| AlinB |
04.07.2011 02:20:21 |
Citat:
În prealabil postat de planoristul
(Post 374142)
Am si eu de luat o decizie si nu as vrea sa gresesc pentru ca tin foarte mult la dreptate si nu vreau sa sufere nimeni din aceasta poveste.In prezent sunt somer si acest lucru ma facut sa ma gindesc sa fac ceva pentru a supravietui pina la atingerea virstei de pensionare care se arata undeva peste vreo 10 ani.Am 34 de ani lucrati (14 in subteran) si cum sanatatea mea e cam subreda m-am gindit impreuna cu fiul meu sa facem ceva (o microferma avicola)unde eu sa am de lucru si sa ne iasa si ceva venituri ,repet pentru supravietuire.Fiul meu este in servici si ca atare nu poate participa la activitatile ce se desfasoara in cadrul microfermei.In schimb el a investit banii pentru popularea cu pu de o zi.Din vinzari el a incasat banii si a asigurat mincarea pentru cele existente eu lucrind pentru intretinerea lor din placere si din dorinta ca intr-un viitor apropiat lucrurile se vor regla si voi avea si eu un beneficiu care ar insemna bani pentru a putea supravietui.
Au trecut 4 luni si a sosit ziua cind am deschis subiectul in legatura cu rolul meu aici.Mentionez ca sa cumparat pui de o zi de la inceput si pina acum ,eu avid grija de ei pina in momentul de fata.Fiul a zis dupa judecata lui in felul urmator:Tata daca vrei hai sa fim parteneri egali ....numaram tot ce avem (pasari)impartim in doua si imi achiti contravaloarea partii care iti revine.Poate nu e locul potrivit sa scriu aici dar ar conta f mult parerea unor oameni din afara ca poate nu vad eu bine lucrurile bine cum spune fiul sau ar trebui sa am si eu partea mea pentru ce am muncit si daca vreau sa fiu egal cu el in afara de partyea care mi se cuvine sa achit contravaloarea pina la jumatate?din pasari.Poate ca nu trebuia sa spun ca partenerul este fiul meu ca se va da nastere la interpretari de genul....ce fel de tata esti tu care vrei sa fii platit de fiul tau dar eu nu vreau sa fiu si sa-l socotesc pe el ca pe unul strain , tot el ar fi avut de cistigat insa e prea drastic cu impartyirea asta ceia ce ma intristat f.mult . Eu va multumesc oricare ar fi parerea fiecaruia.
|
Pai e destul de simplu, sentimentele ranite cred ca v-au inchis gura, nu trebuia sa ramana asa.
Acum nu stiu ce relatie ati avut cu el si cat de bun tata ati fost, dar daca nu aveti ce sa va reprosati dupa un scrutin impartial al constiintei ar fi trebuit sa spuneti cam asa:
Mai tata, daca ar fi dupa dreptate, din banii care ar trebui sa ii pun si eu ar trebui sa scadem munca mea de 4 luni, dar sa nu zici ca puteai angaja un om fara carte de munca si pe un salariu de nimic si el sa aiba grija de toate, ca stii foarte bine ca asa cum a avut grija tatal tau, nu avea grija nimeni in conditiile astea.
Apoi, daca e sa o luam si dupa dragoste, sa stii ca tatal tau care te-a dus in spate atati ani, nu se simte prea bine, si nici venituri nu prea are, ar vrea si el macar acum sa-si faca un rost, ca sa nu-ti fie tie povara la batrante, de asta te roga sa te mai gandesti cum impartim afacerea asta. |
