|
Citat:
Atunci explica limpede ce sustineai, enigmaticule. Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Citat:
Dar, sa-ti raspund: in timpul mortii, Domnul Iisus Hristos a fost mort. (Crezi ca suna mai corect sa spun ca "in timpul mortii a fost viu"?) Iar mortul, conform Sfintei Scripturi, nu are nici simtiri, nici constienta (ex: Eclesiastul 9:5 si 10). |
Citat:
P.S. Astea sunt intrebari pentru meditatia dvs. Nu trebuie sa raspundeti. Nu fac subiectul discutiei. |
Citat:
Citat:
ÎNVIÁ, învíi, vb. I. Intranz. și tranz. 1. A reveni sau a readuce la viață. ♦ Fig. A reveni sau a face să revină în minte, a (se) trezi în amintire. ♦ Intranz. (Despre vegetație) A renaște după sfârșitul iernii, a începe să se dezvolte din nou. 2. Fig. A da sau a căpăta putere, vlagă, a (se) umple de viață; a (se) înviora, a (se) anima. [Pr.: -vi-a. – Prez. ind. și: înviez] – În + viu. Sursa: DEX '98 | Adăugată de valeriu | Greșeală de tipar | Permalink A ÎNVIÁ învíi /<lat. invivere 1. tranz. 1) (în credințele religioase și în basme) A readuce la viață. 2) fig. A face să se trezească în memorie. 2. intranz. 1) A deveni din nou viu (după ce a fost mort). 2) fig. (despre unele obiecte) A se trezi iarăși la viață. Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink înviá (a ~) (-vi-a) vb., ind. prez. 1 sg. învíi / înviéz, 2 învíi / înviézi, 3 învíe / înviáză, 1 pl. înviém (-vi-em); conj. prez. 3 să învíe / înviéze; ger. înviínd (-vi-ind) Sursa: DOOM 2 | Adăugată de Laura-ana | Greșeală de tipar | Permalink ÎNVIÁ vb. a (se) însufleți, a (se) scula, (înv.) a (se) deștepta, a (se) ridica. (Morții nu mai ~.) Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink ÎNVIÁ vb. v. renaște. Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink A învia ≠ a deceda, a muri, a pieri, a omorî, a sucomba Sursa: Antonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink înviá (-íu, înviát), vb. – A reveni sau a readuce la viață. – Var. (înv.) învie, înviere. Mr. înviedz. Lat. vῑvĕre, pref. verbal în- (Tiktin; DAR). Rezultatul normal, înviĕre, astăzi dispărut, (apare în texte din sec. XVI-XVII), și-a schimbat conjug., ca în Banat scriare ‹ scriere (Tiktin), cf. și confuzia între curere și curare (după DAR, învia e reprezentant direct al unui lat. invῑvāre, cf. Pușcariu, Dacor., VI, 704, ipoteză ce pare inutilă). Eset cuvînt comun (ALR, I, 175); part. învis, de la conjug. primitivă, se conservă încă în Trans. de Nord (Drăganu, Dacor., II, 611). – Der. învietor, adj. (care reînvie); înviere, s. f. (acțiunea de a învia) http://dexonline.ro/definitie/INVIERE |
Citat:
trup (tarana) + suflare de viata (ruach) = suflet viu. Moartea este exact procesul invers: tarana se intoarce in pamant iar suflarea de viata (duhul de viata) se intoarce la Dumnezeu (Eclesiastul 12:7). In rest, sunt de acord cu dvs. Omul (fiinta vie) exista numai daca are trup cu duh de viata. Separate inseamna moarte. |
Citat:
Citat:
|
Citat:
P.S. Intr-o postare mai veche, un coleg de-al dumneavoastra, Trice... spunea, citez din memori: "acest Isus..."; cind vorbea de madam White era plin de respect, insa cind vorbea de Mintuitorul nostru vorbea in acesti termeni! Acum chiar cred ca aceasta secta a dumneavoastra care rastalmaceste toate cuvintele Mintuitorului este de fapt o unealta a satanei. |
Citat:
|
Citat:
Citat:
|
Citat:
23. Însuși Dumnezeul păcii să vă sfințească pe voi desăvârșit, și întreg duhul vostru, și sufletul, și trupul să se păzească, fără de prihană, întru venirea Domnului nostru Iisus Hristos. Iar in Biblia Cornilescu este scris asa: 1 Tesaloniceni 5:23 Dumnezeul păcii să vă sfințească El însuși pe deplin; și duhul vostru, sufletul vostru și trupul vostru să fie păzite întregi, fără prihană, la venirea Domnului nostru Isus Hristos. Deci inclusiv biblia dumneavoastra de referinta, Cornilescu, vorbeste despre trup, suflet si duh. |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Termenii de "intaia inviere" sau "moartea a doua" ii gasiti in Sfanta Scriptura (Apocalipsa 20:6). Despre intaia inviere si a doua inviere v-am explicat. Ce inseamna moartea intaia si moartea a doua: - moartea intaia: este moartea aceasta (de o clipa de care toti avem parte si pe care Sfanta Scrptura o asemuieste unui somn fara constienta si de care nu trebuie sa ne fie teama pentru ca vom fi inviati - moartea a doua: este pedeapsa finala si pentru totdeauna, de care au parte cei necredinciosi. Citat:
|
Citat:
Hristos afirma Imparatia lui Dumnezeu pentru viitor.Pe de alta parte EL afima ca imparatia lui Dumnezeu deja a venit de vreme ce EL insusi impreuna cu Duhul Sfant a alungat moartea prin vindecarea bolii si invierea din morti in anticiparea biruintei asupra mortii pe care o va dobandi prin propria moarte.Practic din acel moment este timpul dintre ,,deja implinit"(Imparatia a venit,Duhul lucreaza)si ,,inca neincheiat"(moartea va fi distrusa complet la final:Apocalipsa 20:14). Puterea datatoare de viata,adica Duhul Sfant,deja lucreaza in noi.Pavel foloseste termenul(versiunea Cornilescu) ,,parga"cu privire la Duh(Romani 8:23)dar il foloseste,sub forma de ,,incepatura" si pentru Isus insusi(I Corinteni 15:23).Omul din noi este innoit in fiecare zi,in acest timp intermediar,de catre Duhul Sfant(II Corinteni 4:16, Efeseni 3:16).A se retine,cu privire la acest timp,ca mesajul lui Hristos din Evanghelii a fost unul eshatologic,de sfarsit de lume(Matei 1:15).De fiecare data cand apare Duhul Sfant puterea mortii da inapoi chiar si din trup.Duhul este marea putere a vietii,elementul Invierii,de aceea se si spune ca pacatele contra Duhului nu pot fi iertate.In epoca,sa o numim a ,,Sfarsitului", in care traim, intrucat Hristos a invins moartea si inviat,fiind singurul trup de slava din istorie,singura materie duhovniceasca ,nestricacioasa,desi moartea continua sa existe,Duhul a pus stapinire pe omul interior in mod decisiv iar acesta ,,se inoieste din zi in zi"(II Corinteni 4:16). De catre ori lucreaza Duhul Sfant se intimpla ceva ce echivaleaza cu o retragere a mortii,fie si temporara, o prevestire a sfarsitului ei.Nu poti cuceri decat daca invadezi teritoriul inamic.Duhul traieste in omul interior:,,Si daca Duhul Celui ce a inviat pe Isus dintre cei morti locuieste in voi" si prin urmare ,,Cel ce a inviat pe Hristos Isus din morti va invia si trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Sau, care locuieste in voi."(Romani 8:14).Hristos fiind ,,primul nascut dintre cei morti".Acu percutezi ideea? :) Invierea nu priveste numai trupul,acesta va fi o parte a unei intregi creatii noi ma: ,,Dar noi, dupa fagaduinta Lui, asteptam ceruri noi si un pamant nou, in care va locui neprihanirea."(II Petru 3:13). Nadejdea crestina,de care zici tu, se aplica nu numai la starea mea individuala ci la intreaga creatie care,la randul ei,asteapta izbavirea din acesta lume a pacatului,stricacioasa : ,,Pentru ca faptura asteapta cu nerabdare descoperirea fiilor lui Dumnezeu.Caci faptura a fost supusa desertaciunii - nu din voia ei, ci din cauza aceluia care a supus-o - cu nadejde,Pentru ca si faptura insasi se va izbavi din robia stricaciunii, ca sa fie partasa la libertatea maririi fiilor lui Dumnezeu."(Romani 8:19-21).Acesta izbavire va veni atunci cand Duhul Sfant va schimba toate lucrurile,cand Dumnezeu va elibera materia definitiv de ,,carne",carnea fiind puterea pacatului si prin ea puterea mortii asupra noastra. Este un proces divin total,noi singuri nu putem face asta,o face altcineva pentru noi.Cand Dumnezeu l-a inviat pe Hristos a refacut actul creatiei de la inceput,un nou trup,de slava,care invinsese moartea de data asta,biruitor asupra pactului.Razboiul final contra satanei,mortii si pacatului a intrat in ultima perioada ma.Puterea lor a fost infranta,ce au vrut ei sa distruga a fost readus la viata prin Hristos,intr-un trup ce nu mai poate fi atins de morte.De aceea este ,,El este inceputul, intaiul nascut din morti, ca sa fie El cel dintai intru toate"(Coloseni 1:18). Cei in Hristos il vor urma si din moment ce Domnul meu nu a fost inconstient in timpul mortii,lucru atesat de Apostolul Petru(I Petru 3:18-20) cum as putea eu sa cred,avand ,,parga Duhului Sfant"(nu ma refer la mine da vezi ce face Duhul in Romani 8:11)ca pe timpul mortii,chiar si daca as dormi cum ziceti voi,as putea sa fiu inconstient? Pai nu zice Pavel: ,,Ca daca traim, pentru Domnul traim, si daca murim, pentru Domnul murim. Deci si daca traim, si daca murim, ai Domnului suntem.Caci pentru aceasta a murit si a inviat Hristos, ca sa stapaneasca si peste morti si peste vii."(Romani 14:8-9).Cum puteti sa credeti ca Domnul ne-ar lasa prada mortii,asa cum sustineti ca erau vechii evrei?Pai ei aveau parga Duhului Sfant?Cum sa ne lase Domnul in ghearele mortii,cu duhoarea ei infecta,cand EL,pentru noi,a invins-o?Niciodata nu ne lasa ma singuri. ,,Caci sunt incredintat ca nici moartea, nici viata, nici ingerii, nici stapanirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile,Nici inaltimea, nici adancul si nici o alta faptura nu va putea sa ne desparta pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea intru Hristos Iisus, Domnul nostru."(Romani 8:39). Acum iti repet si eu intrebarea pusa de catre Delia31:,,Daca sufletul apostolului L-a primit pe Datatorul Vietii vesnice in el, daca viata care izvoraste din Duhul Sfant e viata vesnica, atunci care ar fi motivul pt. care dupa incetarea functiilor biologice ale trupului, Duhul Sfant sa se retraga din acel suflet si astfel sufletul sa ramana lipsit de Viata, stiut fiind ca doar pacatul cauzeaza despartirea sufletului de Dumnezeu?" Nadejdea mea este in Hristos.Nu ma intereseaza nici daca toata lumea este impotriva mea,cu moarte cu tot.EL ne-a incredintat de ceva si niciodata,dar niciodata Hristos nu a fost inconstient,la propriu sau la figurat.Intrucat stiu ca Domnul meu a invins moartea si nimic nu ma poate desparti de dragostea Lui,nici nu ma intereseaza prin ce trec pana la acel moment,nu am motive sa-mi fie frica de nici un somn inconstient,abandonat in intuneric si nefiinta, pentru ca ,,Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii, nu ma tem de niciun rau, caci Tu esti cu mine"(Psalmul 23:4). Cineva a spus odata esenta nadejdii crestine:,,Eu sunt al lui Isus Hristos.Am trait intru Isus Hristos.Acum mor intru Isus Hristos.Dincolo de moarte nadejdea mea este in Isus Hristos." |
Citat:
Se mai pune si problema semnelor de puctuatie. Stim ca Sfanta Scriptura, in original, nu avea virgule. Putem citi versetul amintit de dvs. asa: "Adevarat iti spun tie astazi,(virgula) vei fi cu Mine in rai". In plus, cum explicati dvs. faptul ca Domnul marturiseste, dupa trei zile de la fagaduinta facuta talharului, ca "inca nu s-a suit la Tatal" (Ioan 20:17)? Daca ramaneti tributar doctrinei "sufletului nemuritor", nu veti putea gasi decat o explicatie, in care dvs. il faceti mincinos pe Mantuitorul. Astept explicatia dvs. |
Citat:
Deci avem doua Invieri si Doua Morti... Completeaza tu : O moarte e (a cui) ..... A doua moarte e (a cui) .... Prima Inviere e (a cui)... A doua Inviere e (a cui)... De ce asa de strans legata invierea cea de a doua de doua morti?Si de ce e asa de strans legata Invierea cea dintai de o moarte?Explica-le in relatia asta.. De ce invierea de a doua = doua morti si de ce invierea dintai = o moarte? Citat:
Au parte de invierea dintai necredinciosii? Au parte de moartea de a doua credinciosii? Au parte de invierea de-a doua credinciosii? |
Citat:
|
Citat:
Totusi, am trecut peste articolul tau. Vreau sa dau un raspuns general. Stiti care este problema multora: nu pricep ce inseamna moartea intaia (cea din care exista inviere) si de aceea o resping, respingand astfel si fagaduinta INVIERII. Pentru mine, moartea intaia nu inseamna o "despartire". Este doar ceva ca o clipeala din ochi (chiar daca din momentul mortii pana la inviere pot trece mii de ani - in moarte nu am constienta a nimic, nici macar a timpului). Nadajduiesc ca, daca voi muri, in clipa imediat urmatoare voi fi in fata Mantuitorului (pentru ca voi fi inviat pentru viata vesnica). Recunosc moartea asa cum o prezinta Cuvantul lui Dumnezeu. Dar, stiind ca evenimentul imediat urmator, dupa ce inchid ochii, este INVIEREA, nu are rost sa-mi pun problema mortii (nici Scriptura nu o pune). Doar o recunosc. Daca nu as recunoaste-o nu as avea nici marea nadejde a INVIERII data de Hristos. Voi vreti sa fiti, pe timpul mortii, constienti si plini de vigilenta. De aici apar problemele. Credeti in nemurirea mortului si nu aveti nadejdea reala a INVIERII. Va chinuiti sa dati sens si plinatate mortii. Mai vorbim. Noapte buna. |
Citat:
Noapte buna. |
Citat:
Citat:
|
Citat:
|
Am o nelamurire, daca neoprotestantii nu au credinta nemuririi sufletului, acesta murind odata cu trupul, deci omul odata cu moartea nu trece intr-o alta stare de existenta, sufletul nedespartindu-se de trup, cum explica pasajul acestea:
1 Petru 3:18-20 – El a fost omorât în trup, dar a fost înviat în duh, în care S-a dus să propovăduiască duhurilor din închisoare , care fuseseră răzvrătite odinioară, când îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în așteptare, în zilele lui Noe , când se făcea corabia în care au fost scăpate prin apă un mic număr de suflete, și anume opt. Nu intreb pentru a strani o polemica, doar ca sa inteleg punctul lor de vedere. |
Citat:
Da, mulțumesc pentru subliniere... propovăduirea s-a făcut în timpul răzvrătirii lor (adică pe vremea Potopului) în același Duh prin care a fost înviat Hristos (adică Duhul Sfânt). |
dati-mi linkul unde ati discutat, nu e nevoie sa reluati. Ma intereseaza in special perioada dintre moartea si invierea lui Iisus, cum o priviti.
|
Citat:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=4290 |
Citat:
Ok, ma straduiesc sa-ti explic dar te rog si eu sa te straduiesti sa citesti relaxat, fara idei preconcepute antiortodoxe. Daca chiar cauti explicatii, e nevoie inainte de un mic excurs antropologic, fara sa am pretentia de exhaustivitate. Ma straduiesc sa nu ma lungesc prea mult, desi stau prost cand e vorba sa fac rezumate. Sper sa ai rabdare sa citesti tot. Omul a fost creat de la inceput sa fie nemuritor, nu? Doar asta inseamna (printre celelalte trasaturi) a fi dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu, adica sa aiba in el viata vesnica in sens teologic ( in greaca Scripturii ,,zoe,,), adica izvorata din Dumnezeu. Conditia initiala a omului il apropie mai degraba de firea ingereasca dar e de o complexitate ontologica specifica data de faptul ca omul a fost creat o unitate noo-psiho-somatica. Spre deosebire de ingeri care nu au si partea somatica. Inainte de cadere, aceste trasaturi noo-psiho-somatice ale omului difera esential de cele de dupa cadere. Trasaturile firii umane inainte de caderea in pacat : - omul (trup si suflet) era invesmantat in har si prin acest har se hranea de Viata izvorata din Dumnezeu - demnitatea regală a fiintei umane în sanul creatiei vazute - firea umana continea doua ipostasuri consubstantiale ontologic –ipostasul masculin si ipostasul feminin - cele doua ipostasuri umane sunt complementare. Nici ipostasul feminin nu e deplin decat unit cu cel masculin, nici invers, nici cele doua nu sunt depline decat in comuniune harica cu Dumnezeu - menirea celor doua ipostasuri (masculin si feminin) este de a creste atat calitativ (prin virtuti) cat si cantitativ (prin urmasi) - misiunea omului e de a fi lucrători și veghetori asupra lumii - puritatea psihosomatică sau acea “goliciune intru simplitate” – starea de posse non mori ( posibilitatea de a nu muri, de a ramane vesnic in aceasta stare de viata harica ) Dupa cum se stie, pacatul e cel care a creat ruptura dintre om si Dumnezeu. Harul izvorat din Dumnezeu, care il invesmanta si invaluia pe om si din care se hranea cu Viata ( in sens dumnezeiesc ) s-a retras de la el. Cu toate astea, desi omul nu se mai impartasea din Viata izvorata din Dumnezeu (zoe), el nu inceteaza sa existe, ci Viata Harica ( cu V mare – in greaca Scripturii -zoe) ii este inlocuita cu un alt fel de viata ( cu v mic - bios). Departandu-se de dimensiunea ingereasca a conditiei paradisiace, deci de primatul ontologic al spiritului si al vietii superioare (zoe), omul s-a coborat la dimensiunea animalica, deci la primatul ontologic al materiei si al vietii inferioare. Viata aceasta - ,,bios,, primita in locul celei ,,zoe,, in care a dat cu piciorul, e doar un fel de supravietuire ( in greaca Scripturii –epibiose) in noua si nefireasca conditie a omului de a fi despartiti de Duhul Sfant. Dupa dezvesmantarea de harul care ii invaluia si care le asigura astfel VIATA HARICA, si pentru ca omul, (care oricum fusese creat nemuritor) sa nu evolueze din rau in mai rau si sa nu se invesniceasca in rele asa cum au facut ingerii cazuti (care si ei sunt nemuritori), deci dupa cadere, Dumnezeu le-a facut lui Adam si Evei vesminte de piele si i-a imbracat (Facerea 3, 21). Ce inseamna asta? Sper ca nu cred nimeni ca e vorba de ,,vesminte de piele,, in acceptiunea in care intelegem acum. Dupa ce si-a pierdut vesmantul de har care il invaluia si il facea luminos, trupul material (soma) incepe sa isi pierde transparenta, sa devina opac, sa se invartoseze si ulterior sa se salbaticeasca daca nu va fi tinut in frau. “Hainele de piele” la care se refera Scriptura simbolizeaza, cu multiple conotatii, tocmai aceasta animalitate postedenică a speciei umane, tocmai caderea din transparenta si din scopul pt. care fusese creat initial, acela de a fi pnevmatizata, umpluta de transparenta si stralucirea harului. Initial, trupul material impreuna cu sufletul imaterial, au fost destinate spre a fi pnevmatizate, umplute de Duhul Sfant, indumnezeite ( lucru pe care ulterior l-a reusit deplin doar Dumnezeu cand si-a luat El trup de om). Dau iarasi exemplul cu fierul care daca e tinut mult in foc, devine incandescent si una cu focul, dobandind calitatile focului. Tot asa, omul (trup material si suflet) era menit sa ramana in focul haric al dumnezeirii pe veci, devenind tot mai incandescant, tot mai luminos, tot mai plin de Duhul Sfant. Odata ce a iesit din acest foc care practic ii dadea Viata, omul incepe sa se raceasca, sa uite de Dumnezeu si asfel sa ia decizii din ce in ce mai in contradictie cu voia Lui. Omul, creat nemuritor, odata ce a inceput sa ia decizii proaste, poate treptat sa savarseasca rele din ce in ce mai mari, sa evolueze in rau la nesfarsit, asemenea ingerilor cazuti. Pentru a nu lasa sa se intample asta, pt. a nu se invesnici in rele asa cum au facut demonii, Dumnezeu i-a dat omului si moartea biologica a trupului (in greaca Scripturii ,,nekrotes,, ) pt. ca omul sa nu fac raul la nesfarsit si sa devina asemenea demonilor. Prin urmare, omul a introdus moartea (thanatos) ca despartire a sufletului de Dumnezeu, dar Dumnezeu i-a dat moartea biologica (nekrotes) a trupului, a ,,carcasei,, materiale ( ca sa folosesc termenul tau), i-a dat deci aceasta moarte trupeasca ca o frana, ca omul sa nu inainteze la nesfarsit in rau, stiut fiind ca dupa moarte, omul nu mai poate face nimic. TRASATURILE FIRII UMANE DUPA CADEREA IN PACAT -rusinarea de propria goliciune ca semn ca de acum sunt goi si lipsiti de Harul Vietii - dezbracarea de vesmantul haric si imbracarea in “pielea” existentei animale -schimbarea prioritatilor. In locul Vietii spirituale spre indumnezeire, omul coboara treptat spre viata animalica, spre salbaticire. - iminenta mortii trupesti pe fondul entropiei universale, a degradarii intregi naturi. Caderea in pacat si dezvesmantarea de har atrage dupa sine „șocul ontologic” iar conditia paradisiaca trece in conditie bio-istorica. La plinirea vremii, Dumnezeu, intrand El insusi in conditia de om cu specificul ei noo-psiho-somatic, a restaurat-o si a invesmantat-o din nou in acel vesmant de har ( Trupul pnevmatizat al Lui Hristos de dupa Inviere) , TOCMAI pentru a ne ,,tranfera,, noua fiecaruia firea umana asa cum fusese proiectul initial al lui Dumnezeu. De aceea insista in Evanghelia de la Ioan, cap. 6 pe tema Trupului Lui Euharistic: ,, de nu veti manca Trupul Meu si de nu veti bea Sangele Meu, nu veti avea Viata ( cu V mare) in voi,, . De nu ne vom ,,transfera,, in fiinta noastra Trupul euharistic al lui Hristos NU vom avea Viata in noi. Prin urmare, omul e invitat inca de aici si acum sa aiba Viata in el, sa-L aiba de fapt in el pe Cel-ce-e-Viata, Omul se poate impartasi inca de aici si acum de Hristosul euharistic, cel invaluit in chip mistic in chip de paine si vin, dar dezvaluit launtric prin har. Si atunci, cei care Il primesc inca de aici si de acum pe Hristos Cel ce este Viata, nu mai au cum sa fie despartiti de Viata decat daca intervine pacatul si daca moartea biologica ne surprinde despartiti de Har. Iar la a doua venire ( am mai spus de cateva ori si eu si ceilalti), Hristos ne va invia si trupurile pt. a le uni din nou cu sufletele. sorry, iar am scris prea mult Hristos sa ne lumineze pe toti! |
Citat:
acest domn iisus hristos mort, e cumva una din cele trei Persoane ale Sfintei Treimi, adica un ipostas divino-uman avand doua firi, una dumnezeiasca si alta umana? E o imposibilitate ontologica ca CEL-VESNIC-VIU-SI-NEMURITOR sa ajunga fara simtiri si fara constienta. Cred ca ai vrut sa spui ca Trupul Lui uman era mort, dar cu sufletul nu are cum sa fie decat Viu si constient intrucat, in Hristos, firea dumnezeiasca e unita cu firea omeneasca, iar ceea ce e unit cu Viata nu poate fi decat Viu. De fapt pentru asta l-a facut Dumnezeu pe om de la inceput. Ca omul sa se uneasca strans si definitiv cu Dumnezeu. E foarte dificil sa fii om. Adam n-a reusit. Si nimeni dupa el. Numai Dumnezeu a reusit sa fie om deplin asa cum fusese planul initial. O singura data, pe o perioada de 33 de ani pamantesti in care a dus firea umana de la chip la maximum de asemanare. Hristos e Dumnezeul care a ,,reusit,, (impropriu spus) sa fie om si Omul care a reusit sa fie Dumnezeu. Pt. a ne arata noua ca asta e scopul pentru care ne-a creat: sa ne unim cat mai deplin prin har cu Dumnezeu, incepand inca de aici si acum cu continuare in vesnicie. Ce alt argument mai trebuie ca omul e destinat nemuririi si primirii Vietii vesnice inca de aici si acum? Ce alt argument mai trebuie ca cei ce incep inca de aici si acum sa-L salasluiasca (desi totusi nedeplin) pe Duhul Sfant in ei, nu mai au cum sa fie lipsiti de Viata dupa moartea trupului decat daca ar savarsi vreun pacat, stiut fiind ca doar pacatul il desparte pe om Cel-ce-este-Viata. Cei care Il au in suflet pe Datatorul de viata nu pot fi decat vii, asteptand ca la sfarsitul lumii si a doua venire, ca si trupurile sa invie. |
Citat:
Tricessimus, tot am vrut sa te intreb o chestie dar am tot uitat. Cum numiti voi sufletul unui om care prin credinta in Hristos L-a primit in el pe Duhul Sfant? Viu sau mort? Ce se intampla cu sufletul unui asemnea om dupa ce se ,,dezbraca,, de trup ? Duhul Sfant se retrage din acel suflet ramanand gol de Viata pe care i-o dadea Duhul Sfant? De ce se retrage Duhul Sfant din suflet in afara de pricina de pacat, dupa ce omul a trecut dincolo? Stiut fiind ca asta inseamna moartea – adica despartirea sufletului de Datatorul Vietii. Voi sustineti ca sufletul omului nu are constiinta de sine statatoare si nu poate vietui decat in trup. Cum se explica faptul ca ingerii (atat cei buni, cat si cei rai) ca fiinte pur spirituale fara trupuri, se manifesta, sunt constiente de sine, cei buni au diverse misiuni, cei rai incurca itele, dar totusi se pot mainfiesta chiar si fara trupuri materiale? Cum pot ingerii, desi nu au trupuri sa se manifeste, dar Hristos nu s-a putut manifesta atunci cand a murit (ca om) si a ramas inconstient? Si inca ceva: care e explicatia AZ7 la faptul ca omul, atunci cand sufletul i se desparte de trup, intra intr-o stare de inconstienta, neantizare, anestezie, nefiinta, in timp ce demonii, desi sunt fapturi fara trupuri, isi vad nestingheriti de perversiunile lor, fara ca Dumnezeu sa-i neantizeze rand pe rand si pe ei? In conceptia adventista demonii sunt fiinte Vii sau moarte? Dar ingerii ? |
[quote=osutafaraunu;380050]Pentru a fi conștient,trebuie să fii viu. Iar pentru a fi viu, trebuie să fii înviat. Nu poți fi înviat înainte de a doua venire a lui Hristos.QUOTE]
Pentru a fi constient, trebuie sa fii viu. Iar pentru a fi viu, trebuie sa Il ai in suflet pe Duhul Sfant, Datatorul Vietii... Avandu-L in suflet, sufletul e deja inviat si mai urmeaza doar trupul sa fie inviat la a doua venire. ,,Cel ce crede in Mine, IN VEAC nu va muri,,. Crezi tu aceasta? A fi constient tine de facultatile sufletului, nu de trup. Cum de ingerii sunt constienti desi nu au trupuri? Zici ca intrucat Parusia nu a venit, apostolul Pavel e mort si cu sufletul, adica Duhul Sfant s-a retras din sufletul lui, desi in timpul vietii trupesti L-a primit in suflet. De ce s-a retras Duhul Sfant din sufletul apostolului iar el a ramas gol si lipsit de viata, stiut fiind ca moartea se da doar ca plata a pacatelor ( necaite si ramase neiertate). A ramas apostolul Pavel neiertat de pacate incat sa i se dea o asemenea rasplata a mortii sufletului? De ce vrea Dumnezeu o relatie cu omul doar cat vietuieste in trup, si imediat ce se ,,dezbraca,, de trup, rupe relatia cu omul, chiar de a fost sfant, retragandu-si harul datator de Viata? |
Citat:
Oricum exista o lipsa de logica: daca moartea inseamna doar o clipa, atunci din doua una: 1. Ori "astazi" inseamna chiar astazi, si tilharul e chiar in acest moment in rai (ceea ce contravine invataturii dumneavoastra) 2. Ori "astazi" e o notiune relativa si secta dumneavoastra ar trebui sa va invete teoria relativitatii pentru a putea intelege de ce "astazi" inseamna de fapt "la sfirsitul lumii" (ceea ce nu se intimpla). Concluzie ca la matematica: secta dumneavoastra are o invatatura gresita. Citat:
|
"Nu-L poti cunoaste pe Dumnezeu, dar trebuie sa-L cunosti ca sa stii asta". Pr. Thomas Hopko
Adică taina învierii este de nepătruns pentru că ''Eu sunt viața și învierea''. |
Citat:
Eu asa v-am facut? Cred ca v-am raspuns exact la ce m-ati intrebat. Citat:
1.Pentru dvs. "sufletul" este ceva care traieste in prezenta lui Dumnezeu, avand simtiri si constienta (exac ca un om viu). Nu inteleg de ce ar mai avea nevoie de o carcasa (un trup). Mai au vre-un rost revenirea Domnului si invierea? Ce nevoie mai are "sufletul" acela care traieste si simte, de un corp? Citat:
|
Citat:
"El, macar ca avea chipul lui Dumnezeu, totusi n-a crezut ca un lucru de apucat sa fie deopotriva cu Dumnezeu, ci S-a dezbracat pe sine insusi si a luat un chip de rob, facîndu-se asemenea oamenilor. La infatisare a fost gasit ca un om, S-a smerit si S-a facut ascultator pina la moarte, si inca moarte de cruce".(Filipeni2:6-8) Sper ca v-ati lamurit in privinta ipostasurilor. |
Citat:
Cautati alta explicatie. Asta e ciudata. Poate gasiti una haioasa. Se ne mai descretim fruntile. |
Citat:
" Un vapor are 50m lungime, 22 m latime si o incarcatura de 175 butoaie cu motorina. Intrebare: cati ani are capitanul si ce numar poarta la pantofi." Modul cum ati ajuns la concluzia matematica, despre biserica (nu secta) mea, ma face sa fiu sigur ca veti rezova si problema (din prima). |
Se pune intrebarea daca in starea desavirista a Imparatiei ai trup fizic sau nu. Si daca te ridici la cer cu trupul el ramine fizic sau se preschimba si el in duh?
Altfel purtarea unui trup pamintesc -cu nevoi omenesti- ar insemna trairea pe pamint dupa inviere. Ceea ce nu impiedica ca simultan sa ai si trup de slava -haric. Sa nu uitam ca Zaharia profeteste ca va veni Domnul Dumnezeu cu toti sfintii , pai daca nu vine pe pamint unde ar putea sa vina si de unde? mai cu seama ca versetul se afla in contextul in care au loc niste evenimente viitoare (Cap14) in care evreii alearga prin valea muntilor pina la locul unde Domnul da mintuirea -deci Domnul se va afla venit intr-un loc la care ei alearga. Mai mult decit atit spune si ca vor fi "ape vii" unele care vor curge spre rasarit si altele spre apus ape care sugereaza trafic de populatie catre si dinspre marginuile pamintului deci loc de pelerinaj. "Asa va fi si vara si iarna". |
Citat:
Cum 50m x 22m=1100m patrați și dacă am avea 2 nivele cel puțin la vapor ar ieși 2200m patrați, putem calculă că încărcătura asta ar ocupa 4,(54)% din ce poate transporta vaporul atunci când e plin ochi cu marfă. Ce rezultă de aici? Păi că vaporul precis e furat, vasul nu are căpitan ci ''căpitanul'' e pirat, n-are pantofi în picioare ci cizme și nu știe nici el câți ani are de beat ce e și-și ascunde vârsta ca să nu fie prins de interpol fiindcă tocmai face contrabandă cu motorină la sârbi și... deci... dumneata ești sectar sau psd-ist sau cubanez, q.e.d. :))) |
Citat:
Nu m-am lamurit in privinta conceptiei AZ7 despre Hristos. Are El si fire divina sau doar fire umana? Este El o persoana divino-umana pe toata perioada Intruparii? Daca raspunsul tau este afirmativ, pot aceste doua firi sa fie despartite, asa incat pe perioada vietuirii in trup material a Celei de-a doua Persoane a Sfintei Treimi care S-a dezbracat de dumnezeire, sa fi ramas doar Doua Persoane: doar Tatal si Duhul Sfant? Din ce spui ar reiesi erezia ca una din cele trei Persoane ale Sfintei Treimi sa fie despartita ontologic de celelalte doua. Se poate ca Tatal si Duhul Sfant sa fie despartiti de Fiul? Sau Fiul (persoana divino-umana) sa fie despartit de celelalte doua ipostasuri divine? Daca Hristos e doar un om, cum se poate ca un om sa invie singur daca nu Il are ontologic in fiinta lui pe Izvoratorul Vietii? Daca vreun om ar fi putut invia fara sa-l aiba in el pe Cel-vesnic-viu-care-nu-moare-niciodata, n-ar fi fost nevoie ca Una din Cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi sa intre in conditia de om. Sunt AZ7 de alta parere? |
[quote=grasu77;380405]Nu este corect. Practic, v-ati straduit sa aburiti cu filozofia dvs., fara ca macar sa raspundeti, cat de cat, la intrebare. Ati fi un bun politician.
Eu asa v-am facut? Cred ca v-am raspuns exact la ce m-ati intrebat.QUOTE] Era o introducere in tema pornind de la cateva consideratii de antropologie crestina. In functie de feed-back-ul dvs., discutia poate inainta sau nu. Am uitat sa precizez sa nu va grabiti cu raspunsul. Intentia ortodocsilor nu e nici pe departe de a juca ping-pong cu citate din Scriptura, ci de a da mreaja mai la adanc pantru a patrunde dedesubturile cuvintelor Scripturii. Si nu, nu ati raspuns nici pe departe exact la intrebarile si din celelalte postari adresate si lui 100-1, atat ale mele cat si ale celorlalti. Cum numiti voi sufletul unui om care prin credinta in Hristos L-a primit in el pe Duhul Sfant? Viu sau mort? Ce se intampla cu sufletul unui asemnea om dupa ce se ,,dezbraca,, de trup ? Duhul Sfant se retrage din acel suflet ramanand gol de Viata pe care i-o dadea Duhul Sfant? De ce se retrage Duhul Sfant din suflet in afara de pricina de pacat, dupa ce omul a trecut dincolo? Stiut fiind ca asta inseamna moartea – adica despartirea sufletului de Datatorul Vietii. Voi sustineti ca sufletul omului nu are constiinta de sine statatoare si nu poate vietui decat in trup. Cum se explica faptul ca ingerii (atat cei buni, cat si cei rai) ca fiinte pur spirituale fara trupuri, se manifesta, sunt constiente de sine, cei buni au diverse misiuni, cei rai incurca itele, dar totusi se pot mainfiesta chiar si fara trupuri materiale? Cum pot ingerii, desi nu au trupuri sa se manifeste, dar Hristos nu s-a putut manifesta atunci cand a murit (ca om) si a ramas inconstient? Si inca ceva: care e explicatia AZ7 la faptul ca omul, atunci cand moare intra intr-o stare de inconstienta, neantizare, anestezie, nefiinta, in timp ce demonii, desi sunt fapturi fara trupuri, se pot manifesta si isi vad nestingheriti de perversiunile lor, fara ca Dumnezeu sa-i neantizeze rand pe rand si pe ei? In conceptia adventista demonii sunt fiinte Vii sau moarte? Dar ingerii ? |
[quote=grasu77;380405]1.Pentru dvs. "sufletul" este ceva care traieste in prezenta lui Dumnezeu, avand simtiri si constienta (exac ca un om viu). Nu inteleg de ce ar mai avea nevoie de o carcasa (un trup). Mai au vre-un rost revenirea Domnului si invierea? Ce nevoie mai are "sufletul" acela care traieste si simte, de un corp? QUOTE]
Nu numai pentru noi, ci si pentru Apostolul Pavel atunci cand zice in Filipeni 1,21-24 ,,Căci pentru mine viață este Hristos și moartea un câștig. Dacă însă a viețui în trup înseamnă a da roadă lucrului meu, nu știu ce voi alege. Sunt strâns din două părți: doresc să mă despart de trup și să fiu împreună cu Hristos, și aceasta e cu mult mai bine; Dar este mai de folos pentru voi să zăbovesc în trup,, - idee pe care o evitati cu buna stiinta. Daca suspectezi si tu versiunea romaneasca de traducere corupta, la fel ca si colegul tau, ia orice alta versiune in orice alta limba si nu vei putea nega decat izbind cu piciorul in tepusa ideea ca apostolul Pavel e nerabdator sa plece la Hristos, sa fie cat mai repede cu El. Apostolul Pavel zice cu gura lui ca e mult mai folositor pt. ceilalti, sa mai ramana inca in trupul acesta de carne ( in the flesh, en te sarki, in carne, en la carne, im fleisch, en la chair ), pt. a face misiune in randul lor cu toate ca si-ar dori sa se mute, sa plece la Hristos pt. a SIMTI DEPLIN PREZENTA LUI. Ia orice versiune (daca nu-ti convine cea romaneasca) si vei vedea ca doreste sa plece de aici din lumea asta, sa se desparta de ea pentru a fi cu Hristos. Iar entuziasmul lui de a fi cat mai curand cu El, n-ar putea fi entuziasm si bucurie daca n-ar sti ca va fi viu, constient, treaz. Duhul Sfant era deja salasluit in sufletul apostolului iar el nu-si mai doreste decat sa moara ( moartea e un castig). Evident, se refera la moartea trupului caci a spune ca moartea sufletului e un castig e un oximoron, e nebunie pura. Nimeni nu poate spune ca moartea sufletului (adica despartirea de Duhul Sfant cel care ii da Viata) e un castig ! Filipeni 1,21-24 Biblia ortodoxa- versiunea sinodala Căci pentru mine viață este Hristos și moartea un câștig. Dacă însă a viețui în trup înseamnă a da roadă lucrului meu, nu știu ce voi alege. Sunt strâns din două părți: doresc să mă despart de trup și să fiu împreună cu Hristos, și aceasta e cu mult mai bine; Dar este mai de folos pentru voi să zăbovesc în trup Biblia traducerea cornilescu Căci pentru mine a trăi este Hristos, și a muri este un câștig. Dar, dacă trebuie să mai trăiesc în trup, face să trăiesc; și nu știu ce trebuie să aleg. Sunt strâns din două părți: aș dori să mă mut și să fiu împreună cu Hristos, căci ar fi cu mult mai bine; dar, pentru voi, este mai de trebuință să rămân în trup New American Standard Bible For to me, to live is Christ and to die is gain. But if I am to live on in the flesh, this will mean fruitful labor for me; and I do not know which to choose. But I am hard-pressed from both directions, having the desire to depart and be with Christ, for that is very much better; yet to remain on in the flesh is more necessary for your sake. King James Bible For to me to live is Christ, and to die is gain. But if I live in the flesh, this is the fruit of my labour: yet what I shall choose I wot not. For I am in a strait betwixt two, having a desire to depart, and to be with Christ; which is far better: 24Nevertheless to abide in the flesh is more needful for you. American King James Version For to me to live is Christ, and to die is gain. 22 But if I live in the flesh, this is the fruit of my labor: yet what I shall choose I know not. 23 For I am in a strait between two, having a desire to depart, and to be with Christ; which is far better: 24 Nevertheless to abide in the flesh is more needful for you. ΠΡΟΣ ΦΙΛΙΠΠΗΣΙΟΥΣ 1:21 Greek NT: Textus Receptus (1550) εμοι γαρ το ζην χριστος και το αποθανειν κερδος ει δε το ζην εν σαρκι τουτο μοι καρπος εργου και τι αιρησομαι ου γνωριζω συνεχομαι γαρ εκ των δυο την επιθυμιαν εχων εις το αναλυσαι και συν χριστω ειναι πολλω μαλλον κρεισσον το δε επιμενειν εν τη σαρκι αναγκαιοτερον δι υμας (transliterat in caractere latine: emoi gar to zēn Christos kai to apothanein kerdos. ei de to zēn en sarki, touto moi karpos ergou kai ti airēsomai ou gnōrizō sunechomai. gar ek tōn duo tēn epithumian echōn eis to analusai kai sun Christō einai pollō mallon kreisson to de epimenein en tē sarki anankaioteron di umas ) Latin: Biblia Sacra Vulgata mihi enim vivere Christus est et mori lucrum. quod si vivere in carne hic mihi fructus operis est et quid eligam ignoro coartor autem e duobus desiderium habens dissolvi et cum Christo esse multo magis melius permanere autem in carne magis necessarium est propter vos. Spanish: La Biblia de las Américas (©1997) Pues para mí, el vivir es Cristo y el morir es ganancia. Pero si el vivir en la carne, esto significa para mí una labor fructífera, entonces, no sé cuál escoger pues de ambos lados me siento apremiado, teniendo el deseo de partir y estar con Cristo, pues eso es mucho mejor y sin embargo, continuar en la carne es más necesario por causa de vosotros. Versiunea Franceza : Ostervald (1744) Car pour moi Christ est ma vie, et la mort m'est un gain. Or, s'il est utile, pour mon œuvre, de vivre dans la chair, et ce que je dois souhaiter, je ne le sais. Car je suis pressé des deux côtés, ayant le désir de déloger et d'ecirc;tre avec Christ, ce qui me serait beaucoup meilleur; Mais il est plus nécessaire pour vous, que je demeure en la chair Versiunea Germana : Luther (1545) Denn Christus ist mein Leben, und Sterben ist mein Gewinn. Sintemal aber im Fleisch leben dienet, mehr Frucht zu schaffen, so weiß ich nicht, welches ich erwählen soll. Denn es liegt mir beides hart an: Ich habe Lust abzuscheiden und bei Christo zu sein, welches auch viel besser wäre: Aber es ist nötiger, im Fleisch bleiben um euretwillen. |
Citat:
"Și eram în corabie, de toți, două sute șaptezeci și șase de suflete." (Fapte 27,37) Crezi cumva că Pavel descrie o corabie cu 276 de fantome, plutind în derivă în Triunghiul Bermudelor? Nu, ci pur și simplu pe corabie erau 276 de oameni vii (chiar dacă erau morți de oboseală:18:). Citat:
Citat:
|
| Ora este GMT +3. Ora este acum 18:08:15. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.