Foarte adevarat, si eu sunt un exemplu viu al existentei genelor recesive...avand ochi albastri, in timp ce parintii mei au ochi caprui si verzi ;). Eu am mostenit trasaturi de-ale bunicii de pe linie paterna, asa cum s-a intamplat si in cazul verisorilor mei din partea tatalui.

Tatal meu si matusile seamana cu bunicul...insa gena recesiva a bunicii nesuportand sa stea prea mult timp in umbra, a predat mostenirea genetica nepotilor sai...hihihi.

In cazul in care un copil nu seamana cu nimeni din familie, e cam clar cum stau lucrurile...numai orb sa fii sa nu vezi realitatea ;)

S-a tot discutat asta pe forum. Pe mine ma deranjeaza astfel de afirmatii. Casatoria nu e lasata numai pentru nasterea de prunci, ci mai ales pentru ajutor reciproc pe calea mantuirii!!! iar porunca "cresteti si va inmultiti" se refera, dupa venirea Mantuitorului, la cresterea duhovniceasca si la sporirea harului.
Si cum adica sa facem dragoste cu sotul/sotia, cand nu ne vede El? crezi ca isi intoarce fata de la cei doi soti? eu cred ca El se bucura cand ei se bucura unul de altul, si isi impartasesc dragostea, inclusiv unirea trupeasca. nu vad nimic gresit in a accepta cu bucurie si a multumi Domnului si pentru placerea pe care a pus-o acolo.

La parerea lui andreicozia subscriu si eu deoarece am vazut un CD cu 3 academicieni sovietici ,in interviu,care de vreo 5 ani au dat publicitatii aparitia unei noi stiinte ,,telegonia", in care fac referire la capacitatea corpului feminin de a retine informatie prin intermediul spermatozoizilor depusi in vagin si care sunt evidente in produsii de conceptie ulteriori. Se dadea exemplul unei femei albe care avea raporturi sexuale initiale cu un barbat negru si care ulterior desi se casatorea cu un alb daca ducea la termen un numar de sarcini suficiente statistic(4-6) fenomenul se putea evidentia : apareau copii mulatri.
In alta ordine de idei, cei care spun ca fizica cuantica nu are legatura cu ADN-ul ,pai sunt destul de departe de cunostiintele de nivel mediu obtinute in liceu . Dar ce nu se intimpla in lumea aceasta !

Dupa parerea mea, nu valorifici o relatie dupa acest criteriu. Cel putin in ziua de azi e chiar recomandat pt o femeie (sau cel putin asa recomand eu) sa nu se casatoreasca virgina. Mai ales ca o casatorie in prezent nu se mai savarseste la o varsta frageda: 19-22 de ani.
Oricine e dator sa experimenteze lucruri tocmai pt a face distinctie intre ceea ce isi doreste cu adevarat sau nu. Doar cand ai cunoscut si raul poti aprecia mai mult binele.
Asa ca ar trebui sa o iei ca pe un avantaj si nicidecum ca un handicap. Acum mai depinde sigur si de firea acesteia si de tendintele ei. Dar banuiesc ca trecutul nu ar trebui sa fie hotarator intr-un inceput de relatie. Sa-ti dea Dumnezeu multa intelegere si rabdare in toate!

Sora, in cuvinte putine spui enormitati despre care nici nu-ti dai seama. Mai era daunazi un frate care singur isi spunea ca este ,,OmBun" si care avea aceiasi parere: ca sa apreciezi binele trebuie sa cunosti raul .Cred ca sti ca este un curent filosofic nociv in esenta si opus crestinismului . Te intreb : crezi ca este neaparat nevoie sa-ti ucizi parintii ca sa intelegi ca ce bine este daca nu faci asa ? Crerzi ca este neaparata nevoie sa fi violata ca sa intelegi ce bine este daca nu ajungi asa? Ori sa fi betiva pt. a intelege contrariul ? Si asa intrebarile pot continua trecind in revista toate pacatele. Sa nu crezi ca tot ce-ti trece tie prin minte este si asertiune sau macar sfat folositor crestineste ! In orice caz ne lasi destul sa vedem cit de ,,aproape" esti de cuvintele Mintuitorului spuse acum 3-4 saptamini la liturghie: ,,...cine voieste sa-mi urmeze sa se lapede de sine ,sa-si ia crucea si sa vina dupa mine " Cu asemenea pareri intelegi tu sa faci lepadare de sine si sa-l urmezi pe Hristos? Am inteles ca vorbesti despre tine, ca nefiind tare in credinta de mica ti s-a parut potrivit si te-ai binecuvintat dindu-ti deslegare la desfrinare neputindu-te lupta cu aceasta uriciune de pacat .Ca ti-ai gasit si o scuza sociala pt. pacatuirea ta dar sa ti foarte bine minte ca in lumea asta nu toate femeile sunt desfrinate si nu toti barbatii ,,e" porci .Exista multi frati virtuosi in pofida multor justificari sociale la indemina !
Nu trebuie sa te superi pt. ca nu am aceleasi pareri cu tine ,mai ales ca TU ai spus si eu ...am interpretat !Eu am comentat doar ce am auzit la tine , nu am inventat eu nimic !

mda, si eu m-am ingrozit cand am citit ce-a scris Lavinia. De la a fi iertator cu aproapele, pana la a recomanda asemenea experiente sexuale e diferenta de la cer la pamant. Vai de copiii ai caror parinti au asemenea conceptii. si viceversa.

Nu stiu cat de ciudata/pseudostiintifica este. Nu e treaba mea sa judec ce a zis/facut un om care a adus mii de oameni la Hristos, poate numai prin prisma aceasta Dumnezeu l-a mantuit. Si poate chiar prin aceste teorii lumea s-a intors de pe calea cea larga...

Nu zice nimeni ca nu gandim critic si nici ca asta ar avea legatura cu scoala romaneasca. Nu e locul aici sa fac apologia gandirii si nici critica invatamantului romanesc. Insa voi spune doar un lucru: n-are legatura scoala romaneasca cu lipsa criticii in gandire, cum n-are legatura lipsa/prisosul educatiei cu trairea duhovniceasca, decat atunci cand sunt folosite intelept, care intelepciune nu presupune educatie ci autoeducare, care intelepciune presupune deschidere catre tot polenul ce trebuie cules, care intelepciune presupune urmarea legilor lui Dumnezeu si curatirea inimii, stim cu totii prin ce. Teoriile stiintifice au aparut, s-au estompat, au parut altele etc. Dar cuvantul Scripturii nu a patit asa. Poate numai asta ar trebui sa ne dea de gandit. Asa cum ziceam, faptul ca sunt un trup...apoi numai asta aduce multe concluzii. Cum zicea evanghelia de duminica: cine are urechi de auzit sa auda si cine are ochi( trupesc si duhovnicesc) sa vada!
Doamne ajuta!

Recomandati gresit. Pur si simplu aruncati la gunoi o intepciune divino-umana care se regaseste in toata bibliografia ortodoxa pe motiv ca nu mai e "la moda". Ceea ce ar trebui sa ne dorim nu tine de trupesc, asta e si asa din instinct, asa cum stim sa mancam singuri, sa privim etc ci tine de a ajunge din nou la conditia de dumnezei dupa har. Exista pe piata o multime de carti pe aceste teme care va pot dumiri si chiar face sa intelegeti mai bine aceste lucruri. Uneori, fara sa vrem, ne luam dupa ce e la moda ca sa ne integram in societate, dar gura lumii nu matuieste intotdeauna, trebuie sa avem minte limpede! Dumnezeu sa va lumineze, caci prin orice cuvant pe care-l zicem apropriem/departam oamenii de Dumnezeu!

Si daca o fata e virgina doar pentru simplul fapt ca nu a atentat nimeni la virginitatea ei???? ...nu inseamna ca este virgina doar pentru faptul ca nu i s-a dat ocazia sa aleaga??? In cazurile astea nu mi se pare nimic de apreciat, pentru ca e foarte posibil ca virginitatea sa nu aiba nici o baza religioasa, ci sa se datoreze numai si numai dezinteresului din partea sexului opus ;)

Personal, mi se par mai de laudat oamenii care aleg intre ceva si altceva, care nu se abat de la drumul lor desi au ocazii sa faca de toate...altfel nu vad nici un merit in faptul ca cineva e virgin/a, atata timp cat nu e decizie personala.

Ai ales un caz particular de discutie; asta nu se pune, nu, nu ...
ultimul aliniat este ...mult mai bine !

( Eminescu, Floare albastra : astfel spuse mititica /dulce netezindu-mi parul/ eu am ris ,n-am zis nimica /dar ea spuse adevarul !)

De ce caz particular????....poate l-am expus ca si cum ar fi particular, desi cred ca sunt multe cazuri. Eu daca as fi barbat putin m-ar interesa ca o fata e virgina, atata timp cat as vedea ca e virgina doar pentru ca are probleme de integrare in societate sau de alta natura.
Atat virginitatea, cat si viata intima activa pot conduce la concluzia ca unele persoane sufera de anumite frustrari si din cauza asta recurg la anumite acte...dar asta nu inseamna ca ele au coloana vertebrala, sau ca o categorie ar fi mai buna decat cealalta.

Parerea mea....

MAi draga incognito, ma scuzi ca ma bag in seama, dar m-a enervat cumplit intrebarea ta si reactiile celorlalti. Dumneata nici nu zici ca vrei sa te casatoresti cu domnisoara, dar doar ca incepeti o relatie....Daca nu e vb de casatorie, atunci de ce aduci draga vb despre relatii intime?!!! Ca e virgina sau nu, nu tre sa o ierti mata, e intre ea si Dumnezeu Cel MAre! Ca ea nu ti-a gresit cu nimic culcandu-se cu altul cand nici nu te cunostea....
Si acum raspunde sincer, daca toti faci pe misoginul....dumneata esti virgin, dragule? Si inca ceva: DAca fata ar fi virgina, ai incerca s-o ademenesti in dormitor inainte de altar? Dar sincer te rog sa fii!!!!
Eu nu zic ca a facut bine sau rau. Lasa pe Dumnezeu s-o judece...pacatul si-l va plati ea, nu tu pt ea.
Si ca sfat, lasa fata in pace sa gaseasca pe altu nevirgin ca ea, ca daca mata de acum te framanti, mai tarziu... scos de ochi toata viata...si ai nu mai e viata!!!

Sunt de acord ca are mare influenta asupra psihicului unei femei prima experienta sexuala, dar ca devine o usuratica.....atunci toaate femeile divortate sau vaduvele sunt niste usuratice mai draga, pai da!!!! Si cele care se calugaresc...Doamne iarta-ma?!!!

Maria Magdalena, cu ea cum ramane si cu pocainta. Aici negi una din Sfintele Taine: Cea a Pocaintei....esti ortodox.a? Ai cea mai mica notiune a dogmei crestine?.....

In caz ca nu ai detectat aberatia...aceea ar fi ca o fata daca a avut mai multe relatii, chiar si daca nu trupesti !!!!!! si-a pierdut puritatea si ramane marcata de primul prieten...hahahaha.

Pai eu una am ramas marcata cu ceva cam de toate persoanele cu care am venit in contact in viata pt o perioada mai indelungata: mama, tata, fratele, vecina, vecinul, profesorii, colegii de scoala, colegii de serviciu, prieteni, etc....

Puritatea ti-o poti pierde nu din cauza cuiva, cin din cauza ritmului de viata, a stresului, a grijilor materiale, a conflictelor intervenite in viata oricui....Fericiti cei care pot ramane puri... dar care dintre noi adultii am ramas la stadiul jucatului cu papusi si masinute?!

Dar daca traditie crede ca asta se intampla doar cu femeile care au avut relatii cu persoane de sex opus, atunci...fericiti fie barbati care se folosesc de aceste femei 'ratacite', caci se pare ca ei isi insusesc puritatea pierduta de ele.....:-))

Mai lipseste sa aud ca o fata care a avut mai multi prieteni ( fara relatii intime) chiar daca se va casatori cu al 5-lea, va face un copil care va seamana cu primul =))

In fine, marcatul asta e un termen exagerat si nu se poate generaliza ca toata lumea ramane marcata de aceleasi lucruri...asa cum pe mine primul prieten nu m-a marcat cu nimic deosebit, ba chiar m-am despartit pentru ca devenise plictisitor de enervant =))

Se considera ca pe baiatul caruia fata i-a daruit virginitatea il iubeste asa cum nu va mai iubi pe nimeni, pentru ca cel mai mare sacrificiu/dar i l-a facut lui.Asa gandeam si eu cand eram adolescent.Este o credinta nepractica si inutila care nu genereaza decat gelozie si frustrare.Bine ca m-am ocupat cu altele si am uitat de ea.Oricum gandeste-te ca poti sa faci cu ea lucruri pe care primul (care era un fraier si un impotent) nu le-a facut.

Da, posibil sa ai sau nu dreptate. Nu mi-am gasit nici o scuza sociala sa traiesc asa cum spui tu in desfranare; faptul ca am avut mai multe experiente nu inseamna neaparat acest lucru, totul tine de cunoastere. Iar tare in credinta , tocmai, am ajuns dupa aceste experiente care intr-un fel sau altul mi-au deschis ochii si chiar ele m-au apropiat de credinta. Tu crezi ca toti sunt de mici puternici in credinta si urmeaza calea lui Dumnezeu? Fiecare ne confruntam cu diverse cumpene si tocmai ele pot fi inceput bun de pocainta. Dar se pare ca suntem uneori prea orbi sa vedem propriile slabiciuni si prea repede aruncam piatra...
Si ca o paranteza , sunt multi calugari si oameni care s-au lepadat de sine si au urmat pe Dumnezeu, doar dupa ce au intampinat mari ispite si au cunoscut raul de care vorbeam.)de pilda Sf Ciprian). http://paginiortodoxe.tripod.com/vso...i_iustina.html
Si inca ceva ce posibil stii sau ar fi trebuit sa stii....Isus a venit pentru cei ¨bolnavi¨ si nu pentru cei sanatosi. Mai mult se bucura Dumnezeu atunci cand vede cum pacatosul se pocaieste (asemeni talharului pe cruce) decat cel care intreaga viata a trait-o in curatie.
Pe cei pacatosi a venit sa-i salveze si nu exista multmire mai mare in ceruri cand unul se mantuieste. Dumnezeu sa te aiba in paza!

E ok daca privesti lucrurile astfel. Dar incearca sa privesti si altfel si poate nu te vei mai ingrozi atat de mult!
1.El nu are de ce sa fie iertator cu prietena, practic ea nu i-a gresit cu nimic (indiferent ca daca a avut 1 experienta intima anterioara sau 10). Daca a gresit o poate ierta sau nu doar Dumnezeu.
2.Nu recomand, asa cum ai inteles tu experiente sexuale; din ceea ce am trait si adunat de la viata pana la 28 de ani, consider ca in prezent e util sa cunosti, sa vezi cat mai mult, sa poti face o comparatie, toate acestea in scopul de a aprecia binele si de a-l alege intr-un final (daca de la bun inceput nu se poate). Uiti ca traim intr-o lume pacatoasa in care toti vrem sa parem sfinti si ne ingrozim cand auzim diverse pareri. Dumnezeu ne-a dat liberul arbitru si noi asta facem ..alegem. Crezi ca daca i-ai spune tanarului: Las-o pe prietena ta , e o desfranata si asta pt ca nu e virgina! ii oferi un sfat crestinesc?
***Un pastor a întrebat pe cineva: „Tu esti cestin?” „Bineînteles - a fost rãspunsul. Doar nu sunt musulman!” Si pastorul a continuat: „Dacã esti crestin, spune-mi te rog: ai simtit vreodatã o asa bucurie cã esti crestin încât sã nu poti dormi noaptea? A fi crestin nu înseamnã doar a-ti plãti datoriile si taxele regulat, ci înseamnã sã simti apropierea de Isus, sã trãiesti în prezenta Lui si aceasta produce cea mai mare bucurie din lume! ***
3.Si cu asta inchei...ce ar fi trebuit sa i se intample Mariei Magdalena, care a fost o desfranata daca i s-ar fi dat tot un astfel de sfat crestinesc....Dumnezeu sa te aiba in paza Sa!

Tu esti crestina? Nu te supara, dar ce ai scris mai sus e cat se poate de anti-crestin...

Da, sunt crestina. De ce nu incerci sa judeci si dintr-un alt punct de vedere, nu de parca as instiga la furt sau ceva diabolic. Ca tot ai vorbit de conditia de ¨a fi crestin¨ ; crestinul ar trebui sa se preocupe mai mult de suflet nu de carapacea in care acesta este strans. Da, sunt de acord ca trebuie sa fie o armonie intre trup si suflet, dar daca pacatul deja s-a produs ar insemna ca omul sa fie deja pierdut? Sunt oameni, asta e natura umana, destul de multi, care ajung la intelepciune si virtute, doar in umbra unor intamplari mai putin placute care le-au marcat existenta intr-un fel sau altul. Sunt unii care nu invata niciodata. Dar eu cand am scris ce ai citat tu mai sus, tocmaui la asta m-am referit: ca iti trebuie anumite prilejuri si circumstante din care sa poti invata, ca uneori sunt necesare pt ca omul sa se apropie de Dumnezeu. Si asta pt ca omul nu este perfect iar Dumnezeu stie asta dandu-i sansa la pocainta. Doamne ajuta!

Referitor la problema cu virginatatea fetei.....Pai ce daca nu mai e virgina?Eu ca baiat nu as fi deranjat de faptul ca nu mai e virgina.
Daca a facut-o din dragoste cu ala dinaintea mea , e ok........Dar as fi suparat daca as afla ca a facut-o (sa o mai face) pt. bani.

eu nu am o prietena :(

Se vede....

Sora, desi ai un stil politicos ,de bun simt ,totusi substanta postata de tine te desvaluie nesperat de bine. Eu nu discut cu tine din dorinta de a te ,,busi" sau de a te pune la index,nu acestea sunt scopurile mele dar nici nu sunt de acord cu orice postare sub diverse masti .Nu te invinuiesc de rea credinta sau de infatuare, nu, dar sesizez ca cu toata bunavointa ce o ai mergi pe linga credinta bine, bine.Inca o data, nu doresc sa te jignesc ...dar nici sa vad cum ,,poame uscate' sunt date drept trufandale. Asa deci :
- am mai spus si intr-un topic legat de limba romana : crestinii din ziua de astazi (inglobati in pacate care mai de care mai mari si de care nici nu vor sa se lepede ci mai degraba isi gasesc binecuvintari) au inceput a-si ascunde trairea veniala prin schimbarea limbajului ,adica nu mai spun ca pacatuiesc sau ca sunt impatimiti ci spun ca ...au multe experiente , si ca nu sunt intro stare de decadere ci ca fac totul pt. ...cunoastere ! Taria in credinta ,pe care spui ca ai atins-o, nu te-a deprins cu umilinta si cu smerenia ci din contra ,cu ,,mascarea",cu utilizarea unui limbaj colocvial pretentios . Nu merge credinta cu fatarnicia ! Apropos, tu nu ti-ai pus pina acum problema aceasta ? Cred ca ai vrea sa scapi de trecutul acela dar asta nu se poate pt. ca ,,nimic nu ramine tainuit pe pamintul acesta" (Pr. David, Psaltire)Nici sfintii desfrinati pe care ii pomenesti nu au scapat de stigmatul acesta raminind in continuare cunoscuti de crestinatate ca desfrinati initiali doar ca ei au si ajuns sfinti... tu speri ,faci ceva ?
- la ,,aruncatul cu piatra" ,ce ai vrea ,ca surorile si fratii care intro masura mai mica sau mai mare sunt virtuosi sa te pupe pe frunte si sa zica : ce haine curate ai pe tine si ce trup neprihanit ti-ai pazit...mai ales ca ne sesizezi de la inceput : ,, multe experiente...cunoastere etc," Sa sti ca sunt multe alte cai de a-l iubi pe Hristos fara a trece prin patimile grozaviei ! Sti si tu asta si poate ca chiar ti-ai dorit-o dar nu ai ...ales-o , pt. ca mai dulci sunt patimile . De ce nu ai gresit sau patimit fiind mai muncitoare, mai ascultatoare, mai supusa, mai bisericoasa,mai postitoare ,mai,mai, ...sau daca ai gresit de ce nu-ti marturisesti fara menajamente trairile si te cuprinde jena si te travestesti in ,,patimitor" sau ,,nevoitor". Nu este frumos...mai ales ca singura ai ales sa intri pe topic ,sa discuti si sa te marturisesti !
- de ce elegant dai vina pe ,,cumpene" si nu pe alegerea patimasa a sufletului tau .Cum ar arata lumea ortodoxa daca atunci cind toti am trecem prin cumpene ne-am ingloba in pacate si nu am sta cu stoicism in picioare ? Te-ai gindit las asta ? Am inteles : povestea cu aruncatul pietrei nu iti place (nu exista pacatos nepocait care sa-i placa !)ci doar cea cu pacatele numite ,,experiente de cunoastere". Vai, vai, vai !
- da, este frumoasa comparatia cu calugarii si sfintii care din pacatosi acerbi au ajuns altceva. Dar vezi pocainta lor si smerenia unde i-au dus ? Tu ai asemenea planuri mari sau ramii la stadiul contemplativ ?
- vorbele lui Iisus postate la ultimul aliniat sunt sublime dar de putini cunoscte in adevar ! Te intreb doar : daca pt. drepti(sanatosi sau curati)nu a insistat Mintuitorul crezi ca nu au importanta sau crezi ca trebuie sa ne inglobam in pacate mari pt. a crea mare bucurie Mintuitorului pt. cind ne-om hotari sa ne pocaim ? Nu tot Hristos i-a spus apostolului Toma : ,, ferice de cei ce nu au vazut si au crezut !", au crezut sa-L iubeasca si sa-I faca poruncile in tocmai . Ei, cum mai intelegi acestea ?
In concluzie, apreciez eleganta limbajului ,rezervele de politete pe care le ai , amabilitatea si rezistenta in polemica ... dar asta nu are atingere cu trecutul tau patat si cosmetizat in intentie si exprimare . Adica ,pe linga cele bune calitati ai adaugat si fatarnicia ... asta nu este bine ...si mai faci si recomandari !!!! Nu-i nimic, sa te indrepti si sa te pocaiesti pt. ca restul este bine !

Asa cred eu si tot asa m-am exprimat ! Eu sunt un nimeni, un spiter si un calator prin forum si de aceea nu trebuie sa crezi ca este musai sa faci asa ...esti libera sa traiesti cum vrei, mai voalat sau mai pe fata dar de preferat cit mai fara de pacat !
Dumnezeu sa ne ierte si sa ne binecuvinteze !

Si ce daca nu ai, daca te intereseaza, cauta si cu siguranta vei gasi....

Doamne ajuta!

Mi se pare ca esti un pic debusolata, intelegi lucrurile cam pe dos.

Dumnezeu ne da liberul arbitru sa alegem intre bine si rau. Ceea ce insa tu ai "recomandat" - te-a citat si BogdanF2 asa ca nu mai zice ca n-ai recomandat - este experimentarea sexuala ca sa stii ce sa alegi !! Chestiunea este ca nu prea este nimic de ales, suntem toti o apa si un pamant. Asa ca alesul pe incercate este cea mai mare prostie.

Apropo, s-a mai discutat situatia prietenei ne-virgine si aici:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=3033

si dupa cum vezi, marea majoritate a parerilor de acolo (inclusiv a mea) a fost ca fata respectiva nu trebuie stigmatizata pentru ceea ce a facut, daca ea a regretat din suflet si a vrut sa se indrepte. tocmai asta este esenta crestinismului: pocainta (regretul, daca preferi un neologism) si iertarea din iubire.

Da, Lavinia: ai mare dreptate cand spui ca uneori invatam din experientele rele si chiar prin pacate ajungem la credinta.
INSA este altceva sa spui, cand ai ajuns deja sa fii credincios, ca trebuie sa faci lucruri neconforme cu credinta ca sa capeti experienta. Nu inseamna ca ar trebui sa alegem pacatul cale spre credinta, constient.
Totusi, Biserica recomanda fecioria pana la casatorie ca fiind idealul.
Asta nu inseamna sa condamnam pe cei si cele care nu sunt, exista pocainta si iertare.
Casatoria este oricum un risc. Niciodata nu vei sti suta la suta ce te asteapta, cum veti reactiona in cuplu la nenororilile vietii, sau chiar la binefacerile ei, cum va veti schimba si ce ispite vor aparea. sexualitatea este legata de relatia cuplului, depind ede ea, nu este un domeniu autonom.

...
 

ce rautacioasa ai fost... :78:

Stiu asta. Chiar de asta imi era frica.
Stiu si asta. De asta nu imi era frica.

:1::53:

Daca pe Hristos il intereseaza prezentul pocaintei si nu trecutul pacatos, aceasta ar trebui sa fie si atitudinea noastra fata de o astfel de persoana. Nu trebuie sa ne mai intereseze ce a fost, ci ce este si va fi, intre mine si ea. Dar, atunci cand omul nu iubeste cu adevarat, nu stie sa se bucure de ceea ce-i daruieste prezentul si se intoarece mereu in trecut. Asa vin peste el gandurile rele, tristetea, ... Ori nu asa trebuie sa traiasca omul.

Poate ca sfatul ar trebui sa sune altfel, si anume " Sa incerce sa treaca peste aspectele neplacute din viata celor pe care ii iubesc...atata timp cat inclina spre viitorul acelei relatii", dar cred ca pentru nimeni nu ar trebui sa fie lipsit de importanta trecutul persoanelor cu care li se intersecteaza viata...parerea mea clara ca lumina zilei.

Dar tu Costel, personal cum ai proceda daca te-ai lega cu o femeie care are un "trecut" de care tu stii doar ceea ce a "fost facut public"

Ai putea oare trece peste acest hop pentru a intemeia o familie cu ea, copii, fara sa vina peste tine ginduri, tristetea?

Intradevar sunt intru totul de acord cu Hristos si faptul ca ceea ce a fost a fost si trebuie mers mai departe, insa acest lucru se aplica omului in general, in relatiile de prietenie, de ucenicie la un duhovnic, la minastire poti merge cu un bagaj incarcat..., insa mai greu iti vine sa-l aplici la o casatorie

Da, as putea trece, atat timp cat viata ei nu-si mai trage seva din trecut, ci din prezent, din vietuirea cu mine.

Bun, si practic vorbind, cum poti sti ca nu-si mai trage seva, cind acest lucru cere foarte mult timp pentru a-ti crea o certitudine, nu este ca o radiografie pulmonara unde vezi pe loc dca ai TBC sau nu.
...si mai ales, Costel, cind stii foarte bine ca majoritatea oamenilor traiesc, statistic vorbind din seva trecutului care-i marcheaza la toate nivelele. Foarte putini au puterea de a se schimba permanent, de a pune punct si a incepe de la 0, curat.

Cum te vezi, practic implicat fizic in aceasta relatie?..stai in expectativa citiva ani sa vezi cum se va comporta?

Te insori cu ea bazat pe promisiunile ei, pe imaginea creata in jurul ei( poate artificiala), ca un bun crestin ce esti dupa care vezi daca-si mai trage seva din trecut? cum faci? ai incredere sa te insori? te risti?

Recunosc ca ma deranjeaza faptul ca raspunzi ca de pe un piedestal in doi peri de parca lucrurile sunt clare!

Nu raspund ca si cand as fi la inaltime, raspund asa deoarece pentru mine lucrurile sunt simple. Stiu, poate par a fi invechit, rupt de realitate atunci cand imi cer certificarea la anumite lucruri prin duhovnic. Daca as fi intr-o astfel de situatie, nu stiu daca as avea puterea sa spun, bazandu-ma doar pe mine: ea este de mine ca a uitat trecutul, ea nu este de mine pentru ca inca se mai hraneste cu 'trecutul'. Duhovnicul poate sa vada daca este cu adevarat "jumatatea" ta sau a altuia. Asa ca simplitatea vine din faptul ca nu ocolesc divinul in aceasta problema.

Inainte de a intreba duhovnicul daca o persoana e " jumatatea" nu avem si noi niste criterii personale?

Unul dintre fostii mei m-a dus repede la duhovnicul lui pentru a-i afla opinia. Duhovnicul i-a sugerat sa se insoare mai repede pentru a nu ma pierde, dar eu nu am vrut sa ma mai marit cu el pentru ca asa am considerat eu de cuviinta. In acest caz se poate spune ca duhovnicului lui i s-a parut ca eu as fi fost '"jumatatea" aluia...dar s-a inselat, pentru ca eu nu eram de fapt si am simtit ca nici el nu era " jumatatea mea".

Sincer, daca ai avea dubii ai risca sa te increzi in sfatuitorul divin din duhovnicul tau pentru a iti da consimtamintul de a face acest pas crucial din viata ta?

Ai pus punctul pe i.