subscriu, si as mai aduga ca asa se explica prezenta lor atat de deasa pe un forum ortodox, tocmai dorind sa gaseasca in vre-un raspuns tocmai raspunsul dupa care subconstientul lor tanjeste, dar pe care ei il neaga vehement.

am mai vazut eu atei,care dupa o purificare mai atenta, am obsrevat ca sunt doar oameni in cautare, iar din cauza ca Divinitatea i-a nemultumit intr-un anumit moment au ajuns sa o renege.

e adevarat ca mai sunt si exceptii....

pentru Jane
 

...poate Dumitru 73 si ai2 fac toata ziulica experimente stiintifice si la sfarsitul zilei se bucura si folosesc rezultatele pentru a-i lumina pe altii!!!!! Dar ei traind tocmai in lumea materiala complet, concep greu spiritualul, dar ma rog, nu e imposibil sa vada si altceva (alfel nu ar sta pe un forum de acest tip, ca nu pot sa cred ca vin aici sa dea meditatii de fizica tuturor celor in nevoie).
Daca o entitate N traieste intr-o lume bidimensionala, pe coordonate x-y, va fi foarte greu pentru ea sa conceapa existenta axei z, a "adancimii". Asa incat ceea ce numesti tu concret nu e si pentru ei concret si invers, altfel spus, desi folositi aceeasi limba, nu folositi si acelasi limbaj, altfel spus iti pierzi vremea degeaba in discutiile in contradictoriu cu ei, ei isi percep axele x-y si le sustin cu fervoare, zicand ca z-ul e o inventie a altor entitati, mai fraiere, care cred si ceea ce nu are onoarea N sa experimenteze.

Numai bine!

De unde stii tu toate astea?
Solitudine? Ce vrei sa spui?

Depinde de persoana,daca ateil are o ura fata de crestinitate si de religie,si traiste cu aceasta ura ,putem sa constatam ca acel om nu traieste o viata frumoasa.Nici un om plin de ura nu poate trai o viata frumoasa.
Nietzsche a fost genul de ateu stupid,cartile lui au avut multe lucruri destul de inteligente dar nimic nou.Majoritatea scrierilor lui is bazate pe un fel de ura fata de biserica si pe multe misconceptii avute de el fata de crestinitate. Majoritatea fanilor lui azitazi is nihilisti,drogati si cu gusturi proaste in muzica.

Pe de alta parte sunt atei ca Napoleon Hill,oamenii ca el au o gandire si o viata extraordinara.
Nu cred ca oamenii ar trebui sa fie divizati intre atei sau credinciosi.

Sau poate ca imaginea pe care i-o fac de multe ori crestinii lui Dumnezeu ii face pe unii sa devina atei. Crestinii de prea multe ori arata ei altora cine este, cum este Dumnezeu si vor ca toti sa se raporteze la Divinitate cum o fac ei. Astept pe cineva care se considera ateu sa-mi spuna daca e asa sau nu.

Cred ca am mai spus undeva pe forum ca atunci cand m-am inregistrat aici eram intr-o stare de necredinta de 50-60%.
Acum am trecut de 90 % si ma indrept cu viteza spre 100 %.
Nu spun ca dau vina pe cei de aici.
Dar dupa discutiile pe care le-am avut aici si replicile pe care le-am primit, nu prea avea cum sa se intample altfel.

Eu am fost ateu si inca mai sunt intru-un fel.
Notez intru-un fel pentru ca ,comparativ cu alti Crestini eu ma consider ateu pentru ca nu pot sa apartin lumea materiala.
Multi atei sunt materialisti dar va-ti mira daca va-s spune ca nu exista nici o diferenta intre ei si alti crestini.
Am devenit Crestin dupa ce am constatat ca exista o mare diferenta intre Biserica(oameni) si intre cea ce reprezinta Crestinitatea cu adevarat.

Nu contest filosofia crestina, mai ales daca vorbim de teorie.
Dar stiu foarte bine ca viata majoritatii crestinilor tine mai mult de supertitie.
Daca ii intrebi de ce fac un anumit lucru o sa-ti raspunda ca asa e bine, asa au auzit.

Dar zoceai ca ai fost ateu.
Pe ce se baza necredinta ta de atunci si pe ce se bazeaza credinta ta de acum?

Ateii, dupa umila mea parere, sunt in continua cautare. Cel putin asa
am fost eu. Nu ma multumeau raspunsurile pe care le gaseam si atunci
cautam mai departe, si mai departe, tot mai departe. De fapt cautam
SENSUL. Iar la final am dat de SUBLIM. Aici m-am oprit. Mai mult
de-atat nu puteam gasi.
Eu nu sunt suparat pe atei, nu-i judec nicicum, ba chiar ii indemn sa
continue cautarea si mai intens, DAR cu o conditie. Sa fie SINCERI cu
ei insisi. Eu sunt foarte suparat pe cei nesinceri, indiferent ca sunt atei
sau credinciosi. Nesinceritatea la un credincios, insa, e mai periculoasa
decat la un ateu.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Ei, se pare ca ai gasit "axa Z", deci ai "evoluat" de la furnica la om...Asa, este, continua cautare, pana la "sublim", si aici, stop, te copleseste sublimul cu "ceva" ce nu se poate pune in vorbe, chiar daca vrei sa mai "sapi", nu mai ai de ce...

Am fost ateu pentru ca nu intelegeam Credinta.Nu intelegeam Torah si nici pe de aproape Nou Testament. Toate lucrurile din aceste carti le vedeam ca superstitii,defapt aceste superstitii imi erau date de oameni caci eu nu am citit niciodata aceste carti.

Am trait intr-un mediu unde toata lumea lua Torah la litera si multe lucruri se faceau pentru ca "asa scrie in Torah".Nu am putut sa i-au multe lucruri in serios.Era illogic.
Mama mea e Crestina si Tatul meu Evreu,in amandoua mediuri eu nu puteam sa inteleg de ce sa ma rog la Dumnezeu.

Dealungul carierei mele,am uitat complet de religie si am pu-so pe lista subiectelor care nu ma intereseaza.Prin faptul ca iubesc munca si iubesc sa-mi fac viata din ce in ce mai plina,am gasit cartile ca singurul mod de a putea "reusi in viata" pentru ca imi ofereau toat cea ce am nevoie.
La un moment dat am dat de un autor in Biblioteca,cartea lui avea un nume cam penibil"Think and Grow Rich" suna prea ca o reclama de la televizor dar era o carte foarte mare.Autorul Napoleon Hill era un "ateu",dar toata filozofia lui era bazata pe Biblie.

Pana in acel moment eu nu credeam ca exista altceva in Biblie decat superstitii.I-am dat cartii o citire si am inceput sa ma uit la ea intru-un alt mod.
Am pierdut un an cautand mai multe Bibli, caci am inteles ca sunt secte care le interpreteaza dupa felul lor.
Prietenii mei rusi si mama mea mi-au recomandat-o pe cea Ortodoxa.
Am ajuns la realizarea ca daca cineva aplica tot ce este in Noul Testament in viata sa va trai o viata extraordinara si va pute reusi in tot cea ce vrea.Nu pot sa ma mai uit la Biblie intr-un mod superstitios,ea este prea frumoasa si prea inteligenta pentru o carte scrisa acum 2000 de ani.E incredibil.

Destul de dureros ce spui numai ca a avea credinta nu inseamna sa iti insusesti niste informatii teologice, sa fi de acord cu toate dogmele si doctrinele bisericii. A avea credinta inseamna sa traiesti frumos, sa iti pese de oameni, sa fi un sot iubitor, un parinte afectuos si responsabil, sa ai un comportament adecvat fata de cei cu care intri in contact, sa iti pese si de durerea altuia. Multi fac toate astea fara a cunoaste un bob din Scriptura sau fara a fi fost macar odata la Biserica, poate doar atunci cand s-au casatorit sau poate nici atunci. In rest, daca sunt de acord cu nu stiu ce prevedere religioasa, conteaza prea putin, important e cum arata viata mea.

Eu am asociat mereu ateismul cu o atitudine de respingere a oamenilor ce imbratiseaza acest curent fata de un Dumnezeu ale carui trasaturi nu exista in realitate dar care sunt promovate de o parte a crestinilor. Nu cred ca gresesc cand spun ca un ateu crede intr-un creator al tuturor lucrurilor, numai ca nu accepta "versiunea" religioasa a lui Dumnezeu si pe buna dreptate. Crestinii sunt cei care contribuie cel mai mult la crearea unei imagini false a lui Dumnezeu.
Nu ma mir deloc, constat acelasi lucru, chiar la mine de multe ori, chiar daca nu ma consider mare crestin.
Ai sesizat bine.

Este posibil sa faci cele ale credintei fara sa stii.
Dupa cum spune ap. Pavel: "... Cand paganii cei ce nu au legea, din fire fac ale legii, ei isi sunt lorusi lege. Ei arata fapta legii scrisa in inimile lor, prin marturia cugetelor lor, care ii invinovateste sau ii dezvinovateste ... " (citat aproximativ).
Dar asta inseamna ca ai credinta?

Absolut. Credinta e ceva practic, nu teorie, fireste nici teoria nu strica, dar daca nu te duce la fapte nu e buna decat pentru a isca discutii si scandal eventual.
Da, in cazul acelora despre care vorbea apostolul. Dar nu numai, e vorba de oricine care intelege ca a crede in Dumnezeu inseamna sa faci ceva concret, sa ai o anumita atitudine, sa fii un om echilibrat. Daca invatatura, dogmele nu conduc la asa ceva, atunci e degeaba.

el
 

ateul e in general un om fericit, la care toate i-au mers mereu din plin si bine !
a fost mereu si plin de noroc, asa ca putin ai pasa, de restul...
lu' ateu i se rupe in paispe !

de aceea e foarte sarac pe plan sufletesc,si intelectual,neavand dleoc framatari de constiinta si alea, alea...

insa, povestea asta a lui, dureaza asa pana cand, se intalneste cu situatia-limita...

Generalizarile sunt ilogice, ateii nu sunt toti la fel.
Exista atei care au fost credinciosi dar au renuntat la credinta in urma greutatilor. Chiar daca sunt si atei care la greu devin credinciosi, generalizarile raman tot ilogice.
unor atei poate li se rupe, altora nu. Altfel n-ar posta pe forumuri crestine. Nu toti ateii sunt la fel. Iarasi generalizezi.
Partea cu situatiile limita suna a santaj si e un argument de genul drobului de sare. Nu conteaza ratiunea, ci faptul ca s-ar putea sa trecem printr-o primejdie si atunci mai bine sa credem ceva. Dar nu orice! E mai bine sa credem exact acel ceva in care au crezut si parintii nostri. Eu prefer sa nu persist in greseala si am mustrari de constiinta atunci cand voit sau nevoit am gresit. Ateii nu sunt toti la fel, remember?

Nu toti ateii sunt asa. Bineinteles sunt si aia materialisti, aia tocilari, aia care sunt pt ca-i moda, alti care habar nu au de religie deci prefer sa fie atei. Sunt atatia tipuri de atei cati sunt credinciosi.

Eu consider viata ateului mult mai intensa si mult mai plina de emotii si sentimente decat viata crestinului, tocmai pentru faptul ca nu crede, el apreciaza si respecta fiecare forma de viata, pentru ca este numai una. De Dumnezeu nu am nevoie, orice se intampla voi face posibilul pentru a repara situatia si nu voi astepta ca cineva sa-mi rezolve problemele mele. Probabilitatile vor deveni posibilitati daca ma sacrific mai mult, si nu pied timpul cu sperantele. Bineinteles a avea cineva care sa te ajute acolo sus este o mare usurinta in momentele grele, dar pacat ca nu totdeauna este asa ci trebuie sa inveti sa te tii pe picioarele tale. Dumnezeu daca exista, eu cred ca ne-a abandonat si daca asa nu este, isi bate joc de noi.

nu or fi toti la fel, de acord perfect !
insa era vorba de ateul veritabil, de ateul greu, nu de ala, ce cauta, o credinta, ala e pe jumatate sau pe trei sferturi deja, un credincios !
ateul greu, e ala nesimtit, cu obrazul de porc,lui i se rupe, repet expresia !
habar nu are, si nici nu-l intereseaza ! e multumit de tot si o duce bine !

ailalti atei, aia care mai cauta ,care mai vor sa creada sau care contesta vehement, care mai au idei...io cred ca aia is de fapt credinciosi, care din diverse cauze se revolta importiva credintei,insa tot nu pot scapa de ea !
si mai cred, ca Dumnezeu va avea multa intlegere fata de astia din urma, cine stie ce destin ciudat le-a dat la unii si de aia oamenii is suparati - e omeneste, omul nu e de fier !
da nu striu ce intelegere va vea fata de primul tip ?! ala ce o duce bine, si putin ai pasa !

http://ro.wikipedia.org/wiki/Niciun_..._adev%C4%83rat

http://en.wikipedia.org/wiki/Ad_hominem

Pentru inceput.

Radu, sa stii ca exista si credinciosi "grei", "nesimtiti", cu "obrazul de porc", carora "li se rupe", o duc bine, sunt gata mantuiti, etc. etc.

Generalizarile nu fac bine nimanui.