Nu e chiar așa. Ce tratament și de cât timp îl iei?


Ce zici dacă începi să te gândești ceva mai mult la tine și nu-ți mai faci atâte probleme dacă superi pe cineva care s-ar supăra din orice nimicuri :1:? Cu ce să mă fi supărat? Apreciază-te mai mult, ai mai multă încredere în tine.

Este nevoie si de psihoterapie,Tiger,doar tratamentul medicamentos nu este suficient,el nu face decat sa tina de suprafata efectele in frau,dar nu atinge cauza depresiei.
Omul este format din mai multe structuri:cel care se conecteaza cel mai mult cu materia,este planul fizic,apoi vine mentalul,emotionalul si apoi partea de spirit.
Din punctul meu de vedere este foarte important sa actionezi pe toate aceste planuri in mod concomitent daca vrei cu adevarat sa te vindeci.
Fizic:miscare fizica (regleaza nivelul serotoninei si a altor hormoni responsabili de sanatatea creierului-probabil stii ca depresia are printre cauze si un dezechilibru neurochimic),odihna cat poti de mult,evitarea situatiilor stresante,alimentatie sanatoasa: apa suficienta,fructe,legume, (poate aparea si tendinta de a manca dulce in exces,insa evita,pentru ca nu este decat o pacaleala pentru organism),plus medicamentatia data de medic.
Pentru planul mental si afectiv:o psihoterapie de profunzime,care merge pe analiza,te va ajuta sa vindeci cauzele din acest plan ale depresiei.
Planul spiritual: aici sunt sigura ca tu stii si simti cel mai bine ce anume te ajuta sa depasesti acest impas: rugaciune,discutia cu un duhovnic etc
Deasemenea este important sa inveti niste exercitii de relaxare si respiratie,pe care sa le aplici atunci cand simti ca se apropie atacul de panica.
Este important sa te linistesti,sa intelegi ca ceea ce traiesti tu,traieste,din pacate,o mare parte a populatiei Terrei pentru ca lumea in care traim este una bulversanta,stresanta,in care oamenii ajung sa nu se mai regaseasca si sa isi piarda reperele interioare.Vestea buna este ca solutii exista si daca vei face tot ce este necesar te vei vindeca.
Deasemenea,desi poate fi greu la acest moment,poti incerca sa privesti boala si ca pe o sansa: aceea de a fi mai mult in contact cu tine,de a redescoperi si vindeca lucruri pe care probabil o vreme indelungata ai evitat sa te gandesti sau sa iei contact cu ele.
Iti doresc vindecare grabnica si bunul Dumnezeu sa te mangaie si sa te ajute!

Și dacă anxietatea îi e provocată de ideologia spirituală?

Draga Kronos,nu suntem aici sa facem insinuari si sa dam verdicte,insa,daca vrei parerea mea,este mult prea putin probabil.
Nu vad sensul sa facem speculatii,doar un psihoterapeut bun il poate ajuta sa constientizeze si sa inteleaga radacina suferintei din prezent,asta pentru ca 98% din creierul nostru functioneaza pe sfera inconstientului si doar 2% in mod constient.
Si da,pe langa tot ce am scris,viata spirituala poate ajuta foarte mult,atata timp cat nu devine o fuga de realitate (ceea ce nu cred ca este cazul lui).

"„Noi adunăm roadele gândurilor şi dorinţelor noastre. Unii spun
că gândurile nu înseamnă nimic. Cum să nu însemne, omule?! Sânt
o putere şi o forţă uriaşă. Dacă gândurile şi dorinţele nu sânt bune,
nici rodul lor nu este bun. Nicăieri nu este pace, nici linişte – nici în
mănăstire, nici în lume, nici în familia evlavioasă, nicăieri.” Cum ne
sânt gândurile cu care ne îndeletnicim, aşa ne este şi viaţa." Staretul Tadei

De ce ai tu sufletul nelinistit, si inlauntrul tau e agitatie? Crezi tu oare ca asa te vrea Dumnezeu? Agitat si nelinistit? care sunt spaimele tale? Ia priveste atent la ele sa vezi de unde vin? Noi crestinii incercam mereu sa ne socotim ultima creatura, sa dobandim smerenia. Dar daca ai fii ultima creatura atunci ai fii smerit? Unde te afli tu acum pe aceasta scara? Asa-i ca destul de sus? Atunci de ce spaime, de ce nelinisti.
Si daca am fi ultima creatura de pe pamant, daca avem pe Iisus in noi avem pacea si linistea.

" Într’o noapte, am visat că noi, călugării
aghioriţi, mergeam pentru binecuvântare la Preasfânta Maică,
igumena Sfântului Munte. Fraţii treceau şi îi sărutau mâna. Când am
trecut şi eu, am rugat-o să-L roage pe Fiul ei şi Dumnezeul nostru
să mă ierte de păcatele pe care le-am făcut în viaţă. Aşteptam să-mi
spună ceva. «Nu-i nimic asta,» răspunde. «Ţie îţi sânt nervii slăbiţi.
Foarte mult.» Aşa mi-a spus Preasfânta Maică. Apoi, şi la parohia
din Bistriţa doctorii mi-au confirmat asta." Staretul Tadei

De ce ne slabesc noua nervii? De prea multe ganduri. Lasa gandurile deoparte si incearca sa pastrezi doar gandurile Domnului. Incearca doar o zi macar sa alungi toate gandurile din minte, sa primesti clipele zilei asa cum le randuie Dumnezeu, si sa te gandesti doar la El. Doamne Dumnezeule ajuta neputintei mele. Ai sa vezi ca trece ziua, si vine alta, dar spre deosebire de alte zile agitate, aceasta a fost linistita si cu pace.

"Dumnezeu
este viaţă, Dumnezeu este dragoste, Dumnezeu este pace, Dumnezeu
este bucurie – după acestea tânjim din inimă. Iar potrivnici sânt, dar
nu pot face nimic împotriva Lui. Noi, aşadar, singuri, prin gândurile
noastre rele, ne complicăm viaţa!” Staretul Tadei

Viata noastra trebuie sa fie simpla, curata si linistita. De ce sa ma tulbur ca nu am reusit cutare lucru, ca nu am oarece lucru, ca nu am fost in nu stiu ce loc, ca nu sunt cu anume persoana, ca nu am suficienti bani, ca nu am casa, si multe si multe. De ce? nelinistea mea, agitatia mea, consumul meu schimba cu ceva lucrurile? Oare nu cumva daca suntem mai linistiti si rezolvarile vin mai lesne? Ca doar asa lucreaza Dumnezeu. Unde este liniste si pace este Dumnezeu unde este agitatie si neliniste este vrasmasul. Dar sa nu ne temem, sa stam linistiti cu nadejde in Domnul.

"Vestiţi-le cititorilor dumneavoastră şi tuturor celorlalţi să fie buni,
pentru binele lor! Să se îndeletnicească cu gânduri paşnice, bune şi
liniştite. Dacă stăpânul casei este împovărat de gânduri, nici copilul
mic nu va avea pace şi linişte de ele. Domnul se osteneşte. Nu ne
va lăsa nici flămânzi, nici însetaţi, nici goi, nici bolnavi. Nu-i aşa?
Pentru asta trebuie să ne ostenim. Gânduri paşnice, liniştite, pline
de bunătate şi dragoste… Noi sântem un aparat cugetător deosebit
de precis, o, omule! De aceea, gândurile noastre au înrâurire nu
numai asupra sistemului nervos al fiinţelor raţionale, ci şi asupra
lumii plantelor şi animalelor. Fiecare dintre noi aşteaptă iubire şi
atenţie. Iar acesta este cel mai mărunt lucru, căci noi nu pricepem ce
putere uriaşă sânt gândurile noastre. Este nevoie numai de puţină
cumpănire ca să vezi dacă aproapele îţi dă gânduri pline de iubire şi
bunătate sau altfel de gânduri. Tocmai de aceea trebuie să te rogi." Staretul Tadei

Doamne miluieste-ma! Doamne miluieste-ma! Doamne ajuta-ma! Doamne iarta-ma! Doamne nu ma parasi! Doamne pleaca-ti ochii la robul tau! Doamne da-mi linistea si pacea Ta!

PS. Ai vazut de ce importivirea de a merge la biserica? vezi cum lucra Domnul? Dimineata ai plecat la biserica si apoi ai ajuns la spovedanie! Slava lui Dumnezeu pentru toate!
Multe bucurii duhovnicesti sa ai!

lol you mad?

.....
 

...nu vreau sa supar pe nimeni cu postarea mea...dar toti stim si daca nu stim,ordinatorul ne este la indemana din care aflam ceea ce trebuie sau ar trebui sa faca cel,cei aflati in situatia lui tigerAvalo9...dar rationamentul lor este diferit de al nostru de aceea ar trebui mai multa ingaduinta in a judeca...ofer un sfat lui tigerAvalo9...pe langa medicatia prescrisa de medic care nu trebuie neglijata,pentru ca stiu ca exista aceasta o tendinta,puteti incerca dimineata devreme sa mergeti descult prin roua,astfel ca mergand sa biciuiti iarba cu picioarele si-n acelasi timp sa spuneti rugaciuni....daca nu aveti curte cu verdeata,un parc din apropierea casei ,orce...tot eficient este ca in aceste zile caniculare sa mergem cu picioarele goale pe pitris fierbinte(nu nisip)....ma rog pentru sanatatea d-voastra si Dumnezeu sa ne dea rabdare!

Tiger, tu ai crize de anxietate! Cu medicamentele....nu stiu ce sa zic, exista antianxiolitice , dar, iti dau dependenta si vei avea o stare de moleseala...nu stiu unde lucrezi, dar daca e un job cu raspundere nu prea poti.
Starea asta poate sa dureze si cateva luni de zile. Psihoterapia....nu stiu ce sa zic....nu prea am incredere ca va da rezultate si sunt destul de costisitoare acum depinde daca te tine buzunarul. O sedinta e in jur de 60 lei si iti trebuie minimum 10.
La psihoterapie te vor invata niste exercitii de relaxare care constau in autosugestionare ca sa te relaxezi. Ceva de genul intins pe pat cu ochii inchisi si iti repeti in gand: mainile imi sunt grele, picioarele imi sunt grele, simt o stare de bine , sunt relaxat, totul in jurul meu e bine.
Cam astea dunt exercitiile......
Inainte de asta iti vor face niste teste de genul: dintre mai multe culori s-o alegi pe cea care-ti inspira teama cel mai mult....asta ca sa vada nivelul de anxietate.
Iti recomand sa-ti ocupi timpul cat mai mult ca sa nu mai ai timp sa te gandesti la lucruri care te deprima. Munca, post si rugaciune si nadejde in Dumnezeu.
Doamne ajuta!

Pentru anxietate se iau antidepresive. Anxioliticele se administrează 1-2 luni, până își fac pe deplin efectul antidepresivele, după care se scot și nu dau dependență pe perioada asta dacă se iau după cum le prescrie medicul.
Luni? Poate să dureze și ani, netratată.

De aceea e nevoie și de medicamente.

Dacă și-a câștigat licența învățând după manuale de programare neurolingvistică, probabil :21:. Altfel, un psihoterapeut îl va ajuta să descopere evenimentul sau evenimentele care au contribuit la starea sa de sănătate. Să iasă din faza de negare. Psihoterapia e utilă și chiar necesară. Un medicament îți va corecta dezechilibrul chimic din creier, dar nu te va face să gândești altfel. Și poate tocmai modul de gândire a cauzat acel dezechilibru, astfel că după terminarea tratamentului afecțiunea va reveni.

El are nevoie să-și recapete încrederea în sine, să se simtă util, în siguranță. Să fie conștient de valoarea propriei persoane.

Da, Kronos, ai dreptate ca poate dura ani de zile daca nu e tratata, insa, eu nu am vrut sa se panicheze si mai tare decat este!
In privinta psihoterapiei eu una sunt sceptica ca va avea rezultate. Eu i-am dat un exemplu in privinta sedintelor de relaxare nu am detailat toate discutiile care au loc in cabinetul unui psiholog.
Nu toti dintre cei care au atacuri de panica sau de anxietatea au la baza un eveniment socant. La cei cu un sistem nervos mai slab pot aparea subit.
Am o ruda apropiata care are de ani de zile atacuri de panica.....a cheltuit o gramada de bani cu tot felul de analize, incerca in zadar sa-si gaseasca o boala organica pentru a-si explica starea de rau pe care o avea. A facut si sedinte de psihoterapie dar ea tot nu se simte bine. Evita cu desavarsire sa participe la evenimentele nefericite din viata familiei ei (recent i-a murit bunica si pur si simplu nu a fost la inmormantare).
Intra in panica cand aude despre cineva ca s-a imbolnavit de ceva grav. Eu o cred ca nu se simte bine si am sfatuit-o mereu sa incerce sa munceasca mai mult , astfel, gandurile rele nu o vor mai napadi.
Poti cheltui o caruta de bani si cu psihologul, dar, pana la urma tine si de vointa ta sa iesi din starea asta, care, sunt convinsa ca e cumplita.....sa simti ca ti-e rau dar tu fizic sa nu ai nimic.