Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir
(Post 590053)
Canoanele privitoare la disciplina sacramentelor, si, in general canoanele privitoare la disciplina si la liturgica au fost schimbate de Apostoli. Spre exemplu, canonul de a nu manca porc. Scrie in Noul Testament (Fapte, cap 10). Tot asa, oricare canon disciplinar sau liturgic (dar nu si hotarari dogmatice infailibile) poate fi modificat de Apostolii de azi, care sunt episcopii.
|
Nu cred că vreun episcop are curajul să modifice un canon apostolic de o asemenea importanță, adică nu mă interesează mîncatul cărnii de porc. Există în istorie asemenea exemple? În special vizavi de acest canon 9?
Citat:
Mai exact, catolicii (sau, cel putin, eu) arata cu degetul nu faptul ca nu sunt reguli in BOR. Sunt destule si chiar prea multe, care se bat cap in cap. Ci faptul ca nu exista un cod canonic adus la zi si de referinta pentru toti ortodocsii.
|
Au mai zis-o și alții, prin alte țări. Starea asta e generală cred în BO.
Citat:
Foarte rau. Nu exista o obligatie de a te impartasi saptamanal, in schimb exista o obligatie grava de a merge saptamanal la biserica.
|
Am patru motive pentru care nu am mers, vreți să vi le spun? Cu toate astea am ascultat cît mi s-a permis Liturghia în direct de la Patriarhie.
Citat:
E delicios: pacatele mele nu-s "de talia celor opritoare", in schimb pacatele altora, dupa cum aflam din paragraful de dinainte, sunt terrrribile: asa de mari, incat preotii indraznesc cam mult impartasindu-i dupa ce i-au spovedit pe acei pacatosi.
|
Exact.
Citat:
Multumesc Domnului ca nu-s ca vamesii aceia!
|
Nu e aceeași situație, chiar dacă pare. Nu încape comparație între acel fariseu și observația mea (care știu despre ce vorbesc spre deosebire de dv.) sau între vameș și persoana respectivă. Și nici între ideea de părere de rău versus împărtășirea automată a unui om care nici înainte, nici după aceea nu a frecventat Liturghiile, mai pe scurt nu e creștin. Și totuși a fost împărtășit pentru că s-a spovedit cică. E absolut grav că astfel de lucruri se petrec în BO.
Citat:
Ideea pe care incerc sa v-o transmit, Ionut, este ca e bine ca fiecare sa-si vada in primul rand de mantuirea sa.
|
Nu chiar. Pentru că nu ne mîntuim singuri. Nepăsarea de ceea ce fac cei din jur e în sine un fapt inadmisibil, rău, care nu caracterizează un creștin care are ceva-ceva dragoste pentru semeni.
Citat:
Cei care se socotesc vrednici sa se impartaseasca saptamanal, bravo lor! Si cei care se socotesc nevrednici, dar se spovedesc si se impartasesc macar odata intr-un an, bravo lor!
|
Sună a Rafail Noica, care încerca să împace cele două ”școli”. Drăguț, dar nu tocmai corect.
Citat:
Si unii, si ceilalti sa ia aminte la pilda vamesului si fariseului.
|
Să ia aminte, da.
Citat:
Si sa fie atenti cu ei insisi: primii, sa fie atenti mai ales sa nu cada in automatism si minimizarea sacramentului,
|
E o ispită într-adevăr acest automatism. Una nouă și periculoasă. Cît despre minimizare, de ce? Nici prin gînd nu mi-a trecut, fiindcă Împărtășirea ar trebui să devină pentru orice creștin ortodox scopul vieții lui, motivul pentru care merge la Liturghie, motivul pentru care caută să aibă o viață bine plăcută Domnului. Cît reușește și cît nu, depinde de fiecare - dar contează să încerce și să insiste mereu. Întru Hristos.
Citat:
de aici la a uita Cine este cel care se ofera in impartasanie si Cine este cel care impartaseste, iar de aici la pacatul teribil al sacrilegiului.
|
Cel care împărtășește este și el un om ca noi, cu păcate și probleme, cu gînduri și ispite de același gen (vizavi de primirea Sfîntului Trup și Cinstitului Sînge), dar un om care are Har și o misiune ce depășește imaginația mea sau puterea mea de înțelegere cel puțin. Tot respectul pentru preoți, dar să nu exagerăm cu majusculele.
Citat:
Ultimii, sa fie atenti ca, din prea multe scrupule, sa nu pateasca precum fecioarele nebune, Mirele surprinzandu-i in prea lungile perioada cand nu au ulei.
|
Ar mai fi fecioarele care au un ulei ce nu e de calitate, ele crezînd în sinea lor că e bine plăcut Domnului.