e asa la catolici, atunci da, raspunsul este binevenit. Parerea mea.
Da, scuze, evident ca am vrut sa spun "comuniune", nu "comunitate". Multumesc, Aline. Nu a fost decat o mica scapare, evident neintentionata. Dar ce ai sarit asa?!?
In rest imi mentin afirmatiile.
Afirmatiile facute in legatura cu curatia Fecioarei Maria nu sunt pareri personale.
Remarci gen "smoala si pucioasa"... nu-si au rostul. Subliniam doar o alta diferenta existenta.

Din pacate nu am reusit sa deschid pagina.

Sf. Grigorie Palama
 

Sf. Grigorie Palama sustine ca curatia Mariei pentru întruparea Fiului lui Dumnezeu din ea, a fost pregatita de curatia unei serii întregi de înaintasi. De toti spune el ca "au fost alesi si curatiti de Duhul Sfânt". Deci, precum curatia lor prin Duhul Sfânt nu poate fi înteleasa ca o eliberare de pacatul stramosesc, asa nu poate fi înteleasa în acest sens nici curatia Mariei înainte de Buna Vestire.

E drept ca de curatia ei spune ca a întrecut pe a înaintasilor, dar totusi sta pe aceeasi linie, deosebita de linia inaugurata de Hristos. Prin gradatie nu se face saltul la starea adusa de Fiul lui Dumnezeu, precum nu se face saltul de la natura la Dumnezeu. "Duhul Sfânt a pregatit înainte venirea în aceasta lume a Maicii lui Dumnezeu. El a ales de la început si a curatit sirul stramosilor, primind pe cei ce erau vrednici de aceasta alegere, respingând cu totul pe cei nevrednici.

Astfel, desi Fecioara, de la care Hristos a împrumutat umanitatea Sa, s-a nascut din trupul si samânta lui Adam, aceasta nastere nu s-a produs totusi fara interventia Sf. Duh, care, de la început, în diferite feluri, a curatit pe stramosi, alegându-i dupa meritele lor, printre generatii". Precum se vede, în acest pasaj Palama chiar exclude nasterea fara pacatul stramosesc a Fecioarei, spunând ca s-a nascut din trupul si samânta lui Adam. Interventia Duhului Sfânt n-a implicat o curatie a ei de acest pacat, ci numai o alegere si o curatire a ei în sensul alegerii si curatirii înaintasilor, desi într-un grad superior acelora.

Dialectica amintita: Maria, curata în gradul cel mai înalt înca dinainte de Buna Vestire si totusi natura umana, restabilindu-se în starea primordiala de abia prin atingerea Fiului lui Dumnezeu de ea, o exprima Palama în pasajul urmator: "Primul om, cedând ispitelor amagitoare ale Vicleanului, a calcat porunca dumnezeiasca, a pierdut Duhul, chezasie a filiatiunii divine si a nesocotit planul dumnezeiesc. Dar cum harul e fara parere de rau si planul lui infailibil, o alegere a fost facuta printre urmasii lui Adam, ca dupa lungi veacuri sa se gaseasca la sfârsit un vas cuvenit al acestui har si a acestei filiatiuni divine, pentru realizarea planului divin, ca sa apara un vas al alegerii, vrednic sa slujeasca uniunii ipostatice a naturii divine si a naturii umane, uniune care nu numai va ridica natura umana la o stare supranaturala, ci va restabili în starea primitiva întreg neamul omenesc. Acest vas al alegerii e fiica lui Dumnezeu, Fecioara, Maica lui Dumnezeu".

Legături spre pagini catolice în româneşte despre acest domeniu nu am. Iată una spre o pagină în englezeşte, având imprimatur arhieresc: http://www.catholic.com/library/Filioque.asp


Conciliile ecumenice sunt adunări solemne ale episcopilor Bisericii (sau ale trimişilor lor) în prezenţa episcopului Romei (sau a trimisului lui). Împrejurarea că episcopii ortodocşi nu vin (deşi au fost invitaţi, inclusiv la ultimul, la Vatican II) este regretabilă, dar nu este de natură a anula caracterul ecumenic al unui conciliu (=sinod). Nu avem non-calcedonieni pe forum, dar dacă am avea şi i-aţi întreba câte sinoade ecumenice au fost, ar răspunde că 3. Nici episcopii greco- sau romano-catolici din România nu au fost la ultimul sinod ecumenic: primii nu mai existau în mod oficial, iar ceilalţi pesemne că nu au primit paşaport. Totuşi, nu ne-ar trece prin cap să renegăm Conciliul Vatican II deoarece episcopii noştri nu au fost acolo.
Dar vedem că ortodocşii reneagă chiar şi sinoadele ecumenice la care au acceptat să vină, cum ar fi cel de al XVII-lea de la Ferrara-Florenţa, deşi nu numai că au fost, dar au şi semnat documentele, în afară de Marcu al Efesului care a făcut opinie separată. Inclusiv episcopul ortodox al Moldovei a fost acolo, s-a unit cu Biserica Romei şi cu ceilalţi episcopi în comuniune cu ea, apoi a revenit în scaunul mitropolitan al Moldovei şi a mai domnit mulţi ani în pace şi onor, murind ca bun ortodox şi ca bun catolic.

Aşa cum am mai spus, nu poate fi îngheţată activitatea Bisericii, inclusiv pe tărâm dogmatic, la anul 787, când la Conciliul al VII-lea s-a clarificat controversa asupra icoanelor. Controverse vor fi mereu şi mereu Biserica va fi chemată să le răspundă. Până la sfârşit, "când toate se vor da în vileag". A fi conservator nu înseamnă a fi om închis şi căzut în captivitatea trecutului, ci înseamnă a da răspunsuri înţelepte în baza tezaurului tradiţiei la probleme, frământări (şi, adesea, provocări) ale lumii de azi.

Spre exemplu: este utilizarea anticoncepţionalelor permisă sau interzisă moral ? Nci Biblia, nici Sfinţii Părinţi sau Magisteriul anterior nu dau răspunsuri explicite la asta. Deocamdată, la câţiva ani de la apariţia anticoncepţionalelor, a apărut deja o enciclică papală în care, în baza Tradiţiei, se stabileşte că practica adminsitrării anticoncepţionalelor (cu anumite excepţii şi limite) este interzisă moral. Dacă se vor găsi episcopi care să conteste această învăţătură, Biserica ar putea, în principiu, să convoace un Sinod Ecumenic cu această problemă pe agendă. Sau un Sinod Ecumenic cu tema hirotoniei femeilor, dacă învăţătura lui Ioan Paul al II-lea potrivit căreia Biserica nu poate hirotoni în mod valid femei ar fi contestată în mod serios din interior.
Mereu se va întâmpla asta. Mereu Biserica va trebui să facă efort de reflecţie teologică pe schema "ce ar spune Isus, ce ar spune apostolii dacă....(şi aici completaţi cu orice problemă de azi). Noi credem că în adunările lor solemne şi sub inspiraţia Duhului Sfânt, episcopii vor găsi mereu răspunsuri negreşelnice la aceste lucruri.

Trebuie sa-l salvezi si pe urma se deschide cu Microsoft Word sau OpenOffice (gratuit: http://www.openoffice.org).

Documentul se poate gasi si aici:
http://www.proveritate.ro/?p=90

Astept comentariile.

Multumesc, Aline, pentru noul link, unde am putut citi articolul cu pricina.
Acest articol, scris de un devotat al lui Toma de Aquino, prezinta prin scurtimea lui cam putin material, pentru a ne forma o parere despre Maica Domnului. De aceea va propun si eu spre studiu cele scrise de Pr. Dumitru STANILOAE - Invatatura despre Maica Domnului la ortodocsi si catolici, un studiu comparativ, foarte elaborat, din care putem trage concluziile de rigoare.
http://www.maicadomnului.ro/pr-dumit...ci_l33_p0.html
Alte articole:
http://www.crestinortodox.ro/dogmati...ici-69093.html
Acesta este inspirat din lucrarea de mai sus a Pr. Staniloae si este pe scurt, ceea ce crede ortodoxul.

Este minunat, ca ortodoxia ne permite cautarea adevarului, fara ca sa ni se impuna comuniunea cu altcineva decat cu Sfintii Parinti. Toti ne raportam la acestia si la Sfintele Scripturi.

Astept ca fiecare sa citeasca materialele celuilalt si sa spuna concret ce obiectii are.

Asta ar fi intr-adevar un nivel superior al discutiei din care ne-am putea folosi cu totii.