NOI suntem cei care am dezbatut deja subiectul asta acum un an.
Multunesc(mim) :))

Ma bucur ca ti-ai pus acste intrebari Anca. Asta denota ca semanam (oarecum) si ca ne framanata aceleasi lururi. :1: Niciodata nu am spus ca e gresit sa citesti, in care parte a mesajului am spus asta? Si da, (din pacate!!) uneori propria parere este superioara celui ce a spus-o initial pentru ca nu reusim prin ea sa aducem PACEA celui ce o citeste. Canoanele au fost, sunt si vor ramane VESNICE. la fel su cuvantul Sfintilor Parinti asta e clar. Ceea ce noua nu ne este inca clar este ca ei...puneau si IUBIREA inaintea canonului. Nu-i tranteau verde in fata, uite asta spune LITERA...ci spuneau..uite asa trebuie facut dar ia sa vedem ce neputinte ai tu de nu poti face astfel. Nu spun sa fim mai crestini decat apostolii...ci sa tinem cont mereu si de pozitia noastra fata de Orodoxie. Spui ca ar trebui sa ne preocupe mai mult mesajul decat persoana..cat de mult imi doresc si eu asta. Poate asa vor disparea rapsunsurile in batjocura, judecata, ura, nesimtirea, atacurile la peroana sau rapsnuri de genul. dehh te crezi tu cu darul stravederii si vii aici sa da-i p'afara destaptaciunea. Cred ca atitudinea unui apostol nu ar fi asta. Daca tot vrem sa fie ascultate canoanele..ci ar spune simplu. Mai daca are dreptate in ceea ce spune oricine ar fi atunci ii MULTUMESC! Tot un parinte mi-a spus un lucru minunat. Stiti care e diferenta intre spovedanie si spunerea gandurilor? Cred ca stiti dar o voi spune totusi ptrint-un exemplu clar.
Sa presupunem ca eu vad ceva la parintele in biserica si nu-mi convine ceea ce vad. Este postul mare iar el spovedeste 400 de enoriasi in sambata Pastelui...cu viteza luminii.. Ei bine, eu nu ma duc la el sa-i spun verde in fata, NU esti un duhonivc bun! Nici nu vin pe forum sa-l clevetesc si altora. Ci din IUBIRE DEZINTERESATA ma duc la el si-i spun asa. parinte vreau sa-mi spun gandurile. Si ii spui, uitati parinte ce-mi vine mie in gand, ca mata duci oamenii in iad. pai de ce zice parintele? ptr ca vad cum spovediti fara luare aminte si ptr ca eu NU pot sa-mi risc mantuirea cu mata vreau sa merg la un alt parinte. Dar poate-s eu nebun si nu inteleg prea bine cum sta treaba asta. Da gandurile astea nu ma slabesc.. Daca e un duhonivc bun va tine cont de gandul tau si se va folosi. Nici de suparat nu se va supara ptr ca nu sunt in inima ta ci doar in mintea ta.
Scuze de aceasta mareeeee paranteza dar asa vad eu Ortodoxia. Canonul, regula, invatatura dar mereu sa punem inaintea ei IUBIREA. ca fara ea, nu facem decat sa ne imbracam mandria in cuvintele altora. Si nu folosim nimanui astfel..nici macar noua..
Doamne ajuta-ne!

Frumoasa interpretare. Daca era nevoie (spre vreo invatatura) ca sa mearga si staretul cu ei, regizorul ar fi pus o barca mai mare. Nu a mers cred, din pricina de a'l lasa pe Iov singur in acel moment. Staretul cunoscuse deja sfintenia lui Anatolie. Ii era de ajuns. Si Iov il simtise, dar inca ii mai era de folos sa petreaca in cugetare la smerenia aceluia.

Da, filmul este o veritabila lectie de smerenie.

Iertare
 

:6: Mea culpa! Nu am căutat în topicuri despre film pentru că nu vroiam să discut despre el, ci să adaug un gând referitor la păcatul mândriei, iar revederea filmului mi s-a părut un bun prilej.

Domnul cu noi, cu toți!:5:

Drept este ce-ai spus ...[COLOR=black]Tot adevarul sta in [/COLOR][COLOR=purple]IUBIRE[/COLOR] si toata Iubirea sta-n [COLOR=purple]ADEVAR[/COLOR] . Fara IUBIRE nimic nu e.
Lipsa ei duce la multe ..si la mandrie... cred ca mandria o dobandim cumva prin nastere , suntem apoi educati s-o hranim si apoi noi o ,,crestem ,, la san ...si abia cand iubirea ne trage de suflet , constientizam pe cine am hranit atata timp ..off, ce-i mai rau ca unii nici nu-si dau seama cat sunt de mandri si cat ranesc .. totul este atat de subtil , de fragil ..atat de lesne se poate trece de la o stare la alta ..uneori nici nu-ti dai seama ca mergi pe alaturi si crezi ca esti pe drumul adevarat cu Iubirea de mana .
Doamne ,greu ne mai dam seama ca suntem insotiti de mandrie ...
Imi plac lucrurile mici ,delicate si in general in viata m-am identificat cu ,, fata mosneagului ,, am ales mereu cufarul cel mic
si saracacios .(balaurul se poate ascunde si -n cufarul cel mai mic !!! )...Dar am trait asta cu un soi de mandrie , zicand eu ..inofensiva , judecand pe altul care se repezea la cufarul cel mare ....Mare gresala ! M-am trezit foaaarte tarziu . Sunt in plin tratament.. .si sper ,ca voi reusi sa ma vindec ..
Doamne ajuta-ne !

Exact, Cris, doar bune intentii. Oare de ce e atat de greu a le vedea? Presupun, pentru ca nu vrem cu adevarat sa ne indreptam, ci vrem doar sa avem dreptate.

Redau din nou un citat ce l-am redat la alt topic : "Ne plac oamenii care ne spun ceea ce gândesc, cu condiţia ca ei să gândească la fel ca noi "( M. Twain ) .

Jenica draga, iti inteleg buna intentie, dar tu ceri doua lucruri concomitent, ceea ce nu ne este posibil: ori vorbim in principiu, deci de canoane si spunem "verde in fata", fara suparare; ori aplicam iconomia, ceea ce nu e posibil, caci aici nu suntem la spovedanie si nu suntem nici macar preoti (cu unele exceptii, evident). De unde sa stim noi pacatele si slabiciunile altuia, ca sa tinem cont de ele? Nu le stim nici pe ale noastre...

Am citit din Sfintii Parinti, dar nu am vazut ca aplica iconomia, atunci cand vorbesc despre un pacat. Sf. Vasile cel Mare, parca vorbeste cititorului, de ti se face rusine ca faci exact lucrurile pe care acesta le incrimineaza. Dupa parerea mea blandetea aceasta trebuie sa se manifeste in spovedanie, unde iti deschizi sufletul, pentru a fi vindecat.

Imi aduc aminte de un preot, care spunea ca la spovedanie nu are voie sa-l certe pe cel ce se spovedeste, dar in predica le poate spune direct, dar fara adresa precisa. La fel facem si noi aici. Noi doar discutam in principiu, caci nu avem cum sa intelegem situatia cuiva pe de-a-ntregul. Iar aici nu se face spovedanie.

Dumnezeu ne cere sa suportam mai bine raul; dar vad ca nici binele nu suntem in stare sa-l suportam, atunci cand acesta se manifesta spunand adevarul prin intermediul canoanelor si a invataturilor bisericesti. E cazul sa crestem si sa devenim maturi, nu sa ramanem vesnic copii.
Cand ai pomenit despre definitiile din carti. Definitiile de obicei se gasesc in carti.

din cărți
 

Un poem ca lecție de smerenie... ”Rugăciune” - Octavian Goga.