Nu e simplu, e simplist!

Parabola se găseşte în NT, nu în VT.
În probleme de viaţă şi de moarte (veşnică), nu crezi că ar fi normal să se adreseze direct Dumnezeu, El fiind Cel ce are autoritate peste Iad şi Rai? Adaugă şi faptul că Avraam nu avea cum să-i cunoască pe toţi evreii cu problemele lor cu tot:

"Pentru mine, acestea au încetat! Dar Tu eşti Părintele nostru! Avraam nu ştie nimic, Israel nu ne cunoaşte. Tu, Doamne, eşti Tatăl nostru, Mântuitorul rostru: acesta este numele Tău de totdeauna." (Isaia 63,16)


De unde altundeva s-o fi importat după întoarcerea din exil, căci în VT nu vei găsi o asemenea învăţătură. Dacă tu ai vreo dovadă textuală din VT cum că "sufletul e nemuritor", te rog s-o aduci. Până atunci, citeşte te rog postările mele de pe zăvorâtul topic "Adventiştii neagă viaţa sufletului după moarte".

Un bob zabavaaaa.. Deci Dumnezeu, care a spus ca El este Adevarul, Calea si Viata, in loc sa corecteze "absurdul situatiei create de credinta lor", se foloseste de acest absurd (de aceasta minciuna, ce mai atat, ca orice e in afara Adevarului e minciuna) ca sa ajunga la o concluzie adevarata? El care se luase la tranta cu toate celelalte absurditati si credinte false (chiar si cand acestea erau mult mai putin absurde decat aceasta in particular), a facut o exceptie in cazul acestei parabole? A calarit El minciuna pentru a ajunge la un adevar, fara a o demasca pe prima ca fiind minciun ci chiar folosindu-se de ea?

Mai, vorbim despre acelasi Iisus, ca se pare ca nu. Daca El este Adevarul, Calea si Viata, ORICE I-a iesit pe gura de la facerea lumii si pana la sfarsitul ei, si inca si mai mult, in timpul pogorarii Sale pe pamant, trebuie sa fi fost Adevarat.

Nu exista reforma la nivel instututional, cel putin asa cred eu. Reforma aceasta trebuie sa aiba loc la nivel de persoana, eu asa vad din lucrarea Mantuitorului. Ca o biserica sau alta vrea sa urmeze inavatatura mai indeaprope e foarte frumos, e necesar, insa adevarata reforma trebuie sa aiba loc cu "mine". Asa i-a zis Domnul lui Nicodim, un om de o moralitate exemplara in neamul lui, un om deosebit, dar caruia stim ca Mantuitorul i-a zis ca trebuie sa-si schimbe mentalitatea, sa se nasca din nou, sa nu mai creada ca lucrarea mainilor lui ii va da mantuirea ci ceea ce a facut Dumnezeu prin Fiul Sau.

Într-adevăr Iisus a reușit să fie pradoxal și atipic în multe situații, de cele mai multe ori contrariindu-Și ascultătorii. Am fi prea duri să considerăm poveștile acestea evreești ”minciuni”, ele aveau totuși un substrat religios. Am fi de acord să le catalogăm la fel pe cele din ograda ortodoxiei (la fel de multe și de absurde)?

Nu mi s-a răspuns totuși unde este Dumnezeu în această parabolă ce ”reflectă perfect relitatea” și unde mai apare în întreaga Scriptură ”sânul lui Avraam”, unde se pare că ajung toți ”drepcredincioșii” (încă n-am auzit preot să-l trimită pe defunct în focul iadului, toți îi trimit la ”loc cu verdeață”).

Basicutza, Iisus este el insusi scriptura. Sigur, si multe altele (nesfarsit de multe) peste, dar cred ca ai inteles ca "unde mai apare" e o poveste denotand aerul vostru paduchios de cazuisti: fac ceva si pe ce-a zis Mantuitorul daca nu convine ereziei mele si "traditiei" ereziarhilor aparuti dupa "evlaviosul" Luther "Nu se mai fac minuni ca decretez eu ca nu se mai fac", dupa dictatorul Calvin "calcati ce spun, sa vedeti cum sucesc Biblia sa va pun pe rug" si altii din aceeasi faina.

Bine, nu intelegi. Repet: atunci, daca te incapatanezi sa nu intelegi, eu ce sa inteleg, ca e mincinos Hristos? Si daca e minciuna intr-un loc, de ce nu ar fi in toate? Te rog iarta-ma ca nu vreau sa ma cert cu tine sau sa-ti dau in cap cu dreptatea mea (nu c-as avea vreuna), dar:

1. Eu cred ca tot ce a spus Iisus a fost adevarat si ca in acele paradoxuri si chestii 'atipice' nu putea fi nici umbra de neadevar sau minciuna. Dumnezeu nu a fost mentionat nici in alte parabole: ce, a fost mentionat Dumnezeu in parabola fiului risipitor? Sau in parabola in care stapanul viilor isi trimite slugile si in final fiul la lucratori si acestia i-l omoara?

2. A fost foarte transant cu toate patimile si caderile noastre din credinta. Adica tu crezi ca i-ar fi mustrat atat de vehement pe farisei, care totusi tineau credinta "cea dreapta" a Vechiului Testament pe care El le-o daduse, DAR ar fi lasat sa treaca o credinta straina de sine, imprumutata de la pagani, fara a o vadi ca fiind falsa?

Mie-mi par cam tulburi apele astea in care te scalzi tu, corectandu-i pe altii acolo unde Insusi Mantuitorul nu a facut-o, lasand impresia ca stii tu mai bine decat El ce lume si ce viata a creat (atat asta de-aici cat si-aia de dupa). Nu vreau sa te superi, dar uita-te si tu la ce aberatii ajungem cand interpretam dupa cum ne trazneste: ori ca a mintit El, ori ca a mintit Evanghelistul. Si daca a mintit oricare, la ce mai existam si la ce ne mai numim crestini?

PS: Si daca era o credinta pagana culeasa de prin ale babilonului, de ce i-ar fi dat Domnul glas, implicandu-i si pe ingerii Sai in ea, spunand ca ei l-au luat pe Lazar si l-au dus in rai? De ce nu doar ca nu a vadit falsitatea acestei credinte ba chiar a intarit-o, El care a spus ca nu are partasie lumina cu intunericul, credinciosul cu necredinciosul etc? Raspuns: pentru ca o fi fost adevarata, de-aia :)

Ce bine că nu am scris noi Evangheliile, am fi fost tentați să scotem pasaje ce nu ne convin sau să-L corectăm pe Hristos acolo unde ni se pare nouă că nu a fost destul de tranșant...

Iartă-mă că te corectez, Parabola fiului risipitor este ce mai sugestivă parabolă în care apare Dumnezeu și iubirea Lui nemărginită pentru o lume pierdută în păcat. Cealaltă parabolă menționată Îl prezintă de asemenea pe Dumnezeu Tatăl și pe Fiul Său. Nu pot să cred că nu ai cunoaște aceste lucruri... Te rog nu-mi spune că în Parabola cu bogatul și săracul Lazăr Dumnezeu ar fi reprezentat de Avraam, că nu se păsălește...

El nu a mustrat tot timpul și nici n-a folosit biciul de ștreanguri în orice ocazie. Mai des a alinat, a vindecat, a povestit cu iubire și îngăduință și de multe ori a plâns pentru cei ce nu-L acceptau. Probabil a folosit și ironia fină ca în cazul de față (e o părere pur personală, nu trebuie s-o accepți). Aș fi vrut să-I văd mimica feței și tonul pe care-l folosea când povestea această parabolă...

[quote=Jane Says;210245]Nu cred că e nevoie să-L corectez, tot ce face El face perfect, probabil doar în veșnicie vom afla toate amănuntele parabolei. Cât privește ”viața aceasta și-aia de după”, de nenumărate ori a vorbit despre moarte și înviere, niciodată despre spirite, fantome, strigoi si alte grozăvii din presupusa ”viață din moarte” (uite ce absurd sună).

Dragul meu, eu nu spun ca nu a fost *destul* de transant, cred ca a fost indeajuns. Si ca daca NU a fost, inseamna ca lucrul in legatura cu care nu a fost transant- era adevarat, pentru ca NU exista jumatate de adevaruri la Dumnezeu si nimic din ce a rostit nu putea lasa vreo umbra de indoiala. Daca e un lucru pe care sa-l cred pe lumea asta, 100%, si-n care sa fiu la fel de "credula" ca un om simplu, ca un retardat daca vrei, ca un orice, e ca tot ce a zis Iisus Hristos a fost adevarat (oricat de putin mi-ar conveni).
In parabola cu Lazar nu apar niciunde fantome si strigoi, sper ca nu ne-apucam acum sa-i bestelim si pe sfintii ingeri si sa-i punem pe-aceeasi treapta cu poltergeistii.

Dar uite, din cauza neputintei mele, cred ca oprim conversatia aici: daca am ajuns sa discutam despre mimica fetei, tonul si o eventuala fina ironie a lui DUMNEZEU, eu nu mai am ce cauta in conversatia asta, pentru ca e si cum mi-as cauta singura un traznet din cer senin cand accept sa-L cobor pe Dumnezeu la nivelul atitudinilor de genul asta (paradoxuri, atipicareli si fine ironii). Sa nu fie, vorba aceea :)

Sanatate si bucurie in continuare.

Mulţumesc, asemenea :103:
Doamne ajuta!

In ortodoxie diagnosticul este CORECT, de consideri ca nu e....ia-ti talpasita pe forumul adventist, poate ai uitat pe ce forum esti:103: