Caderea lui e si mea! Asta este in iubirea lui Hristos: daca un madular sufera, tot trupul sufera! Dar nu se razvrateste sa fie aruncat madularul cel bolnavicios! Sufera si doreste vindecarea lui, tocmai ca Trupul lui Hristos sa ramana intreg! Desi mii de pagani si eretici sfarteca trupul Sau, El nu Se impotriveste.. Il lasa pe om in LIBERTATEA LUI! (citeste „Despre Ingrijirea Sufletului” de Sf.Nectarie din Eghina)

Ereticii sunt anatematizati de un SINOD nu de o persoana! Un sinod, un total al Ierarhilor, care se aduna pentru a condamna o erezie! Ca persoana NU AI NICIO PUTERE! Sf.Maxim Marturisitorul desi era SINGURUL ortodox in vremea sa, autentic, nu a indraznit nici sa isi faca dreptate singur nici sa isi faca Biserica lui! S-a rugat si a implorat mila si Iubirea lui DUmnezeu, a rabdat asemeni lui Hristos! Avem nevoie si de un Sf.Nicolae care sa il plesneasca pe „arie” de azi, sau de un Sf.Ioan Prodromul care sa ii mustre pe „Irozii” de azi, dar IUBIREA lui DUmnezeu intrece orice pacat - citeste rugaciunea a 7-a de la Sf.Impartasanie!
Mustrarea nu ajuta la nimic, ci arata-I-l omului pe Hristos asa cum este El: IUBIRE, RABDARE, IERTARE!

Degeaba strigi pana iti rupi plamanii si corzile vocale! Pana NU TE FACI ASEMENI LUI HRISTOS incat ei sa Il vada pe Hristos in tine, nu vei face nimic! Predica cu viata si faptele tale! Predica cu Exemplul lui Hristos, asa cum sfintii faceau! Nu se aratau pe ei cu faptele lor, ci pe Hristos! De aceea se convertea N imparati si N pagani la crestinism, pt ca sfintii il feceau cunoscut pe Hristos in IUBIREA LUI!

In ziua de azi, vine dracul si daca isi gaseste pamant bun de roada isi sadeste samanta sa! Dar noi nu putem si nu avem puterea de a rupe aceste radacini infipte in adancurile inimilor lor! Daca ai vointa sa te rupi de satan o faci, dar nu faci pana nu IL CUNOSTI PE DUMNEZEU PRECUM ESTE (citeste pe Sf.Sofronie Saharov „Vom vedea pe Dumnezeu precum este”!) Tu nu poti decat sa TE ROGI in iubirea ta pentru Dumnezeu, sa lupti cu pacatul cand te intalnesti cu el, nu sa te zbati ca pestele pe uscat, ca iubirea lui DUmnezeu nu face cu toporul!

Lupta nu se da stand la masa ecumenica/ecumnista si dand cu pumnul in masa! Ci prin VEDEREA LUI HRISTOS in rugaciune, in SMERENIEA LUI, in IUBIREA LUI, prin exemplul nostru de pastratori ai Evangheliei Sale propovaduite de insasi presfanta GURA Sa, fapte pe care El Insusi mai intai le-a facut! Asta este exemplul lui Hristos, asta vrea Hristos de la noi!
Lupta o dai direct cu tine insuti ca sa iti tai toate pacatele si patimile, sa te curatesti pe tine insuti, apoi sa iesi la vindecarea celor bolnavi! Asta este boala crestinului infierbantat de azi, dar fara discernamant, fara trezvie! Arunca cu pietre in caini fara ca acesti sa fi latrat macar! Frica crestinului de azi nu e justificata decat de propria-i teama de hoti! Cel fara de pacat arunca primul cu piatra!

Sa dea Domnul sa ne luminam si sa vedem prin okii lui Hristos lumea, nu prin okii nostri, caci noi am pierde-o! Daca ar lasa-o Dumnezeu pe mana unui singur om, cat de sfant ar fi, ea s-ar ruina! Priveste la Hristos, priveste la Jertfa si Iubirea Sa, priveste ranile Sale, pentru care a suferit atat! Priveste cu mila pe „paraliticul de 38 de ani”, priveste cu mila spre „lepros”, priveste cu mila pe „Lazar” mort de 4 zile, priveste cu ochii Lui, nu cu ai iudeilor care vedeau in Hristos un vrajmas! El nu vrea moartea nimanui!
Dumnezeu a murit pentru un pacatos care avea trebuinta de el, nu pntru 99 de drepti care NU au trebuinta!

Subscriu! E timpul cernerii...

NU TREBUIE SA FIM LASI ASA ESTE! Dar nu putem arata cu degetul O PERSOANA CARE NI SE PARE NOUA CA GRESESTE! Judecata noastra nu e ca a lui Hristos! Citeste pe Sf.Siluan Athonitul, citeste Patimi si Virtuti (vol.5 al Cuv.Paisie) si vezi cum e iubirea lui DUmnezeu CARE NE IARTA PE TOTI! Erezia dupa capul nostru este la tot pasul, in fata lui Hristos, lucrurile noastre bolnave, El le vede cu MILA SI DUERE! Noi taiem si spargem, EL RABDA SI ASPEAPTA SI IUBESTE! Vrea INTOARCEREA pacatosului!
Arata-I tu lui Hristos greseala aproapelui tau si te vei osandi singura!
In pateric un pustinic spune: „daca cineva iti va spune de aroapele tau ca a facut cutare pacat, sa il alungi de la tine ca pe un calcator de lege, iar de il vei vedea tu gresind, sa nu crezi nici pe jumatate, ci sa te rogi pentru el”!
CIne suntem noi viermii si necuratii sa aratam cine este murdar sau spurcat?
Pr.Teofil Paraian ne spunea: „Cel smerit sta la locul lui!” Cum stam noi la locul nostru daca noi nu vedem lungul nasului, nu ne intindem doar cat ne este plamuma? Vedem paiul din ochiul aproapelui dar pe BARNA din al nostru NU o vedem!
Cum vom vedea iubirea lui Hristos, daca noi suntem ORBITI de pacate, de patimi si rautate? Cum vom vindeca pe cineva daca nu ai nici o putere fara de Hristos?

Uitam ca suntem oameni marginit si limitati, gata oricand de cadere, dar judecam si aratm cu degetul si aruncam cu piatra in cei care gresesc! Asa se va cunoasta ca suntem uncenicii lui Hristos?

Rugaciunea si iubirea sunt SINGURELE arme cu care ar trebui sa se inarmeze azi crestinul ca sa ajunga la ASEMANAREA lui Hristos! Daca Hristos ar judeca dupa judecata omeneasca, ar muri toti... NICIUNUL NU SUNTEM VREDNICI DE EL, nici de Sf.Euharistie si noi CONTINUAM sa luam pe nevrednicie Sf.Taine... continuand sa judecam si sa luam decizii in locul lui Hristos!

Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa te umple de harul lui, frate...

E interesant ce s-a scris pana aici,dar topicul este ,,Despre parintele Cristian Pomohaci '',nu mai este nici o indoiala,pt multi ca face minuni,dar la fel de bine ca este putin deviat de la Ortodoxie.Dar oare ,Paisie Aghioritul,crezi ca trecerea cu vederea peste caderea aproapelui este intotdeauna bine venita,altceva este iubirea adevarata,daca il iubesti cu adevarat incerci sa il scoti din greseala cum zicea colaps,ca sa il faci din nou madular al Ortodoxiei.Cred ca PS Andrei ar trebui sa decida soarta parintelui Pomohaci.

...asa zice Pr.Rafail Noica, dragutu!
Dar nu ne cerne nimeni, nici macar Hristos! Ci NOI ne cernem! Noi prin faptele si actiunile noastre ne cernem, de ramanem cu/in Hristos, sau fara de Hristos! Noi prin judecatile noastre dupa parerile proaste si seci ale noastre INDEPARTAM Harul de la noi! Noi plini de pacate si murdari, spuracti, putem vedea oare CINE ESTE MURDAR? Asa puritate sufleteasca avem incat sa cunoastem pe fiecare in ce stadiu este? Sfintii ziceau chiar inainte de moarte catre ingeri: „mai lasa-ma ca INCA NU m-am pocait!” si noi avem obraznica indrazneala sa ii judecam pe oameni, nu mai zic de preoti! Sau se smereau si ziceau ca „nici macar nu am pus inceput pocaintei”! Daca ii zicea cineva de aroapele ca a cazut, suferea cu durerea lui Hristos si SE RUGA PENTRU EL, nu lua decizii in locul lui Hristos!
Asa gresim noi, ne grabim sa osandim! Ne grabim sa categorim oamenii care sunt buni si care NU!
Dumnezeu sa ne miluasca sa ne vedem de propriile pacate, atunci ar fi RAIUL PE PAMANT!

Nu stiu cine a zis, pur si simplu asa am gandit si cred ca mai devreme sau mai tarziu aceste cuvinte vor fi cat se poate de reale.

Doamne ajuta!
 

Ce este ALTCEVA iubirea adevarata decat Iubirea lui Aproaplelui IN HRISTOS? Tu ca om neputincios ce faci in ajutarea celui neputincios? NIMIC! Dar poti face ceva: sa IUBESTI, sa RABZI, si sa IERTI! atat! toate se realizeaza in Hristos, in vederea lui Hristos, cine nu l-a cunoscut pe Hristos nu poate cunoaste iubirea Sa! Nu poate iubi! Nu poate Ierta!
A incerca sa il scoti pe om din greseala nu de la DISTANTA ocarandu-l si ponegrindu-l! Mergi de fata cu el si trage-l de o parte si spune-i in taina, nestiind decat tu si Hristos! Dar daca nu te asculta, mai ia unul cu tine, daca nu te asculta, spune-l Bisericii! Daca nici nici de Biserica nu asculta sa iti fie ca un dusman! Dar noi oamenii repet NE GRABIM sa osandim, ne punem in locul lui Hristos! AMARNICA ZIUA JUDECATII IN CARE NI SE VOR CERNE PACATELE JUDECATII!

Da este adevarat,dar ceace ce spui tu inseamna desavarsirea,iubirea este ultima treapta a virtutiilor,pana acolo eu ca un muritor si pacatos,inca cad,lupt ,iar cad,iar ma ridic.As vrea sa incercam o adordare mai concreta a lucrurilor,caci daca ne avantam prea sus ,putem sa cadem foarte rau,si chiar sa nu ne mai putem ridica asa de usor.