Urmariti predica Parintelui Calistrat, de pe un topic vecin. Are toate raspunsurile acolo. Si pentru aici si pentru cele cu Adam de pe un alt topic!... Si multe alte raspunsuri pe care le tot cautam... Daca tot sunt atat d aproape, nu va refuzati sansa aceasta. Una este cand vorbim noi mirenii si alta cand vorbeste un preot cu har!

Argumentatia este vaga.

E adevarat ca omul are nevoie de un reper, de multe ori nu-si poate fi el insusi reper.
Insa practic, iertarea vine de la Dumnezeu si "neiertarea" si-o poate obtine foarte bine si prin spovedanie la preot.
Primul criteriu, este "acrivia" constiintei sale traduse in pocainta.

Teoretic, de la preot poate pleca cu pacatul imediat iertat, insa aici sunt conditii, daca pocainta este autentica, daca si-a marturisit integral pacatele - si nimeni inafara de Dumnezeu si omul in cauza nu poate spune asta cu certitudine si binenteles daca nu il repeta.

In ultima instanta, pana la urma este o idee relativ moderna, pocainta si iertarea pacatelor, timp de secole, era inteleasa altfel.

Sa nu uitam si de modelul pocaintei al primul intrat in Rai, el nu a avut nevoie de intermediar.
Tradarea lui Petru, oare cand a fost iertata? Dupa ce s-a "spovedit" altui Apostol?

NU este regula.
Unii raman catari cu duhovnic cu tot, avem exemple si aici pe forum.

Poate pentru ca a fost inlocuita acrivia constiintei si pocainta cu meciul cu duhovnicul: cum sa-l conving ca am pacatuit cat mai putin si ca am cat mai multa nevointa/virtuti.

Stii cine spune Sf. Scriptura ca este acest "actor din "afara"?

Oricum, daca omul n-ar ajunge mai intai el insusi la niste concluzii viazavi de viata morala, nu ar ajunge nici la preot.

Care predica? Parintele Calistrat este foarte prolific cand vine vb de conferinte si predici,sunt foarte multe online.Spune lucruri atat de adanci duhovniceste ca uneori trebuie sa ascult aceeasi conferinta de 2-3 ori.
Fara doar si poate,la ora actuala este preferatul meu;mi-ar fi placut sa-l cunosc personal,fericice de cei care locuiesc in Romania!

Poate nu "parintii au renuntat" ci credinciosii au renuntat si asta e mai grav.

Nu-mi inchipui de ce, cineva care se nevoieste activ sa aiba o viata curata nu s-ar putea impartasi saptamanal.

Pe de alta parte, daca este mai pasiv poate mai vrea un "respiro" sa calce in strachini fara sa "pacatuiasca" fata de Sf. Impartasanie.

Aceasta: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ad.php?t=17879

Daca am stii singuri cum sa avem relatia potrivita cu Dumnezeu atunci nu ar mai fi nevoie de har. Preotul aceasta face :revarsa harul iertarii peste noi,face aceasta sarcina mult mai simpla .
Daca ar trebui sa ajung singur la cine stie ce inaltimi de constiinta ca sa ma autoezxaminez astfel incat sa fiu placut lui Dumneezeu as ramanea blocat.
Caci ce ma caiesc astazi maine fac din nou ,deci sufletul meu insumi nu e masura potrivita
Dumnezeu simplifica enorm acest lucru ,prin harul preotesc al dezlegarii.
Reduce dialogul cu mine insumi la dialogul cu un altul ,si ce imi e greu sa imi spun mie insumi cu voce interioara, se reduce la dialogul cu cuvinte auzite ,catre un intemediar intre mine si Dumnezeu.
Asa cum Hristos a spus "Luati ,mancati ...spre iertarea pacatelor !" si a redus totul la a manca cu credinta acest Trup , asa si spovedania , dialogul interior cu noi insine ,se simplifica enorm prin mutarea dialogului eu-eu intr-un dialog exterior eu-preot-Dumnezeu .
Toate Tainele au acest rol, de a simplifica drumul oamenilor catre mantuire ,prin niste repere mici vazute cu puteri uriase nevazute.

Cat despre Petru ,el nu s-a cait nimanui pentru gresala sa,caci nu avea cui,caci harul nu fusese inca dat .Atata vreme cat Hristos a fost pe pamant , nu a fost nevoie de alt har . Daca ar fi gresit dupa primirea harului ,cu siguranta ca s-ar fi spovedit,pentru a beneficia de acest har al iertarii

Multumesc!

Ai incercat sa fii cat mai filosofic-sublim dar cred ca ai facut niste afirmatii teologice de a caror eroare ar trebui sa-ti dai seama si singur.

La fel.

Daca tu nu poti, nu vrei sa-ti spui tie insuti ce problema ai, crezi ca ai sa ajungi cu problema la duhovnic?

Chiar nu vad unde e "simplificarea", introducand in ecuatie un element in plus.
Poate ai vrut sa zici altceva..

Dacă păcatele ni s-ar ierta strict numai prin Sfintele Taine, atunci moartea ne-ar prinde în păcate pe absolut toți fără excepție. Păcatele mici rămîn păcate și ne despart de Dumnezeu. De aceea avem rugăciunea de iertare ca metodă de curățire de acele păcate care nu necesită intervenția preotului. De aceea rugăciunea trebuie să fie cît mai deasă, continuă dacă se poate... dar cine face asta mai ales în iureșul vieții cotidiene de mireni?...

Îmi pare rău, dar Canonul 9 apostolic nu se referă doar la simpla prezență pînă la otpusul de final. Apostolii, că de la ei a rămas porunca asta, insistă asupra faptului-de-a-ne-împărtăși! Are rost să mai caut explicații pentru importanța cuminecării?

Și exact, Cătălin, afurisenia e valabilă deoarece asta și înseamnă: o separare de Biserică prin neparticiparea la comuniunea cu ceilalți prin intermediul direct, fizic al Trupului Lui Hristos. Adică nu te faci părtaș, nu te îm-părtășești. Vii la slujbă, te rogi, cauți har, cauți să socializezi cu frații și surorile prezenți, dar nu prin Hristos ci așa, de suprafață. E simplu și aproape matematic, logic. Crede-mă că nu de la mine scriu toate astea. Deci citește cu atenție și pune-ți întrebări, meditează, cere sfaturi, revezi ce spun Sfinții Părinți:

CANONUL 9 apostolic (ÎMPĂRTĂŞIREA CREDINCIOŞILOR)
Toţi credincioşii care intră (în biserică) şi ascultă scripturile, dar nu rămân la rugăciune (slujbă) şi la Sfânta împărtăşanie, aceia trebuie să se afurisească, ca făcând neorânduială în biserică.
(66, 80 Trul.; 2 Antioh.; 11 Sard.; 2 Dionisie Alex.)

Ia uite ce mare cunoscător sunt eu, nu doctore?
@Florin: părintele Cleopa zice că-s mai multe modalităţi de a ne împărtăşi.

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...iri-81189.html