Ia spune-ne și 9(nouă) cât de ”nuanțat” este lucrul episcopului din lumea ta reală.

Nu toţi absolvenţii de Teologie devin preoţi. Unii au alte slujiri (profesor, de pildă). Alţii pur şi simplu consideră că facultatea rămâne o simplă şcoală de cultură generală. Unii pur şi simplu sunt atei dar au ei plăcerea aparte de a studia teologia. Dintre aceştia unii sunt studenţi excelenţi. (Apropos, revin cu precizarea că la Oxford profesorul titular al catedrei de NT este... ateu declarat. Tare, nu?)
Absolvirea facultăţii nu este urmată imediat de hirotonire. Pentru capacitatea preoţească se dă un examen separat. Astăzi, majoritatea urmează după facultate şi un master.
Pe de altă parte sunt preoţi în teritoriu care nu au urmat facultatea sau, în orice caz, au făcut de multişor un ansau doi de facultate, apoi au abandonat. Au fost hirotoniţi în baza, ca studii, doar a seminarului.
Aşadar nu e o legătură strictă între Facultatea de Teologie şi preoţie.
Ca să nu mai amintesc de secţiile facultăţii; doar una e Teologie Pastorală. (vezi www.ftoub.ro)

P.S. Poate nu e lipsit de relevanţă să iei în calcul şi faptul că Teologia este o facultate din cadrul Universităţii. Cel puţin în Bucureşti.

Ceea ce spune Antonia se cheama binecuvantare
Unde binecuvanteaza preotul toate merg bine.
Daca mergi sa intrebi pt casatorie eu cred ca o binecuvantare e necesara ,casatoria fiind un pas important in viata.
Nici eu nu sunt de acord sa intreb de viitor la preoti ,dar in anumite situatii ,cand avem un necaz mergem si cerem sfat ce trebuie sa facem pt a rezova acea situatie.

Citeste Viata si minunile Sfantului Lavrentie de Cernigov. Cteste si despre modul cum relationa cu ucenicii parintele Arsenie Boca si multi alti duhinvnici mari. Mergi si le ceri cuvant de invatatura, nu le ceri sa-ti ghiceasca. Daca Dumnezeu le descopera ceva special pentru tine, e bine, daca nu, nu. Astfel de duhovnici trebuie cercetati pentru sfat in probleme mari ale vieti, nu pentru griji marunte.

Eu, de exemplu, m-am dus la astfel de preoti. De obicei, nu le-am cerut nimic special, ci doar un cuvant de invatatura. In general se supara si ei daca mergi la ei ca la ghicitori. Le-am mai cerut sa ma lamureasca in probleme de credinta. Rar am mers cu probleme strict personale, in general, in probleme mari care presupuneau un mod special de a ma raporta la ele, o binecuvantare etc.

Uneori, chiar fara sa cer, am primit sfaturi care mi-au fost de mare folos. Poate ca am o patima pe care eu n-o vad. Daca-mi spune cineva la timp, poate ca ma corectez. Unde sa mearga omul cand are o problema mai deosebita? La psiholog?

Chiar cand citesti scrisori de la duhovnici adresate fiilor duhovnicesti, vezi ca aceste daruri al discernamantului si al inainte-vederii sunt folosite ca medicamente duhovnicesti.

Când problema ţine de domeniul psihologiei, merge la psiholog.
Poate trece şi pe la biserică, e chiar indicat. Pentru rugăciune, pentru binecuvântare. Pentru o lumânare...
Poate trece şi pe la cizmar, dacă are nevoie şi de o reparaţie la încălţări.
Şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, în final va ajunge şi acolo unde se poate rezolva problema psi: la psiholog.

Are sens pentru tine ce spun?

E greu de trasat o linie clara.

In unele cazuri e evident, omul trebuie sa fie sub medicamentatie, internare, sa mearga la AA, dar in unele cazuri unii ajung la psiholog si nu mai ajung la preot cand poate ar trebui sa fie taman invers.

Pe acest topic e vorba de un preot care a divortat si s-a lasat de preotie. Sau gresesc?
*
Eu stiu ca in trecut, nu oricine ajungea preot. Trebuia sa fie un om duhovnicesc, sa fie feciorelnic, preot devenea pe la 30 de ani, dupa ce a stat pe langa un preot, cand era cazul se cerea sa si moara ptr. credinta. Plus ca, inainte preotii/ierarhii nu facea boacane de frica poporului. Acum, poti sa fi si ateu si sa devi preot. Taina preotiei este f.mare, nu ar trebui tratata simplist.

Dumnezeu inseamna iubire
 

Nu pot sa-mi inchipui cum un om care a imbracat haina preotesca poate fi violent .Ma doare sufletul cand aud de violenta in familie si stiu ca cel ce este victima devine un om fara incredere in el si totodata dependent de persoana ce-l traumatizeaza psihic si moral .E tare greu sa judec situatia prezentata si nici nu am dreptul . Ce pot sa spun este ca inainte de toate fostul preot este om si este rational deci inca se mai poate ridica ca sa simta caldura in noua familie prin iubire de Dumnezeu .Solutia situatiei foarte dureroase,din punctul meu de vedere , este ca prietena ta sa-i propuna partenerului de viata sa mearga impreuna la duhovnic sa se spovedeasca dupa care sa parcurga cele crestinesti pentr-o viata curata ,cinstindu-l pe Dumnezeu ,ca asa se vor respecta intre ei . Daca fostul preot refuza sa mearga la biserica atunci relatia este o batjocura si prietena ta cu putere de caracter si iubire de Dumnezeu trebuie sa puna punct relatiei in desfrau pana nu este prea tarziu . Imi cer scuze daca am gresit dar este doar punctul meu de vedere .

Uf! Persoanele de fata se exclud.
Sfantul Serafim de Sarov nu s-a dus la psiholog dupa ce a fost batut, ci la piatra lui de langa chilie. S-a smerit cu rugaciunea vamesului si Dumnezeu i-a dat atata caldura si atata bucurie in suflet ca uimeste si astazi.

Un duhovnic bun te invata sa pescuiesti, nu-ti da pestele gata prajit. Nu am nimic cu psihologii, dar oricat s-ar stradui, ei nu pot inlocui preotii. Pai, dupa ce ai primit sfatul cel bun, te-ai rugat si ai rezolvat problema, ce sa mai cauti la psiholog? Psihologul e bun pentru atei. Crestinii trebuie sa caute leac in farmacia lui Dumnezeu.

Iarta-ma, dar ai vrut sa afli parerea mea si ti-am spus-o.

Raspuns
 

Ai perfecta dreptate Antonia .Bine spui , iubirea de Dumnezeu inseamna lumina si lumina e hrana sufletului .Nici un psiholog nu poate vindeca sufletul mai presus de Dumnezeu si mai grav ca unii psihologi sunt atei .