Postul alimentar este doar o arma in lupta pt a obtine cele duhovnicesti ,care ne mai smereste putin ca sa putem progresa in a obtine si postul ochilor si al urechilor si al vazului si al pipaitului . A se citi cartea PAZA CELOR 5 SIMTURIcred ca de N. Aghioritul

eu nu prea am tinut post. de f putine ori am tinut post in viatza, tineam cu o saptamana inainte de noaptea invierii sau cu cateva zile inainte de spovedanie. dar nu prea le am cu posturile :-S

Postul implica intreaga noastra fiinta(natura-trup si suflet). Prin post se cauta o normalizare a biologicului nu o pedepsire, este firesc sa aducem si trupul in armonie cu sufletul, sau cum spun Sfintii Parinti intr-o ascultare fata de suflet, pentru ca "trupul este o buna sluga sau un rau stapan" (Sfantul Ioan Scararul). Este necesara imbinarea postului trupesc cu cel sufletesc(Biserica a inteles, ca in cazul persoanelor bolnave sa existe anumite dezlegari in functie de slabiciunea trupului ).

inseamna ca trebuie sa ma spovedesc, nu ? dar nu pot tine toate posturile. e f greu mai ales ca nu prea sunt inconjurata e oameni credinciosi. si apoi postul acesta al craciunului e f mare , imi e greu :-S

Incearca sa urci treapta cu treapta pe aceasta scara a desavarsirii. Dumnezeu va primi osteneala ta, cat de mica ar fi ea. Mai ales daca spui ca nu traiesti intr-un anumit mediu crestin. Biserica este familia ta, acolo vei simti si puterea postului. Pentru inceput, trebuie sa te spovedesti si duhovnicul te va indruma.

poi inainte de fiecare masa, lasa te pe tine urmand lui Hristos shi taie din arborele sinegvoia, din odihna, din frica, din slava de la oameni, din pofta, shi din aratarea vredniciei la oameni shi taie shi din mancarea care nu este de post, o particica, dinainte de a manca, shi din lichide lafel, cat mai inascuns posibil, shi sa vezi ce ushor itzi va fi ca nu ai sa mai faci mofturi daca mancarea e sau nu e chiar de post, ca nu este foarte ushor sa mananci doar de post, dar daca nu sunt conditzii atunci taie fara sa te vada nimeni shi sa nu shtie nimeni cu ce te ocupi dumneata, shi sa vezi ca in timp reusheshti sa tzii shi un pic de post miercuri shi vineri de peste an, fiindca credintza fara roade shi fapte este moarta cum spune Apostolul...

iar asta cu taierea din voie shi din mancare este de la Marele Batran shi Ioan, de prin ceva filocalie, ca ei sfatuiau asha, dar pe altzi fratzi de manastire, ca la mireni e valabil ce spunea Parintele Arsenie Papacioc, ca zicea ca mult mai mult conteaza o prezentza la/spre Dumnezeu, un suspin, o durere o mica rugaciune la moment de intamplare rea, decat un post aspru ca sa ne dovedim mushchii... dar la porcariile sufletului daca am reushii cumva de am posti daca tot postim, ca asha la trup... "Te lauzi ca nu pui carne in gura, dar ocara fratelui nu o induri" citat aprox din Sf Ioan Hristostom... deci cumva nu trebuie tzinut postul/credintza pentru pofte ca apoi cand se termina sa avem pofta de mancare mai mare ca shi copiii ce sunt in creshtere... ca atunci ne-am facut mai rau... am facut un fachirism finalizat prin agape bahice shi banchetuiri gurmandice de nedescris cam asha cum se intampla de revelioane... dar trebuie sa tzinem postul shi cand ne hranim cu cateceva cu o adanca cercetare de sine, cu cercetare in cercetare shi pe aproape la fel, cu dragoste shi smerenie...

no ca te-am invatzat de cred ca acuma regretzi ca m-ai intrebat... dar considera ca nu m-ai intrebat, ci mai bine observa ca iar m-a luat scrisul/gura pedinainte... ca eo se pare ca le cam shtiu dar nu le tziu shi ashtia se ishi cam transforma temelia locuintzei in nisip mishcator, vin shuvoaiele shi o duc la naiba casa aceea, dar aia construit pe stanca, aia rezista la intemperii... precum este scris. citate aprox din Hristos... (iar m-am trufit ???)

este o mare tulburare printre crestini, in legatura cu zilele in care se mananca peste in postul craciunului.Uniim merg dupa tipicul Sf Sava ,iar altii dupa tipicul Bisericii COnstantinopolului. Ce sfat imi dati?

pai duhovnicul de-al cui e?
nu am auzit ca ar fi 2 tipicuri pentru post. ce spun acestea?

Ce bine a picat acest topic!! ( cel putin pentru sufletul meu). Chiar sambata imi vorbea duhovnicul despre post. PAcat ca nu sunt asa o buna povestitoare sa va spun so voua cate mi-a zis. Eu nu retin decat ideile!!
Candva i-am pus si eu intrebarea cu mancatul din bucatele de dulce aflati in vizita. In general, evit sa merg in vizite... mai nou, fac bucate de post si le duc gazdelor, care se bucura si le pun pe masa. Asa pot gusta si eu!!...
Dar de multe ori mi s-a intamplat urmatoarea chestie, la servici. Era cate o masa festiva cu mancaruri de dulce. Nu eram singura care posteam si in general stiam cine mai posteste. Avand cuvantul duhovnicului in spate, alegeam sa mananc din acele bucate. Colega mea nu. SI dintr-o data, intotdeauna se intampla asta, se isca discutii de cele mai multe ori ironice , la adresa postului si a ce inseamna postul. Atunci imi parea rau ca am mancat de dulce , ca daca as fi ales sa nu mananc, poate ca nu sa-r fi iscat acele discutii. Ma gandesc ca ma voi intoarce la servici si voi da peste aceeasi oameni si aceleasi discutii. Se intampla sa ajung si eu tinta discutiilor ironice ( intrebandu-ma cum tin postul impreuna cu sotul meu!!) dar cu mine nu intindeau coarda atat de mult cum o intind cu ea. Ce ziceti de aceasta situatie?
Tot acum , duhovnicul mi-a atras atentia asupra unui lucru, logic de-altfel, spunandu-mi sa am grija ca nu exista pacat in post care sa nu fie pacat si inafara postului!

multumesc pentru sfaturi . o sa ma straduiesc cat pot