Știi cumva de vreo derogare de la regulamentul implicit de a nu te îmbăta sau a nu mînca peste măsură? De ce ar trebui scrisă o regulă specială pentru ziua dinaintea împărtășirii?

Primii creștini socializau în weekend și, după ce stăteau la masă, se împărtășeau imediat după.

Din moment ce în weekend este permis chiar și în post să bei vin, e clar că poți să faci asta și sîmbătă, și duminică. Știi bine că în anumite locuri (pe la sate parcă) se obișnuiește să primești un păhărel mic de vin pe lîngă anafură după Împărtășanie tocmai ca să nu rămînă în gură și să fie eliminată accidental. Eu unul mănînc multă anafură sau fructe dacă am la mine, mai ales cînd după aceea nu merg direct acasă să stau la masă.

Dragos, am fost mai bine de 20 de ani ortodox. Nu imi amintesc ca vreun duhovnic sa imi fi spus sa nu beau apa de la 12 noaptea la 12 ziua cand se iesea de la biserica. La fel, cand ma impartaseam, ma intrebau "ai gustat mancare, fiule ?", sau (alteori) nu ma intrebau nimic. Niciodata nu m-a intrebat "ai baut apa, fiule ?".

Nu stiu de unde le scoti. Te dai mare cunoscator in ale ortodoxiei, dar de fapt nu ai habar. Arata-mi si mie un duhovnic ortodox din zilele noastre care sa ceara credinciosilor sa nu bea apa de cu seara.

Fiule, ai dovedit-o: esti aerian.

Numai Domnul nu are niciun pacat. Acestea sunt la catolici, la ortodocsi e nevoie de spovedit inainte, iar apa intra la restrictii.

De obicei se tine post 3 zile inainte.

Cătălin, dacă te împărtășești săptămînal nu ții 3 zile de post înainte. Ar însemna că sîmbăta e mereu zi de post deoarece duminica e Liturghia - ceea ce intră în conflict cu Canonul 66 apostolic. Nu?

Dar cum tu nu te împărtășești la fiecare Liturghie, ar fi bine să nu dai sfaturi vizavi de practica celor mai puțini dintre creștinii ortodocși care chiar iau în serios Canonul 9 apostolic. Sau

Nici nu doream să dovedesc altceva. Mersi.

Florin, te lupţi cu morile de vânt. Pierdere de timp, nimic altceva. :)

Ferice de crestinii ce pot respecta canonul 9 apostolic, dupa ce in prealabil
cercetarea de sine nu a relevat nimic alarmant ce i-ar opri.:105:

Amin.

Dar cum nici un om nu e fără de păcat înaintea Potirului nici dacă s-ar spovedi sîmbătă seara, care atunci sînt păcatele opritoare și care-s celelalte?

In ciuda aparentelor asa-zis "evidente", ortodoxia in sine este destul de... diferita. In principiu, in Romania duhovnicii opresc mirenii de la impartasirea saptamanala. Totusi, pentru unii mireni mai patrunsi de duhul credintei, (batrani sau evlaviosi care oricum cunosc extrem de bine regula de baza si nu se pune problema sa nu fi tinut post inainte) Sfanta Impartasanie poate fi luata saptamanal sau la fiecare Sf Liturghie. In rest, dupa cunostintele mele si conform scrierilor sfintilor parinti, indicat este cam de 12 ori intr-un an, si cam la 30 de zile, am fi sfatuiti s-o facem.
Necazul este altul. In principiu cu totii spunem ca nu suntem vrednici s-o primim, dar pentru unii nevrednicia este de-a dreptul evidenta. Sfantul Serafim de Sarov are niste invataturi pe care orice mirean ar trebui sa le cunoasca si sa si le insuseasca neaparat, daca isi doreste cu adevarat sa ajunga si sa ramana in har. El spune ca, indiferent prin ce osteneala (milostenie, post, rugaciune, smerenie sau toate la un loc) important este sa ajungem sa primim harul. Altfel, putem da ne spovedim "stramb" toata viata si sa ne impartasim, daca nu simtim ca am atins nivelul haric, macinam in gol si ne complacem intr-un fariseism mai mult sau mai putin constient, dand sfaturi celorlalti, dar de fapt sa nu facem decat sa punem pe spatele altora poveri pe care noi insine sa nu fim capabili sa le purtam.
Astazi a fost pericopa evanghelica a vindecarii bolnavului de la scaldatoarea "Vitezda". Si la fel ca in alte cazuri, aceasta s-a intamplat intr-o zi de sambata, cand cei nepatrunsi de har, credinciosi doar de fatada, strigau ca nu se cade sa-ti iei patul in zi de sabat. Putin le pasa lor de dragoste de aproape. Ei stiau ca aveau reguli. Dar regula numarul unu a fost si a ramas dragostea curata, mila si generozitatea care trebuie sa vina dintr-un suflet curatit de orice patimi. Astazi ma intrebam cum sa raportez aceasta discretie a Mantuitorului Hristos? Daca luam un crestin oarecare, acesta viseaza sa faca bine "la gramada", fara o cercetare prealabila. Cati dintre noi nu suntem impresionati de nenorocirile multora din spitale sau din viata de zi cu zi si credem ca daca ni s-ar oferi printr-un concurs de imprejurari sansa sa dispunem de mijloace, i-am vindeca pe toti... Mantuitorul S-a oprit doar la unul, dintre toti suferinzii care erau la scaldatoare, nu a spus la toti: "Iertate sunt pacatele voastre! Mergeti la casele voastre!"
Revenind la subiectul topicului, fara sa dau nume, am constatat ca in anumite biserici ortodoxe, lumea se impartaseste saptamanal. Eu nu cunosc si nu sunt in masura sa ma pronunt asupra vredniciei celor ce primesc sfanta euharistie, dar eu am evitat sa ma asez la rand, desi poate trecuse mai mult de o luna de la ultima impartasanie, si nici nu pot sa spun ca aveam constiinta incarcata cu ceva foarte grav. Dar fara spovedanie, si fara acea dezlegare cu care m-am obisnuit atat de bine, n-am indraznit sa ma apropii de Sfantul Potir. Trebuie totusi sa luam in serios doua lucruri: cu inima impietrita fata de aproapele, nu avem dreptul sa ne apropiem de sfanta impartasanie, chiar spovediti fiind. Daca avem dragoste si nimic din exterior nu ne poate rupe de relatia permanenta cu Dumnezeu si Mantuitorul Hristos, putem spune ca suntem in acea stare la care se refera Sf Serafim de Sarov si deci putem sa ne impartasim atat timp cat constiinta nu ne opreste.
Anul acesta s-a nimerit sa fiu in ultima parte a Postului Mare in tara, dupa ce initial ma impartasisem in Londra in prima saptamana dupa intrarea in post. In Vinerea Mare m-am spovedit din nou iar Parintele-duhovnic din tara m-a intrebat cand doresc sa ma impartasesc, iar eu i-am raspuns ca mi-as dori s-o fac in noaptea de Inviere, dar nu cunosc exact de la ce ora nu mai am voie sa mananc, si cat trebuie sa dorm pentru a fi cu constiinta impacata. Trebuie sa spun ca eu am foarte mare incredere in preotul meu duhovnic, fiindca il simt in har si are o smerenie coplesitoare. El mi-a spus doar sa-mi propun primirea Sfintelor si sa-I incredintez Mantuitorului Hristos toate celelalte griji, care nu sunt batute in cuie. Spunea el ca macar dupa 21 sa incercam sa nu mai servim nimic, dar in principiu trebuie sa ne raportam la constiinta pur si simplu, nu la reguli fiindca "tipicul" ne poate scoate din har cand ne asteptam mai putin. Cat despre somn, bine-ar fi sa fie, cat de putin, macar cateva minute, dar daca din motive binecuvantate de Dumnezeu, somnul nu se poate savarsi, asta nu inseamna ca Sfanta Impartasanie nu poate fi luata. Dumnezeu cunoaste sufletul fiecaruia, si se bucura pentru osteneala, oricare ar fi ea. Omul trebuie sa aiba pe suflet dorinta curata, si nu gandul meschin ca "mege si-asa!"