Forum Crestin Ortodox

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)
-   Secte si culte (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5031)
-   -   mesaj de la noul ierusalim (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=10526)

vsovivi 09.11.2010 10:24:15

Și știu ce vă anină: ''râvna'' defăimării...

...că prea vă doriți ca să vă scăpătați faimă... și ce grozăvie și ce bravură poate să fie în faima asumării neascultării? Multă și surdă!

Și de aia nu mai citesc ce scrieți voi în deșert și vremelnic fiindcă n-are niciun rost și atunci doar v-am scris așa ca un dar special:

''Nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!''

''Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău.''

AngelicaKroner 09.11.2010 10:47:26

lui Vsovivi
 
Citat din Vsovivi:

“Văd că tot grămăticul vă este stăpânul suprem, litera ce vine din superstiț, că ziceți că voi știți cum se scrie corect, păi dacă știți cum se scrie corect atunci de ce și pentru ce nu puteți și pricepe corect? Probabil o neputință, dar să știi se scrie cu doi i doar dacă ar fi poruncă, adică îți cer ceva ca să faci, adică îți zic de exemplu: ''-Fii deșteaptă!, și să știi pe viitor! despre ce e vorba...'' și așa mai departe, dar când nu e poruncă, nu e la imperativ, atunci e fără doi de i, ci are sensul unei povestiri care nu presupune din partea ta nici un efort, deci așa se citește textul: ''Eu să ști că pricep foarte lesne și clar ...'' că practic dumneata nu ai cum să faci vre-un efort de ascultare căci nu ține de tine să poți face altceva decât să o iei drept bună afirmația mea... care e un fel de mărturisire lăudăroasă... deci constați citind și gata, căci dacă ți-aș fi zis: ''Să știi că respectivul are dreptate'', atunci tu puteai să cercetezi faptele lui și viața lui și să ajungi prin truda ta pentru a ști la înțelepciunea împlinirii căci ai ascultat porunca '' să știi!'', poruncă ce se putea împlini printr-un minim efort de ascultare ca să faci binele, nu și răul, deci era un imperativ ce se putea împlini... de cei ce voiesc, cu credință.”

Comentariu la acest citat : Vorbă multă, sărăcia omului. Niciodată verbul "a ști" nu apare, la persoana a II-a singular -nici la modul imperativ și nici la modul conjunctiv (așa cum pretinzi tu că apare în acest text, deși să știi că este tot la imperativ!!) - în forma “să ști” , ci întotdeauna în forma “să știi”.

Alt citat:

“- cel mai mare vrăjmaș este păcatul;
- cel mai mare vrăjmaș nu este păcatul ci necredința;

și deci nu e cum ai trunchiat mătăluță, ca o găgăuță, ...
Deci nu a fost o negație ...

-m-aș păcătui
-nu numai că m-aș păcătui ci m-aș fi complet necredincios “

Comentariu la acest citat : Dacă adaugi de la tine particula “numai” și o pui acolo unde nu era, atunci transformi negația “nu” în afirmația “nu numai”; deci cine se ține de șmecherii ca să “demonstreze" că albul este negru?

Chiar dacă trunchiezi propoziția în cauză, negația tot rămâne: "vrăjmașul NU este păcatul, CI este altceva decât păcatul: este necredința".

Alt citat:

“E simplu dacă chiar vrei să pricepi corect și nu numai să scri corect. ... nu vreau să vă jignesc. ...De atâta grămătic să știi că o să ajungeți proaste grămadă!”

Comentariu la acest citat: Iar tu vrei să faci pe deșteptul, dar nu reușești. Nu se scrie “să scri corect” ci “să scrii corect”. Nu vrei să jignești, dar te străduiești, și de data aceasta reușești.

Mai pune totuși mâna pe gramatică, e cazul.

vsovivi 09.11.2010 11:30:49

Citat:

În prealabil postat de AngelicaKroner (Post 303898)
Citat din Vsovivi:

“Văd că tot grămăticul vă este stăpânul suprem, litera ce vine din superstiț, că ziceți că voi știți cum se scrie corect, păi dacă știți cum se scrie corect atunci de ce și pentru ce nu puteți și pricepe corect? Probabil o neputință, dar să știi se scrie cu doi i doar dacă ar fi poruncă, adică îți cer ceva ca să faci, adică îți zic de exemplu: ''-Fii deșteaptă!, și să știi pe viitor! despre ce e vorba...'' și așa mai departe, dar când nu e poruncă, nu e la imperativ, atunci e fără doi de i, ci are sensul unei povestiri care nu presupune din partea ta nici un efort, deci așa se citește textul: ''Eu să ști că pricep foarte lesne și clar ...'' că practic dumneata nu ai cum să faci vre-un efort de ascultare căci nu ține de tine să poți face altceva decât să o iei drept bună afirmația mea... care e un fel de mărturisire lăudăroasă... deci constați citind și gata, căci dacă ți-aș fi zis: ''Să știi că respectivul are dreptate'', atunci tu puteai să cercetezi faptele lui și viața lui și să ajungi prin truda ta pentru a ști la înțelepciunea împlinirii căci ai ascultat porunca '' să știi!'', poruncă ce se putea împlini printr-un minim efort de ascultare ca să faci binele, nu și răul, deci era un imperativ ce se putea împlini... de cei ce voiesc, cu credință.”

Comentariu la acest citat : Vorbă multă, sărăcia omului. Niciodată verbul "a ști" nu apare, la persoana a II-a singular -nici la modul imperativ și nici la modul conjunctiv (așa cum pretinzi tu că apare în acest text, deși să știi că este tot la imperativ!!) - în forma “să ști” , ci întotdeauna în forma “să știi”.

Alt citat:

“- cel mai mare vrăjmaș este păcatul;
- cel mai mare vrăjmaș nu este păcatul ci necredința;

și deci nu e cum ai trunchiat mătăluță, ca o găgăuță, ...
Deci nu a fost o negație ...

-m-aș păcătui
-nu numai că m-aș păcătui ci m-aș fi complet necredincios “

Comentariu la acest citat : Dacă adaugi de la tine particula “numai” și o pui acolo unde nu era, atunci transformi negația “nu” în afirmația “nu numai”; deci cine se ține de șmecherii ca să “demonstreze" că albul este negru?

Chiar dacă trunchiezi propoziția în cauză, negația tot rămâne: "vrăjmașul NU este păcatul, CI este altceva decât păcatul: este necredința".

Alt citat:

“E simplu dacă chiar vrei să pricepi corect și nu numai să scri corect. ... nu vreau să vă jignesc. ...De atâta grămătic să știi că o să ajungeți proaste grămadă!”

Comentariu la acest citat: Iar tu vrei să faci pe deșteptul, dar nu reușești. Nu se scrie “să scri corect” ci “să scrii corect”. Nu vrei să jignești, dar te străduiești, și de data aceasta reușești.

Mai pune totuși mâna pe gramatică, e cazul.

Tu te pricepi ce spui? Păi dacă nici pe tine nu te poți pricepe cum ai vrea să pricepi pe alții? Căci de aici nu rezultă decât trufie și frustaj:

''Comentariu la acest citat : Vorbă multă, sărăcia omului. Niciodată verbul "a ști" nu apare, la persoana a II-a singular -nici la modul imperativ și nici la modul conjunctiv (așa cum pretinzi tu că apare în acest text, deși să știi că este tot la imperativ!!) - în forma “să ști” , ci întotdeauna în forma “să știi”.''

1.''Vorbă multă, sărăcia omului. '' Păi vorbesc mult că unde nu e nici Dumnezeu nu cere,

2.''Niciodată...'', niciodată să nu spui niciodată... ca să nu pățești ca sf. Petru care și-a amintiti abea după ce a cântat cocoșul de două ori că s-a lepădat de trei ori... și deci nu are nici o justificare pentru invocarea regulii tale absurde!.. când textul meu era tocmai concludent că nu-ți ceream nimic, nici imperiativ și nici conjunctivitiv, fiindcă era și e evident că n-aveam și n-am cui. Babelor surde în biserică nimeni nu le predică de două compătimii de ori...

3. Vouă nu vă iese logica fiindcă lucrați numai cu excluziunile necruțătoare și disprețuitoare ca și cum un text al Domnului ar exclude alt text tot al Domnului, căci voi n-ați priceput nici până azi că nimic din legea și proorocii nu v-a trece până nu se vor plini toate: ''Cerul și Pământul va trece dar Cuvintele Mele nu vor trece...'' deci cu atât mai mult Cuvântul Lui Dumnezeu nu va trece.

4. Păi cum o să rămână negația? din propozițiuniune? Păi ar fi negație doar dacă ai scoate-o din context, dacă ai vrea să umblii cu contrioversa ca o mare contrioversată, și abea atunci ciuntindu-ți chipul Domnului, atunci ai ''pricepe'' că e negație, și ai ''pricepe'' așa doar ca să poți acuza... pe alții de ceea ce vrei dumneata... de exemplu : că Domnul e rău și că e mincinos... și că noi suntem fraieri... dacă credem și urmăm pe Dumnezeu prin maimarii prooroci.


Nu ți-am spus că pierd mereu timpul cu voi, sancho? Ce să-i faci... necazul nu vine niciodată singur, că de aia e scris că dacă mulțumești în necazuri, abea atunci vei găsi mare folos... spre mântuire, căci nădăjduiești că vei fi scos din ele nu prin puteroareaoarea ta.

(Și m-ai citat și absurd căci ai pus trei puncte, de parcă ar fi fost ale mele punctele și nu se mai înțelege citatul ci e trunchiat și spurcat cu lene fiindcă ar fi trebuit să pui așa [...] dacă tot ai fi vrut să trunchezi rezultanta logicii:

Deci nu a fost o negație așa cum ochiulhulul tău rău nu vrea să audă, pentru ca să acuze, ci a fost desconspirarea poftei rele a omului rău și necredincios și științific:
-m-aș păcătui
-nu numai că m-aș păcătui ci m-aș fi complet necredincios;


și ''Vorba multă e sărăcia omului'', e a nu ă, și poate ai vrut să zici deci dar ai pus deși ''așa cum pretinzi tu că apare în acest text, deși să știi că este tot la imperativ!!'', sau nu mai puneai . Dar tu probabil vorbești numai la imeriativ!.. firește, cum altfel, imperiul contraatacă... și la final o pățește rău de tot.)

vsovivi 09.11.2010 13:28:16

''Mai pune totuși mâna pe gramatică, e cazul. ''

La un așa îndemn, frumos și bun și minunat, uite, am să-l ascult... așa, deci ''draga'' mea ''distrează-te și bea că suntem made in România''. Și așa am pus mâna pe golan... că e cazul... dar ca orice caz bune de internare, nu e suficient doar atât... trebuie să aprinzi pozițiile și să dai drumul la ștergătoare, căci vine furtuna.

mariamargareta 09.11.2010 14:50:29

266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa
 
266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (I)


Liderii pucioși pretind că la Pucioasa este în desfășurare continuă o “a treia venire (în duh) a Domnului Iisus Hristos”, Care Își pregătește prin ea o “a patra venire”. Abia această “a patra venire” va fi acea revenire în trup, înconjurată de mare slavă, de lumină și de nor de îngeri, despre care ne vorbește și Scriptura, care însă numără mai agale și ne spune despre ea că va fi abia... a doua venire!!

Dar cum se pot explica aceste neconcordanțe stridente față de cunoscutul mesaj biblic? Liderii pucioși încearcă să-și legitimeze prin alegațiile lor o pretinsă legătură tainică între ei și Dumnezeu, stabilită și consolidată de peste cincizeci și cinci de ani încoace, legătură asimilată de ei cu “a treia coborâre a Domnului pe pământ”. Ei mai pretind că această “coborâre” a “Domnului” (care tot coboară și iar coboară din cer, de prin anul 1955 încoace, dar coborârea Lui nu se mai termină) are loc nu numai în “gădinile suspendate” de la Pucioasa, ci și “în mai multe locuri” de pe teritoriul “județului șfânt” Dâmbovița. De asemenea, foarte important este faptul că această pretinsă “coborâre” nu are loc cu întreaga ființă a lui Hristos, ci numai cu o anumită parte a ei; fără trup, ci numai “în duh și în cuvânt”:

“... O, copiii Mei, am venit a treia oară. Prima dată am venit și am făcut om și tot ce se vede și am pus o hotărâre să o păzească, să fie bine de el și de toți urmașii lui, și au greșit. Am venit a doua oară, în trup. M-am născut cu trup din Fecioară. Am trăit pe pământ, te-am învățat ce să faci să moștenești împărăția cerurilor, te-am vindecat de toate suferințele ce le aveai tu, care ai crezut și ai venit la Mine. Sub ochii înaintașilor tăi am făcut minuni ca să-i încredințez de toată nădejdea ce trebuia s-o aibă și ei, și voi. Iată, am venit a treia oară. Acum sunt în Duh, și M-am pogorât în mai multe locuri, să vă îndemn la viață și trăire curată și sfântă, că e gata să se sfârșească totul și vă prinde moartea așa cum sunteți, pe calea cea largă, cu toate răutățile: necredința, vrajba, ura, mânia, mândria, desfrâul, curvia cea mai rea ca la păgâni.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 22 iunie 1957)

Ce trebuie înțeles din această “a treia coborâre a lui Hristos în Duh”? Ce sau cine este “Duhul lui Hristos” la care fac referință pucioșii în acest text?
Există aici trei variante posibile de “coborâre în duh”, dar care se exclud reciproc; paradoxal este că pucioșii le abordează pe toate lăsând impresia că la ei toate sunt posibile și chiar perfect valabile și autentice:

A)- fie este vorba aici despre a doua Persoană a Dumnezeirii, adică de Duhul Sfânt, care împreună cu Tatăl și cu Fiul alcătuiesc ființa lui Dumnezeu

B)- fie este vorba de duhul lui Hristos în sens de entitate spirituală care împreună cu trupul alcătuiește Persoana lui Iisus, și care I-a însuflețit trupul Său, mai întâi la nașterea Sa din Fecioara Maria, și mai apoi la Învierea Sa din morți.

C)- fie este vorba de alte duhuri care se pretind a fi duhuri de sfinți sau de oameni decedați în anii din urmă și care vorbesc în numele lui Hristos sau alături de Hristos.

Să le analizăm pe rând:

A. În primul caz, în care este vorba de Duhul Sfânt, respectiv de Una dintre cele trei Persoane ale lui Dumnezeu, atunci pucioșii intră într-o contradicție majoră cu Sfânta Scriptură. Aceasta ne învață că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl și este trimis pe pământ Apostolilor (și apoi urmașilor lor, episcopi și preoți, prin continuitate harică) de către Fiul, începând cu a Cincizecea zi de la Înviere; de atunci încoace El este nedespărțit de Biserica lui Hristos, pe care neîncetat o mângâie în încercări, o ocrotește și o povățuiește în dreapta credință. În schimb, pucioșii ne învață că Duhul Sfânt purcede de la Fiul și că este trimis pe pământ Verginicăi (și apoi la succesoarele ei la șefia sectei pucioase) de către Fiul, începând cu anul 1955; de atunci încoace El este nedespărțit doar de Biserica Pucioșilor, căreia îi dictează de peste cincizeci și cinci de ani o nouă Evanghelie a lui Hristos, denumită de ei “Cuvântul lui Dumnezeu”:

“Verginico, trebuie să înțelegeți cu toții că Eu vă vorbesc vouă. Deci prin acest cuvânt să înțelegeți pe Fiul lui Dumnezeu și pe Tatăl, adevăratul Dumnezeu. Iar gura Lui prin care grăiește cuvintele pe care voi le auziți este Sfântul Duh. Și să știți cu toții căci gura Domnului grăiește aceste cuvinte pe care voi le auziți. Adică Duhul Domnului, pentru că Sfîntul Duh se numește: gura lui Dumnezeu și Fiul este Cuvântul. Am venit asupra rămășiței lui Israel, să îl călăuzesc la tot adevărul…” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 10 mai 1972)


De aici rezultă că, deși gura care pronunța cuvintele mesajelor pucioșești era gura Verginicăi, noi trebuie să credem că era concomitent “gura lui Dumnezeu”, gură care de fapt “era Sfântul Duh”. Așadar apare ca inevitabil următorul silogism, încărcat la refuz de prăpăstii:

a) Cuvântul este Fiul lui Dumnezeu , dar este totodată și Tatăl;
b) Fiul este Cuvântul;
c) Sfântul Duh se numește - deci este - gura lui Dumnezeu din care purcede Cuvântul; dar Cuvântul ieșea din gura Verginicăi; deci gura Verginicăi era gura lui Dumnezeu.
d) Înseamnă că gura Verginicăi era Duhul Sfânt, căci Duhul Sfânt este gura lui Dumnezeu (vezi pct.c)) ; iar prin gura ei ieșea Cuvântul, adică Fiul (vezi pct.b)), dar și Tatăl (vezi pct.a))
e) Deci, atât Fiul cât și Tatăl ieșeau din gura Verginicăi, adică din Duhul Sfânt.
f) Rezultă că atât Fiul, cât și Tatăl, purced din Duhul Sfânt, ceea ce este o erezie.


Această erezie este modificată în mai multe rânduri, prin mesajele pucioșești. Ultima versiune a ereziei pucioșești a purcederii este aceea că Fiul nu mai purcede de la Duhul, ci de la Tatăl:

“– În cor de Duh Sfânt rostim cuvânt, Doamne, căci Tu ne-ai îmbrăcat pe noi în Duhul Sfânt, în puterea cea de sus după ce Te-ai dus la Tatăl prin învierea și prin înălțarea Ta apoi iarăși în Tatăl, din Care purcezi și prin Care Te slăvești, slăvindu-L pe El întru Tine”( 3 mai 2009)” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 3 mai 2009)

În plus, deși Scriptura spune clar că “Duh este Dumnezeu” (“Duh este Dumnezeu și cei ce I se închină trebuie să i se închine în duh și în adevăr.” - Ioan 4,24; Domnul este Duh, și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate.”- 2 Cor. 3,17) , totuși “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa învață că și Tatăl Ceresc are trup, din care purcede trupul Fiului:

“Eu sunt trup din trupul Tatălui ceresc” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 7 august 1978.)

vsovivi 09.11.2010 15:03:48

Citat:

În prealabil postat de vsovivi (Post 303940)
''Mai pune totuși mâna pe gramatică, e cazul. ''

La un așa îndemn, frumos și bun și minunat, uite, am să-l ascult... așa, deci ''draga'' mea ''distrează-te și bea că suntem made in România''. Și așa am pus mâna pe golan... că e cazul... dar ca orice caz bune de internare, nu e suficient doar atât... trebuie să aprinzi pozițiile și să dai drumul la ștergătoare, căci vine furtuna.


Și sigur că nu te-ai prins, probabil din pricina logicii exclusivisviste pe care o folosiți amândouă lingvistele lui pește prăjit pe jarul de cărbune, cărbunii încinși din capul vrăjmașului de către ursul păcălit de vulpe, că dacă tot te-ai dat cu grămăticul ca să puneți bețe în roate știind și voi că o să ajungeți astfel proaste grămadă, măcar atunci mi-ai fi cerut să pun mâna pe cartea de gramaică, că așa ar fi fost cortect, deoarece pe gramatica limbii române răspuns nu prea ai cum să pui mâna și nici altceva, decât piciorașașul... de la aș, aș călca drept! Căci altfel s-ar putea să pici, a treia și a patra oară, iar apoi, după ziua de apoi, la nesfârșit.

vsovivi 09.11.2010 15:45:04

Păi, n-o lămurirăm cu purcederea și cu Duhul Sfânt și cu celelalte? Ți-o mai lămurii odată, pe firul ăla suspendat, și nu că n-ai înțeles, dar musai vrei să fi proastă... păi una e să vrei și altceva să o și dovedești cu oricechip pe zi ce trece... eu nu mă opun și nu vă fac proaste sau nebune ci văd că singure nu vă lăsați până ajungeți să dați noi și noi valențe termenelor.

Deci erezia este în mintea voastră exclusivistă, și se pare că nedorind să vă curățați, nu faceți altceva decât să ziceți mereu: ''ba ăia sunt murdari, ba ăia, că au hulit, au zis că duhul purcede de la Fiul...'' și defapt nu ei au zis ci voi, voi ați zis că ei ar fi zis, când defapt ei n-au zis ci au scris ceva din care voi ați dedus cu totul și cu totul altceva... că doar vă priceppeți perfect la luogică bouleană... și turme de viței ar trebui să jertfească pentru voi părinții voștrii... doar că Domnul nu mai primește jertfele jidovilor... că e sătul până peste cap de jertfe în timp ce furi și minți și faci mereu dreptate după fața și haina omului... sau nici psalmul 50 poate nu-L mai recunoașteți că de la Tatăl purcede și la Tatăl se reîntoarce? ''Jertfa Lui Dumnezeu e Duhul umilit, inima smerită și frântă și cu multă umilință pe cale, căci pe acasta nu o va urgisi Domnul cu siguranță și o va primi...''

Așa și voi, degeaba ați citit din Cuvânt dacă vi s-a învârtoșat inima... acum nu mai rămâne decât să vă rugați la mamona ca defapt să fie el Domnul și Domnul să fi fost mamona... că numai așa o să aveți și voi ''dreptate''.

Deci pui de năpârpârcuțucuțe, și vipviperașașe (puii de vipere o ucid pe mămic lor) pentru ce mă ispitiți și mă ispismuiți? Oare nu v-am răspuns pe firul acela? Sau poate că chiar aveți minte scurtă... nici vorbă, e același mintereses viclean și prozelitist și contrioversat.

așa că repet și eu dacă toți ești pe pilot automat, pun atunci și eu placa mea stricată:

''Nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!''

''Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău.''

mariamargareta 09.11.2010 16:05:07

266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa
 
266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (II)

În alte scrieri pucioșești se afirmă că, după moartea Verginicăi, Dumnezeu nu mai are nevoie de vreo gură pământească de care să se folosească pentru a transmite Cuvântul Său. Însuși Fiul vine acum la Pucioasa cu slava Cuvântului, iar Cuvântul nu mai este Fiul, dar iese din gura Fiului și de la Tatăl purcede:

“Voi sta cu poporul în sărbătoare pentru mama Mea Fecioara la izvor și îl voi învăța pe el statul cu Dumnezeu, mersul cu Dumnezeu și lucrul cel pentru mântuirea lui. Mă voi strânge cu el la izvor și Mă voi umple de iubire și așa voi rosti lui fericirile cele pentru el, pentru cei credincioși venirii Mele de azi cu slava cuvântului Meu, care de la Tatăl purcede și se vestește prin gura Mea și se face izvor de viață dătător, și această colină se cheamă noul Meu Sion, piatra din care izvorăște și curge izvorul Meu peste pământ, râul vieții, din care voiesc cu dor să bea tot mai mulți, spre bucuria Tatălui și a Mea și spre împlinirea Scripturilor de nou Ierusalim peste pământ, nume care va sta înaintea Mea pentru cetatea Mea cea sfântă, precum este scris despre ea în Scripturile pe care numai Eu, numai Eu voiesc să le împlinesc, și după voia Mea să le împlinesc. Amin.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19 august 2009)

Pucioșii pretind aici că purecederea Fiului din Tatăl este “din vecii” asumându-și o nouă contradicție cu Sfânta Scriptură, care spune altceva: doar Duhul Sfânt purcede de la Tatăl, în timp ce Fiul este născut din Tatăl mai înainte de veci:

“– O, datu-ți-a Tatăl Savaot toată puterea în cer și pe pământ, Fiule înviat din răstignirea cea dureroasă a Ta, căci Tu ai purtat pe crucea Ta toate durerile oamenilor de până la Tine și de după Tine, toate pe trupul Tău cel răstignit, o, Fiule al durerii! Îndurerat Te-ai născut, îndurerat ai trăit, îndurerat Te-ai lăsat răstignit, și prin dureri ai înviat apoi și Te-ai așezat iarăși întru Tatăl, din care purcezi mai înainte de vecii, și din cea fără de murmur durere a Ta ai născut mereu sfinți pe pământ înaintea Ta,... (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 8/21 septembrie 2009)

Dacă este așa, dacă Hristos a luat asupra Sa durerea tuturor, atunci de ce se mai proslăvește astăzi durerea liderilor pucioși și a acoliților lor ca fiind o inegalabilă virtute? Ca să-și însușească ei laurii suferinței lui Hristos?

Pucioșii promovează așadar un creștinism original, al suferinței perpetue, lipsită de alinare. Ei pretind că Verginica și toți liderii pucioși care o succed trăiesc o necontenită “durere a Domnului” în timp ce Domnul la rândul Său trece printr-o necontenită durere de naștere din Sine a sfinților pe pământ, fiind numit de aceea “Fiu al durerii”:

O, datu-ți-a Tatăl Savaot toată puterea în cer și pe pământ, Fiule înviat din răstignirea cea dureroasă a Ta, căci Tu ai purtat pe crucea Ta toate durerile oamenilor de până la Tine și de după Tine, toate pe trupul Tău cel răstignit, o, Fiule al durerii! Îndurerat Te-ai născut, îndurerat ai trăit, îndurerat Te-ai lăsat răstignit, și prin dureri ai înviat apoi și Te-ai așezat iarăși întru Tatăl, din care purcezi mai înainte de vecii, și din cea fără de murmur durere a Ta ai născut mereu sfinți pe pământ înaintea Ta,... (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 8/21 septembrie 2009)

Suferința Verginicăi și a succesorilor ei, liderii pucioși, este paralizantă chiar și pentru “Atotputernicul” Dumnezeu al pucioșilor:

“... Nu pot grăi mai mult, că trâmbița e în suferință mare. Fiilor, plecați-vă urechea la aceste cuvinte și căutați în carte, de la începutul acestui veac, prin câte gurițe sfinte a vorbit Domnul și până la venirea Fiului Său, și după venirea Fiului Său. Și multe trâmbițe s-au sfârșit, că atâta le-a fost timpul de trăit.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 7-9-1976)

B. În al doilea caz e vorba de entitatea spirituală care însoțește trupul lui Hristos și-i dă viață Persoanei Lui, adică duhul primit de trupul Lui la Nașterea din Fecioară și apoi reprimit de trupul lui cel răstignit și îngropat, la Învierea din morți. În acest caz, folosirea majusculei de către pucioși este doar o formă de cinstire, fără a desemna simultan vreo referință la Persoana Duhului Sfânt, după cum reiese, mai mult decât evident, din context:

“... Eu, Domnul Iisus Hristos, M-am pogorât din cerul sfânt pe pământ, nu cu trupul, ci cu Duhul. Acest Eu, nu e trupul acesta, ci e Duh, și plutesc prin văzduh și grăiesc cu Duhul. După Mine nu mai vine nimeni, și la venirea Domnului Iisus Hristos va fi greu de cele ce nu s-au împlinit când am fost cu voi.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 6-5-1977)

Pucioșii se pare că nu realizează nonsensul acestei construcții. O desprindere a duhului lui Hristos de trup este echivalentă cu o a doua moarte, deci pucioșilor le vorbește un Hristos mort a doua oară, și le vorbește nu prin trup vorbitor, ci prin duhul Lui cel nemuritor, dar fără de trup (spun pucioșii).

C. În al treilea caz e vorba de un transfer al poliloghiei pucioșești denumită “Cuvântul” la entități spirituale numite “duhuri ale sfinților” care fie vorbesc în numele lui Hristos, fie împreună și alături de El, alcătuind un conclav de duhuri care se străduiesc și construiesc in corpore “împlinirea Cuvântului și venirea Domnului”:

“Slava lui Israel e slava Mea, și înaintea puterii Mele se pleacă totul, că e putere puterea Mea care împlinește cuvântul Meu și venirea Mea. Amin. [...] Ioan Botezătorul este și acum, căci este viu, și este în cuvântul Meu, în venirea Mea, căci duhurile sfinților sunt în venirea Mea, în cuvântul Meu sunt.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 20-1-1997)

Așadar, deși în 6-5-1977 se afirma că duhul de la Pucioasa este singular (“După Mine nu mai vine nimeni...”) și atotputernic, (“...înaintea puterii Mele se pleacă totul, că e putere puterea Mea care împlinește cuvântul Meu și venirea Mea”), iată că peste douăzeci de ani o pleiadă de duhuri se dezlănțuie, luând nume de oameni decedați, și de sfinți, și chiar numele Maicii Domnului luându-l, pentru a confirma și consolida dogmele eretice pucioșești. Așa-zisul “Cuvânt al lui Dumnezeu” devine un cocktail de “cuvinte” ticluite de duhurile întunericului în numele și în dreptul lui Dumnezeu.

Expresia “...puterea Mea care împlinește cuvântul Meu și venirea Mea...” disociază persoana care vorbește de cuvântul rostit, așezându-le într-o relație copulativă, spre deosebire de alte construcții care operează în sens contrar: identifică Persoana lui “Hristos de la Pucioasa” cu “Cuvântul” Lui. Dar, spre deosebire de afirmațiile din 22 iunie 1957, care vorbeau despre o a treia venire a lui Hristos la Pucioasa”, liderii pucioși revin și “se corectează”, afirmând că a treia venire a lui “Hristos-Cuvântul dela Pucioasa” este de fapt a doua:

“De patruzeci de ani am coborât prin cuvânt în România, pe care Tatăl Meu a logodit-o cu Mine la nașterea Mea și a ei ca să-Mi fie ea mireasă la venirea Mea de acum. [...] Primiți cuvântul Meu și luați-l în voi și mâncați-l, și fiți atenți întru venirea Mea, fiți atenți că numele Meu este Cuvântul lui Dumnezeu. Credeți în cuvintele Mele și nu le desființați, că voi veni în curând și vă voi arăta adevărul lor. Eu sunt Domnul, măi copii. Eu nu sunt omul, Eu sunt Domnul, tată, și cuvântul Meu este adevăr, nu este minciună cuvântul Meu. Cuvântul Meu sunt Eu, și tu de ce Mă faci mincinos, copile îndoielnic? [...]O, poporul Meu, vreau să te ajut ca să știi pentru ce am coborât Eu la tine prin cuvânt. Uită-te tu în carte și spune ce scrie în ea? Așa scrie, că numele Meu este Cuvântul lui Dumnezeu întru cea de a doua venire a Mea. [...]Și iată, cerul cel de sus unește dreapta cu cei din trup, și se lucrează ce mai este de lucrat până la terminarea tainei mântuirii cea de la Iisus Hristos, Care Se numește Cuvântul lui Dumnezeu întru venirea cea de a doua a Fiului lui Dumnezeu.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 9-1-1994)

vsovivi 09.11.2010 16:20:13

Nu te mai căzni să-ți fierbi smoala... băgându-ți nasul unde nu-ți fierbe boala, că se vede cât colo că nu ei au zis, ci voi susțineți că ei ar fi zis căci deduceți din ce au scris pe bază de luogică bouleană exclusivist diversionistă... că se pare că v-ați asumat neascultaria, programate și lăsate așa până la sfârșit să muncească exact ca demonii... și așteptați ca să vă îndreptățească cineva... păi știți și voi cine vă îndreptățește pe voi:

Șarpelelele boua ......:)))) și ceilați fricoși ce-și înscenează victimizarea... ca să-i compătimească vre-un fraier cu răzbunarea.

Deci dacă tot repeți la nesfârșit minciuna ta atunci lasă-mă să îți atașez și zurgălăii mei de codiță, că așa îi stă bine la căpriță:

''Nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!''

''Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău.''

Ța ța ța căpriță ța, că te vede Precista...

Și spune la nenea:
''Când ai aflat că ești tu Domnul?''

așa cum ți-a ghicit tanti grijania în zaț?

mariamargareta 09.11.2010 17:28:55

266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa
 
266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (III)


Încă din anii ‘60 ai secolului trecut, liderii pucioși trăiau cu dulcea obsesie că vor veni popoare de peste mări și țări și se vor minuna de “minunile” de la Pucioasa, și le vor aduce daruri pucioșilor precum magii aduseseră Pruncului, și se vor prosterna în fața liderilor lor. În fața unor asemenea aberații mulți adepți clătinau neîncrezători din cap, manifestându-și chiar și îndoiala în “venirea cea nevăzută a Domnului, prin gura Verginicăi”, deși dădeau să creadă că vorbele rostite de ea sunt de la Dumnezeu din cer. Pentru îndoiala lor, ei erau adesea mustrați cu argumente mincinoase, cum că “în lege” (adică, în Sfânta Scriptură” ar fi scris pe undeva despre “lucrarea cea sfântă a venirii celei nevăzute a Domnului la oameni, prin glas de femeie”, venire care ar precede “a doua venire a lui Iisus, în trup, pe pământ” (despre care chiar vorbește Scriptura):

“De ce, poporul Meu, mai întârzii a crede? Pentru ce mai zăbovești a te pocăi? Nu este scrisă venirea Mea de acum? Nu ești tu scris în lege despre această lucrare sfântă? Pentru ce mai întârzii a crede? Pentru ce întârzii a veni la Mine? Vă zic vouă, popor român, că vor veni străinii de departe,...” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 7-1-66)

Se mai spunea că venirea în duh, pe adiere de vânt, a “Domnului” de la Pucioasa, o precede pe venirea în trup, pe norii cerului. “Poporul Verginicăi” era păcălit pe vremea aceea cu “proorocia” că el este “poporul de la sfârșit” care Îl va întâmpina pe Domnul în văzduh:

“Acel popor va întâmpina pe Domnul la venirea Sa pe norii cerului, și acel sobor îl vei hrăni aici multă vreme.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-1-68)

Astăzi “poporul Verginicăi” este risipit, unii dintre adepți chiar au murit, iar ei tot nu au mai apucat să guste din dulceața împlinirii acestei “proorocii” despre “venirea Domnului”:

“Fiți credincioși, că e scris că poporul de la sfârșit va întâmpina pe Domnul la venire.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 17-7-75)

Adepții pucioși erau asigurați prin promisiuni mincinoase că, dacă vor păstra curăția trupului (în sensul că nu vor mai mânca deloc carne sau produse de origine animală), vor ajunge negreșit să vadă cu ochii trupului lor cel curat “venirea Domnului”:

“Copilașii Mei, hrăniți-vă cu hrană care nu mai împuțește trupul și care nu mai ucide trupul și care nu mai strică trupul, că e scris ca trupul acesta să stea până la venirea Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 23 6-77)

În timp, adepților le-au mai fost formulate și alte condiții, pentru a putea ajunge să guste “A Doua Venire” promisă de Biblie și să-și scoată din iad și rudele dragi care, în decursul vieții lor, n-au binevoit să îmbrățișeze pucioșismul. O condiție se referea la consecvența în observarea preceptelor pucioșești; alta se referea la obligația fiecărui adept de a recruta noi adepți, prin exercitarea unui prozelitism activ:

“De la răstignirea Domnului Iisus multe cruci au rămas pe pământ, ca toată suflarea să știe că Domnul Iisus S-a răstignit de bunăvoie. Așa a fost voia Tatălui ceresc, ca să răscumpere pe toți până la a doua venire, dar nu pe toți îi va scoate. Pe tine nu te va scoate dacă ți-am spus atâtea șoapte și nu te păstrezi și nici pe altul nu duci la Mine. Ce muncă Mi-ai muncit?” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 15-7-77)

Se mai promitea că arătarea Sfintei Cruci va fi un semn care va anticipa venirea Domnului, exact la fel cum “s-a mai arătat înainte de războaie”:

“... Sfânta cruce se va arăta înainte de venirea Mea, și s-a arătat înainte de războaie.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 20-9-77)

Se mai promitea că cei care cred în “Cuvântul de la Pucioasa” nu vor mai muri chiar dacă le-a venit sorocul morții, ci moartea lor va fi amânată, ca să poată vedea și ei cu ochii “venirea Domnului”. (Din păcate, n-a fost să fie așa. O mulțime de “credincioși” pucioși au dat ortul popii până în prezent, fără a mai apuca împlinirea promisiunii):

“Ai să vezi și ai să crezi cuvântul pe care-l grăiesc.Chiar dacă a sosit ceasul să pleci, prin credința ta și puterea Domnului, nu vei pleca, și vei sta până la venirea Sa.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 25-5-78)

Deși nimeni nu mai credea în venirea Domnului, iată că Domnul a și venit în Duh, vorbindu-le adepților Verginicăi “ca la cei din urmă născuți” (între timp însă adepții Verginicăi s-au risipit și le-au luat locul alți “nou-născuți”, adepții Mihaelei):

“... Toți zic că nu mai e nici o venire; [...] N-am pus punct în locul unde să se oprească apostolii și ucenicii, și am spus: "Lucrați până la venirea Mea". Și iată, tată, a venit Domnul în Duh și vă vorbește la cei din urmă născuți.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 25-5-78)

Adepților pucioși li se mai promitea că nu vor vedea moartea până ce vor întâmpina venirea Domnului:

“Nimeni nu va putea da zile celui ce intră în mormânt și nimeni nu va putea lua zilele celui ce va sta în picioare până la venirea Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 24-12-78)

Li se mai spunea că venirea Domnului nu este cunoscută și prestabilită din veci de către Tatăl Ceresc Atotștiutorul, ci este la latitudinea oamenilor buni și cucernici să o grăbească, sau a celor răi și păcătoși să o întârzie:

“Dar cei de pe pământ, în loc să se sfințească și să se cucernicească și să grăbească venirea Mea, ei zac în necredință, și iată, venirea Mea vine, și vine cu foc, căci așa este scris, și tot ochiul va vedea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 23-2-91)

Adepților pucioși mai deosebiți (mai cucernici sau mai largi la inimă și la pungă) care treceau la cele veșnice li se întocmea de către liderii pucioși un necrolog favorabil, pe care ei îl atribuiau Domnului și îl adăugau la canonul evangheliei lor. În schimb, nu se sufla nici un cuvințel despre făgăduința neîmplinită pe care aceștia o primiseră în cursul vieții: că nu vor mai muri până ce-L vor întâmpina pe Domnul. Un exemplu este următorul: în 1992, liderii pucioși pretindeau că spiritul unei bătrânici decedate este adus ca să vadă cu ochii (cu ochii spirituali) gospodăria, grădina de legume, fânețele și comândurile de la Pucioasa, denumite de ei “Cetatea Sfântă Noul Ierusalim”, prin care “Domnul Își va anunța slava și arătarea Sa, precum scrie în Scripturi despre venirea Fiului lui Dumnezeu cu putere și cu slavă și cu zecile de mii de sfinți și de îngeri”:

“Iată, această bătrânică ia slobozenie de la Fiul Treimii Dumnezeiești, Care lucrează din această iesle binecuvântată și curată, iar ea va primi sănătate sufletului ei, și apoi eu voi întinde brațele mele către ea ca s-o cuprind și să-i dau hăinuță cerească. Așa să fi fost creștinul poporului meu, ca acest suflețel care a plecat din pământul ei, din neamul ei, din casa ei și a venit în casa acestei lucrări, dar nu s-a mai uitat înapoi, și de aceea Domnul a prețuit dragostea ei și a adus-o până azi, ca să vadă cu ochii ei această împărăție nouă și cerească, prin care Domnul Își va anunța slava și arătarea Sa, precum scrie în Scripturi despre venirea Fiului lui Dumnezeu cu putere și cu slavă și cu zecile de mii de sfinți și de îngeri.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 23-2-92)

mariamargareta 09.11.2010 17:49:11

266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa
 
266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (IV)


Se mai pretindea că liderii pucioși și adepții lor sunt “puși la lucru” ca să salveze (să mântuiască) lumea. Prin lucrarea lor ar trebui să fie salvată toată făptura, adică și cei care vin, și cei care nu vor să vină la “Domnul” Pucioasei. Păcătoșii care vor veni la învățătura cea nouă a pucioșilor vor fi iertați, iar cei care nu vor să vină, vor fi mai întâi bătuți bine, apoi mântuiți “ca prin foc”, prin suferință amară și ispășire:

“ [...] iar pe cei păcătoși îi iert, numai să vină la Mine; nu-i mai bat, numai să vină la Mine. Dar dacă nu vin, îi iau Eu dintr-ale lor, și îi voi scula odată cu venirea Mea și le voi arăta atunci ce am făcut Eu pentru salvarea lor, ce am făcut Eu prin cei care sunt puși la lucru de Mine pentru salvarea făpturii Mele.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 22.2.93)

Cea de-a doua venire a “Domnului” Pucioasei nu coincide cu cea prezisă de Biblie pentru Hristos. Pucioșii vorbesc de o a doua venire parțială a lui Hristos, “doar în duh” sau alteori spun că este o venire “doar în cuvânt” (este vorba desigur de “cuvântul” fabricat de ei în numele lui Dumnezeu”). Că este doar o venire parțială e un fapt confirmat chiar de ei, care precizează adesea că va mai fi o venire a Domnului, în deplinătatea ființei, demnității și puterilor Sale:

“Glasul Meu cuvintează peste ieslea cuvântului Meu. Eu sunt Cuvântul. Acesta este numele Meu, Cuvântul lui Dumnezeu este numele Meu întru cea de a doua venire a Mea. Să se aștearnă cuvântul Meu și să se dea de știre, și spre lucru apoi.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 23 - 4 - 93)

Despre această “a doua venire a Domnului” pucioșii recunosc că este tainică și anume că e destinată doar unor aleși, care alcătuiesc “poporul” pucios. Acești aleși primesc o mare responsabilitate de a păstra taina și de a o lucra, spre deosebire de cei care nu au primit “taina”. Paradoxal este că și cei care nu au primit “taina de la Pucioasa” au păcat pentru simplul motiv că nu o cunosc; e drept că păcatul lor este mai mic decât al celor care o cunosc:

“Și Eu spun la toți lucrătorii Mei, la cei ținuți în brațele acestei lucrări, că mai mare păcat au cei ce cunosc taina și nu o lucrează pe ea peste inimile lor, decât cei ce nu știu ce este această venire a Mea. Eu am dat mult, și ți-am dat și ție mult, și ai cu ce lucra peste cei ce nu cunosc.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 20-6-93)

Cea de-a treia venire a lui Hristos se pregătește tocmai la... Pucioasa, prin cea de-a doua venire! Poporul pucios, tocmit la “lucru de pregătire” a venirii Domnului, se pare că n-a prea fost la înălțimea misiunii sale și de aceea este zdravăn mustrat pentru că n-a deschis ochii mari, n-a stat sub mantia Celui Dela Pucioasa și a ajuns cu inima pustie; și deși era chiar lângă “venirea Domnului”, și deși i-a grăit numai lui “Domnul”, el nu L-a cunoscut că este Domnul. Dar “Domnul” iarăși va veni la “poporul” pucios “cel de la sfârșit”, cel tare de cerbice, nepăsător în a-și unge ochii cu untdelemn pentru a-I vedea venirea. Vine Dumnezeu în România, dar păstorii ei pucioșești dorm adânc somnul fecioarelor neînțelepte și nu se trezesc la venirea Lui:

“Iată și sfârșitul acestei săptămâni dumnezeiești, care a purtat în mijlocul ei trâmbițarea legământului cel pentru sfârșitul tainei lui Dumnezeu și pentru încetarea jertfei și pentru venirea și pregătirea venirii Domnului Iisus Hristos. Și dacă Eu am venit, totul a încetat dacă am venit, și am lucrat apoi ca să mai scap ceea ce mai era de scăpat, și de aceea am spus Eu atunci că s-a luat de pe pământ scaunul împăraților, iar cei ce mai vor să împărățească, să stea ca Domnul, pe cruce, și nu altfel. Și, de unde?! că împărații nu au cunoscut nimic, și au rămas la locul lor. [...] O, poporul Meu, de câte ori am voit să-ți deschid ochii, și nu ai voit! De câte ori te-am băgat sub mantia Mea, și nu ai stat! Iată, ești cu inima pustie. Deschide-Mi, ca să intru și să-L cunoști pe Cel ce vine întru numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh și să mănânci cu Mine Paștele cel nou întru împărăție nouă, poporul Meu de la sfârșit care ești lângă venirea Mea. Dar Eu îți zic că am venit, și tu nu M-ai cunoscut. [...] Și iată, vin și îți vestesc că vin, și tu ești tare la cerbice și nu iei de la Mine untdelemn ca să-ți ungi ochii și să cunoști venirea Mea. Românie, Românie, trezește-ți păstorii, că vine Dumnezeu la tine!” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 21-11-93)

Liderii pucioși pretind că, deoarece cartea Apocalipsei vorbește despre Iisus că poartă numele “Cuvântul lui Dumnezeu”, înseamnă că și reciproc, orice carte intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu” cuprinde neapărat vorbirea lui Iisus. Desigur că ei nu se gândesc la orice carte, ci numai la cartea editată de ei în două ediții și căreia i-au dat acest nume. Încurcătura apare atunci când avem de ales dintre aceste două ediții, care, deși ar trebui să fie identice până la virgulă, diferă pe alocuri substanțial, și nu numai în formă, ci și pe fond. “Poporul” pucios este chemat să ia darul pocăinței și să-l lucreze, pentru a fi pregătit de întâmpinarea Domnului la următoarea Lui venire (a treia, îndată ce s-a spus că venirea Cuvântului este cea de-a doua venire):

“Israele, tu cunoști numele Meu, măi Israele? Ia deschide cartea și Îmi arată locul acestui nume al Meu. În ce loc scrie Dumnezeu numele acesta? Acesta este numele Meu pentru cea de a doua venire a Mea. [...] Am coborât la tine, popor iubit, am coborât un picuț mai înainte și ți-am adus darul cel mai de preț, pentru ca să-l ai și să-l folosești cu iubire și cu credință și cu stăruință, tată. Darul pocăinței, Israele, pe acela ți l-am dat, și voiesc să te găsesc în lucrarea acestui dar, fiindcă numai prin acest dar te mai pot Eu pregăti acum, ca să te am așezat în întâmpinarea Mea, la venirea Mea. ” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 6-3-94)

În același timp, se reconfirmă că venirea Cuvântului de la Pucioasa, de 55 de ani încoace, este doar a doua venire (deci venirea lui Hristos în trup va fi a treia):

“Glasul Meu cuvintează peste ieslea cuvântului Meu. Eu sunt Cuvântul. Acesta este numele Meu, Cuvântul lui Dumnezeu este numele Meu întru cea de a doua venire a Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 23-4-94)

Cea de-a treia venire a Domnului nu va mai fi tainică și în cuvânt, doar pentru Israelul pucios cel mititel, ci va fi pe norii slavei, astfel încât toți oamenii de pe Pământ Îl vor vedea:

“Eu sunt, bucurați-vă! Și iarăși zic, bucurați-vă! Eu sunt Cel dintâi și Cel de pe urmă, și iată, sunt cu voi, cei din urmă. Bucurați-vă că sunt cu voi, cu voi, cei din urmă, cei de dinaintea arătării Mele pe norii slavei, întru slăvită venire pe nori. Sunt cu tine, Israele mititel, popor ales de Mine din lume ca să fiu cu tine în vremea cea din urmă, și ca să fii tu creștin după adevărul numelui Meu.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 1-5-94)

"Poporul" pucios este chemat să facă pocăință înaintea cerului nu numai pentru el însuși, ci și (prin delegație specială) pentru toată omenirea de la Adam până la Cea de-a Treia Venire a Domnului, pe norii slavei, cea văzută de toți:

“Fii înțelept, că iată ce ai de făcut: ai de adus înaintea cerului pocăință pentru tot omul, de la Adam și până la venirea Mea cea văzută de tot ochiul de pe pământ și de sub pământ, căci ochii cei care sunt cu cerul, aceia văd pe Domnul pe norii slavei Sale.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-6-94)

Abia Cea de-a Treia Venire va fi “Venirea cea Mare”; implicit, venirea “în cuvânt” de acum de la Pucioasa este o venire ceva mai mică:

“Eu, măi fiilor, nu plec de la voi, că nu pot fără voi. Nici voi să nu puteți fără Mine până la venirea cea mare.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 2-8-94)

mariamargareta 09.11.2010 18:01:41

266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa
 

266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (V)

“Cea de-a doua venire” de la Pucioasa este condiționată de sfințenia de duh și de trup a “poporului” pucios. Altminteri, "Dumnezeul" de la Pucioasa nu-Și poate îndeplini planul celei de-a doua veniri, deoarece nu mai poate coborî-cuvânt la niște oameni “necurați” și “nesfinți”. De aceea, “sfinții” de la Pucioasa sunt singurii care catalizează și chiar pot grăbi “venirea cea de-a treia” zisă și “venirea Domnului cea văzută”, care va avea loc curând. Atunci “poporul Ierusalimului nou” va fi singurul “popor de întâmpinare a Domnului”:


“[...]Eu, Domnul, am un popor luat din lume și vorbesc din cer în mijlocul lui și îl povățuiesc spre sfințenie de duh și de trup, ca să pot sta de vorbă cu el și să împlinesc planul Meu ceresc pentru cea de a doua venire a Mea. Fiți credincioși, că Eu, Domnul, ridic de acum această lucrare de cuvânt între cer și pământ, ca să-l cunoască lumea pe poporul cu care a stat Dumnezeu de vorbă vreme de patruzeci de ani [...] Cuvântul Meu deasupra ta este călăuza care te aduce pe tine în fața slavei Mele, la ziua slavei Mele, căci tu, poporul Meu creștin, popor al cuvântului Meu, tu grăbești venirea Mea cea văzută. [...] Pace vouă, și Ierusalim nou să fie peste voi, cei ce serbați cerul pe pământ! Pace vouă! Sărbătoare cu pace și imn de slavă veșnică să iasă din piepturi pline de rodul credinței întru venirea Domnului. Eu vin curând. Binecuvântată să fie întâmpinarea Mea de către poporul Ierusalimului nou..” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 28-8-94)

Rolul Verginicăi de piatră de temelie în planul mântuirii și al “venirii celei văzute” a Domnului rămâne obscur, greu de înțeles chiar de către mulți dintre pucioși:

“Verginica este piatra voastră, și această temelie a scris sfârșit peste timpul omului, măi fiilor. E greu de înțeles așa precum în cer, chiar și de voi e greu de înțeles, pentru că voi încă sunteți pe drum, și pentru că Eu încă Îmi continui drumul spre venirea cea văzută.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 14-12-94)

Coborârea "Domnului" în Verginica este asemenea întrupării lui Iisus din Fecioara Maria, căci pucioșii reclamă că de fiecare dată Domnul a venit în lume ca să învieze morții prin lucrarea Sa de propovăduire, de răstignire pe cruce și de trâmbițare:

“Verginica s-a numit trâmbița lui Dumnezeu, și tu n-ai priceput venirea Mea prin cuvântul cel rostit al Scripturii. Când M-am coborât în trup prin Maica Mea Fecioara, am coborât la glasul arhanghelului și am venit spre arătare, iar acum am venit și M-am coborât întru trâmbița lui Dumnezeu, după cum este scris: «La glasul arhanghelului și întru trâmbița lui Dumnezeu». Mă coboram din cer în ea, măi poporul Meu, în trâmbița Mea Mă coboram din cer, și eram înaintea ta în ea, ca să te înviez pe tine și ca să înviez morții tăi, tată, că dacă tu auzeai glasul Meu, îl auzea tot trupul tău, tot poporul tău, tot neamul tău, până la Avraam, tată, până la al miilea neam al tău, până la Avraam, părintele celor credincioși, și morții tăi înviau la glasul trâmbiței lui Dumnezeu, iar pe tine, cel ce erai viu, te luam în lucrarea Mea ca să stai în ea, copilul Meu de azi.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 7-1-95)

Asemenea sectanților care propun noi versiuni “îmbunătățite” ale Bibliei, și pucioșii pretind că oamenii Bisericii (episcopi, preoți, diaconi) au schimbat Scripturile în multe locuri. Ei mai spun că una dintre cele mai grave modificări a fost făcută ca să ascundă adevărul despre a doua venire a Domnului. Concret, ei pretind că versiunea originală a Bibliei ar fi consemnat numărul de 2000 de ani de la prima venire a lui Hristos pe pământ, până la a a doua venire a Sa, iar clericii au modificat textul biblic acolo unde scria “o mie de ani și încă o mie”, înlocuindu-l cu “mii de ani”. Pucioșii se declară așadar deschis a fi partizani ai milenarismului. Scopul ascuns al “omului bisericii” care s-a făcut "mistificator al Bibliei" era ca “să-l omoare” pe credinciosul de rând, care credea în venirea lui Hristos după 2000 de ani. Cu alte cuvinte, în acest fel s-ar fi putut “lungi drumul și veacul”, întârziindu-se venirea Domnului prin “tăierea numărului”, ca omul Bisericii să poată să-și lungească veacul său. Domnul ar veni însă chiar acum, dar este ținut în loc tocmai de... “poporul” pucios, de zăbava lui care-L ține în loc pe Domnul:

“De ce, tată, a făcut omul bisericii de azi așa ceva? A făcut așa, ca să te omoare pe tine și ca să-și facă loc cu dreptatea sa, ca să nu te mai temi tu că Eu vin acum, și ca să nu te mai pregătești și ca să te ia dinaintea cuvântului Meu. Duhul veacului acesta a intrat în biserică, și de aceea biserica este a veacului acesta și nu este a cerului. Dar tu ești biserica Mea cerească, Ierusalime, și fii atent, că omul bisericii din lume a schimbat Scripturile despre venirea Mea și numărul cel profețit de Duhul Sfânt. Eu am scris în carte o mie și încă o mie până la venirea Mea, dar omul bisericii din lume a scris drum lung, căruia nu i se cunoaște capătul, a schimbat și a scris mii de ani. Iată, aceasta va cădea peste omul care a lungit drumul. Au adăugat la număr și au scos venirea Mea, și dacă aceia care au scos Mi-au tăiat Mie numărul și drumul, dacă ei stau în nepăsare, așa stă și turma lor. Dar Eu vin la tine și nu tac și îți spun să fii gata, că sunt lângă arătare, și voi trimite înaintea Mea pe Ilie proorocul, care va face curățirea cărării Mele și va culege din calea Mea trupurile și va așeza serbare cerească înaintea Mea. O, fiule, omul din lume știe mai bine ca tine venirea Mea, că el a citit și nu e prost, și încearcă să-și lungească statul și veacul lui. Dar Eu vin și îți spun să-L iubești pe Dumnezeu din toată inima, cu veghe, tată, și din tot cugetul, cu veghea cugetului tău, și să nu zici că Domnul nu mai vine, și tu să fii pregătit bine, că dacă ești gata, Eu vin, fiule. Tu Mă ții să nu vin; tu, cu zăbava ta. Nu vreau, tată, să te trimit în lume când voi veni.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 15-2-95)

Pentru că poporul pucios este delăsător, indolent și neîmplinitor, nedornic și stingherit de “venirea Cuvântului”, atunci și venirea Domnului în trup este tot mai întârziată. De aceea “Domnul” Pucioasei lansează chemări insistente “poporului” Său ca să-I vină în întâmpinare și să-L cheme și să-I grăbească astfel venirea (cea de-a treia!):

“Vino, poporul Meu, la lecția cea dulce de cer nou și de pământ nou, a cărei cărare este dreptatea și pacea! Vino, Ierusalime, vino! Vino, tată, că tu ești iubirea Mea din urmă! Vino, Ierusalime român, că te-am numit mireasa Mea! Vino, iubito, vino, mireasa Mea, că Domnul tău te iubește cu iubire mare! Voi binecuvânta toate întâlnirile Mele cu tine, numai să vrei să vii la lecția de fiu al slavei care vine văzându-se venind. Nu numai Eu să te chem să vii, și să te văd și pe tine că Mă chemi să vin, că vin din cer la tine, Ierusalime care te aduni la masa harului Meu prin cuvânt. Să te văd venind, și Eu Îmi voi anunța venirea și voi binecuvânta cortul Meu deasupra ta, ca să te umbrească, și Eu să stau cu tine cuvântând în mijlocul tău. Vino și tu, că și Eu vin, dar să nu spui că te stingheresc, și să vii dorindu-Mă și dând orice să vii, că Eu te hrănesc și te adăp și binecuvintez popasul Meu cu tine și popasul tău cu Mine între cer și pământ.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 3-6-95)

Totuși, nu există alternative: singura cale de venire a Domnului este “poporul pucios”. Dar el trebuie să se aștearnă cale de venire slăvită, cale pe care vor merge toți oamenii pământului:

“Tu ești calea Mea. Așează-te, poporul Meu, ca să-Mi fii cale de venire, și apoi Eu vin. Eu pe tine te aștept ca să vin, căci tu ești calea Mea, și să vezi tu ce venire slăvită va fi să fie, că se va ține lumea după tine ca după focul cel ce luminează și încălzește în vreme de întuneric și de frig.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 2-8-95)

vsovivi 09.11.2010 18:21:27

Hai să-ți spun și eu ceva despre venire:

Până la venirea Domnului care vine mereu pentru cei cuminți ar trebui să-ți vie și ție mintea la cap ca să nu-ți mai faci de cap cu atâta ușurătate venindu-ți tot felul de idei căpiate... și mascate de la surorile surogate... surorile sulimenizate ale dragostei curate... firește, că așa nu se mai poate.

Și apoi placa: ''Nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!'' și cu cât li se spunea, ele mai tare nu credea și se întrecea ca să se muncească, era ca un fel de programare ce se autoprograma ca să rămână ele așa cum au fost programate până la sfârșit... -ul lor, al programelor programate... spre slava și puterea dragostei... curate. Și așa e de greu ca să ajungi la ea când ea nu mai crede fiindcă nu mai vrea... să cânte... așa... iar noi până atunci ce să facem?.. om tot aștepta dansând și cântând cam așa... ceva... că cineștie ce anume o ar pute-o schimba, din bună în rea, pardon viceversa.

mariamargareta 10.11.2010 13:49:30

267. Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului
 
267. Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului (I)
(Comentariu la la predica liderilor pucioși de la “Noul Ierusalim” din 8-11-2010)

Predica pucioșilor din 8-11-2010 începe cu elogierea “celei de-a doua veniri a lui Hristos pe pământ”, venire care se face însă nedeplin, adică aici e vorba de un “Hristos” ciuntit, despărțit de trupul lui înviat, și Care vine pe furiș, ascuns vederii oamenilor, făcându-Se cunoscut doar prin poliloghie de “Cuvânt” meșteșugit. Acest “Cuvânt” este și el cenzurat, pentru a nu obosi peste măsură “porțile” (“porțile” desemnându-i la modul conspirativ pe liderii pucioși) care primesc “Cuvântul”, căci “porțile” sunt neputincioase acum din prea multă oboseală de la statul degeaba printre harnicii lor adepți care-i înconjoară cu ocrotire și adulare. Venirea imaginară a lui “Hristos în cuvânt” (care se tot lungește și se lăbărțează de peste 55 de ani încoace, fără nici un fel de finalitate sau măcar de speranță credibilă) mai înainte de venirea Lui în trup și în slavă (cea adevărată, proorocită de Biblie), e pusă pe seama unor oareșice “proorocii ale sfinților”, “proorocii” care oricât le-ai căuta, nu se regăsesc deloc în Sfânta Scriptură:

“O, e zi de sărbătoare și de venire a Mea cuvânt pe pământ cu sfinții Mei, și lucrez cu milă, căci găsesc neputință în porți. E zi de dor, căci sfinții sunt mistuiți de dor pentru venirea Mea cuvânt peste pământ, iar Eu, Domnul, Îmi întăresc porțile ca să intru în cartea Mea cea de azi și să grăiesc cu tine, popor al cuvântului Meu, și să spun, tată, la cei nedumeriți, care se întreabă despre împlinirile proorociilor sfinților și ale slavei Mele peste neamul român, să le spun Eu lor că venirea Mea acum cuvânt la tine ca să păstoresc cu el, este împlinirea proorociilor sfinților Mei,...” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 08-11-2010)

Liderii pucioși pregătesc ca de obicei masă mare și praznic de Sfântul Dumitru, la care îi invită pe toți adepții lor risipiți prin orașe și sate, cărora le promit că vor chema și spiritele morților la masă, ca să mănânce împreună. Ba mai mult, pe cei mai răsăriți morți dintre ei, cum ar fi “mama Verginica” și “păstorul Daniel”, care au fost scule mari la vremea lor în mișcarea eretică pucioșească, i-au programat ca să le și vorbească adepților, care vor asculta cu gura căscată texte compuse pe ascuns de Mihaela și recitate în public cu talent oratoric de Nicușor, texte atribuite spiritelor celor decedați:

“O, pregătește-ți iubirea și puterea ei ca să-Mi gătești masă de prăznuire, tată, și să te gătești tu frumos cu podoabele Duhului Sfânt și să stăm întru întâmpinarea celor plini de dor, și apoi să stăm cu ei la masă, iar Eu le fac chemare încă de pe acum lor, și le fac chemare și la cei ce așteaptă învierea și vor sta cu noi la masă plini de dor și ei, iar între sfinții Mei, voi avea grăirea trâmbiței Mele Verginica și a păstorului Daniel, prin care Mi-am păstorit multă vreme poporul cel de azi, și pe care l-am petrecut noi acum un an spre ceata sfinților rugători, ceas în care neamul român era în grea cumpănă și avea nevoie de ajutor din cer și de pe pământ, din mâna Mea ajutor, și când i-am mai adăugat un mare rugător între sfinți la vremea potrivită cu încercarea lui.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 08-11-2010)

Nu e lipsit de interes faptul că liderii pucioși strecoară prin cuvintele “... trâmbiței Mele Verginica și a păstorului Daniel, prin care Mi-am păstorit multă vreme poporul cel de azi” o mare minciună. “Poporul de azi” este alcătuit mai ales din adepți ai noilor lideri Mihaela și Nicușor, iar printre ei abia dacă 1% sunt din poporul cel vechi al Verginicăi, adică acei adepți care au fost “păstoriți” pe vremuri de către “mama Gigi” ajutată de către cei doi “păstori” nea’Mișu (zis și “păstorul Daniel”, după numele lui conspirativ) și nea’Cristea. Mai mult, este binecunoscut de toți pucioșii de pretutindeni cât de hulit a fost nea’Mișu de către Mihaela, care l-a marginalizat în ultimii ani ai vieții (deși el ar fi fost încă în putere ca să mai “păstorească”), drept pedeapsă că pe vremea când trăia Verginica și lelica Maria, nea’Mișu n-a susținut-o pe Mihaela la ascensiunea pe care și-o dorea cu sete la conducerea sectei, ba dimpotrivă. Între timp Verginica și nea’Mișu au murit, dar “păstorul” nea’Cristea a rămas, dar a rămas tot marginalizat de către liderii pucioși Mihaela și Nicușor. De ce Mihaela și Nicușor nu-l mai pun astăzi la “păstorit” pe nea’Cristea? Pentru că nu vor să mai împartă dregătoria pucioșească cu nimeni. Așa că, Verginica și nea’Mișu (zis “păstorul Daniel) n-au “păstorit multă vreme poporul de azi”, așa cum mint liderii pucioși, pentru că poporul de azi nici nu exista pe vremea când ei trăiau și dețineau frâiele sectei.

Nașterea “Cuvântului” de la Pucioasa în trupul Verginicăi, apoi cel al lelicăi Maria, și apoi în urechile Mihaelei și în gura lui Nicușor, este o taină asemuită cu nașterea lui Hristos din Fecioara Maria, dar ea nu este auzită și văzută de către oamenii de pe pământ. Paradoxal, deși este prezentată ca o “taină”, iar tainele prin definiție trebuie cunoscute de foarte puțini ca să fie taine, liderii pucioși sunt nemulțumiți că marea masă de creștini nu cunosc și nu recunosc “taina” de la Pucioasa, “nașterea cuvântului” din mijlocul “poporului” pucios (adică, de la liderii lui, căci liderii sunt “mijlocul”):

“...cei de pe pământ nu știu să audă și să vadă nașterea cuvântului Meu în mijlocul tău, și se petrece ca și pe vremea când Eu am venit pe pământ născut din mamă Fecioară acum două mii de ani și n-au știut taina lui Dumnezeu decât puțini în vremea aceea...” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 08-11-2010)

Spre deosebire de construcțiile lexicale anterioare, prin care liderii pucioși atribuiau unor duhuri de sfinți sau de decedați vorbiri din cer “de lângă Dumnezeu”, ei experimentează acum o descriere indirectă a acestor contribuții verbale. Mai precis, “Dumnezeul Pucioasei” reproduce El însuși ceea ce aude de la duhurile sfinților și a morților, folosind apoi expresii lămuritoare de genul “dar acum el spune așa” sau “dar acum el spune așa”. Probabil liderii pucioși s-au sensibilizat la criticile ce li s-au adus pe acest blog, cum că ei de fapt nu promovează “Cuvântul lui Dumnezeu” așa cum pretind, ci “un cockteil de cuvinte, venite de la diverse duhuri din cer”. În consecință, se străduiesc să demonstreze că de fapt numai Dumnezeu vorbește, chiar dacă reproduce și cuvinte ale altor entități cerești, ca exemple pilduitoare. Iată în continuare două exemple. Primul exemplu ilustrează o reproducere indirectă a vorbirii duhului care se pretinde a fi “Sfântul Dimitrie izvorâtorul de mir”:

“O, fiilor, ne întoarcem în carte ca să sfârșim tot cuvântul Meu din ziua aceasta, iar ucenicul Meu Dimitrie va sta lângă Mine în cuvânt, dar acum el spune așa: — Eu sunt ucenicul Tău [...]” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 08-11-2010)

mariamargareta 10.11.2010 13:52:48

267. Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului (II)
 
267. Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului (II)
(Comentariu la la predica liderilor pucioși de la “Noul Ierusalim” din 8-11-2010)

Al doilea exemplu ilustrează o reproducere indirectă a vorbirii duhului care se pretinde a fi “Sfântul Dimitrie Basarabov”:

“Se roagă Mie acum dintre sfinți sfântul care-și odihnește trupul pe pământul român și care-și are în calendar ziua lui de serbare lângă ziua mucenicului mărturisitor Dimitrie, și tot așa și numele îl are acest sfânt veghetor pentru neamul român în cetatea Bucureștiului, și-Mi spune el așa: — Suferința duhului meu e mare, Doamne[...] (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 08-11-2010)

Liderii pucioși își dau apoi pe față dușmănia față de Biserica Ortodoxă Română, afișând pe față dorința lor ca ierarhiei Bisericii să i se ia cârma din mână de către Dumnezeu (ca să le-o dea lor apoi, cârmuind El prin ei), minimalizând până și eforturile ei de a zidi cât mai multe biserici-locașe de cult, în folosul duhovnicesc al enoriașilor. Ei pretind că noile biserici vor fi “locașuri ale fărădelegii” și de aceea se roagă fierbinte “Dumnezeului” lor ca “să-i oprească pe mai-marii din biserici și să nu-i mai lase să mai facă zidiri pentru locașe de cult”. Aluzia este însă transparentă: “rugăciunea de oprire” vizează de fapt ambițiosul proiect al zidirii Catedralei Mântuirii Neamului care, odată înfăptuit, va pune în umbră atât ambițiile de hegemonie asupra Ortodoxiei pe care le-au formulat în mai multe rânduri liderii pucioși, cât și acțiunile lor de propagandă menite să impresioneze pe cât mai mulți creștini și să-i facă mai întâi simpatizanți pasivi, iar mai apoi adepți activi și intens angajați în propovăduirea ereziei pucioșești:

“Mă doare de pe pământ și până în cer, și fărădelegea e stăpână mare și pe străzi și în biserici, și eu plâng și dau să-Ți cer cu rugă, curăță fărădelegea din biserici și din locașurile numite așa și dă-le oamenilor să știe ce înseamnă biserică, și oprește-i apoi pe cei mari și tari prin numele lor, o, oprește-i să mai zidească biserici și întoarce-i pe ei mai întâi pe cărările Tale sfinte, ca să învețe ei de la Tine că omul este biserica Ta, odihna Ta, nu zidirile care nu Te pot cuprinde, Doamne! O, oprește-i pe mai-marii din biserici și nu-i lăsa să mai facă zidiri în numele Tău fără ca Tu să le spui să facă! Ia-le cârma din mână și cârmuiește-i Tu și pe ei, că ei nu duc pe oameni la lumină, nu-i duc la Tine, și sunt necăjiți oamenii, Doamne, și merg fără de Domnul pe pământ!
Ia rugăciunea mea și împlinește-o pe ea, o, Bunule Doamne al rugătorilor cei sfinți înaintea Ta și dă-mi și mie izbăvirea de durere și ridică-mă în văzduh, că pe pământ e fărădelegea cu pașii ei peste tot și nu mai e drum curat și înflorit, ci e numai pământ tare, în care nimic nu mai are viață și față!” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 08-11-2010)

Liderii pucioși nici nu realizează însă că acest demers ambițios al lor poate duce la demascarea lor definitivă. Admițând că cererea lor este întemeiată (ea fiind formulată din dreptul unui sfânt care este tocmai ocrotitorul Bucureștilor, Sfântul Dimitrie Basarabov), ar fi de așteptat ca "Dumnezeul" Pucioasei, dacă este Dumnezeul cel Atotputernic, să procedeze la stoparea zidirii Catedrelei. În consecință, dacă dintr-un motiv oarecare Catedrala nu se va mai zidi (așa cum, prin atotputernicia lui Dumnezeu, nici turnul Babel n-a mai putut fi zidit), pucioșii vor fi triumfători și Dumnezeul lor va începe a căpăta credibilitate. Dacă, dimpotrivă, Catedrala se va zidi fără probleme, pucioșii vor fi demascați că propovăduiesc un “Dumnezeu” fals și neputincios, incapabil să asculte de rugăciunile sfinților și să stopeze zidirea unui nou și uriaș “locaș al fărădelegii”. Rămâne doar să așteptăm și peste câțiva ani vom vedea exact cum stau lucrurile.

Desigur că, la fel ca și în alte cazuri când “proorociile” lor nu s-au îndeplinit, liderii pucioși mai au o scăpare: să invoce cine știe ce neajunsuri sau neîmpliniri sau neascultări ale unor adepți din “poporul” pucios, care au subminat “lucrarea” conjugată a lui “Dumnezeu” de la Pucioasa cu “poporul” Său. Totul va fi bagatelizat și prezentat ca o înfrângere temporară, care va fi îndată copleșită de alte și alte făgăduieli minunate care își vor aștepta și ele îndelung împlinirea.


vsovi 10.11.2010 15:02:00

Mai adă argumente și nu pune titluri hilare pe baza superstițiilor tale cu bază în luăogica bouleiană, aia bizară a voastră... că așa, voi puteți pretinde orișice din duhul minciunii măririi de sine care acuză pe Domnul de minciună și vine cu pretenții ca să dea Domnul semne și minuni pentru necredința unora, că sunt unii care cer ca să-i curețe la nesfârșit fără ca ei să miște un deget, vor să-i curețe de credința lor în idoli...

Păi dacă ești de bună credință, nu ai și tu o mică datorie în discuție și în dezbatere? Nu. Și se pare că chiar nu-ți asumi nimic altceva decât neascultarea de Dumnezeu și necredința în El fiindcă nu mai vrei și ca atare nu pot decât să-ți pun iar placa stricată, ca să se-nvârtă roata:

„Și apoi placa: ''Nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!'' și cu cât li se spunea, ele mai tare nu credea și se întrecea ca să se muncească, era ca un fel de programare ce se autoprograma ca să rămână ele așa cum au fost programate până la sfârșit... -ul lor, al programelor programate... spre slava și puterea dragostei... curate. Și așa e de greu ca să ajungi la ea când ea nu mai crede fiindcă nu mai vrea... să cânte... așa... iar noi până atunci ce să facem?.. om tot aștepta dansând și cântând cam așa... ceva... că cineștie ce anume o ar pute-o schimba, din bună în rea, pardon viceversa. ”

Și ei cu adevărat nu se opun și nu se împotrivesc la nimic decât la minciuna din ei înșiși ca s-o treacă pe toată în neființă... și mai mult Domnul se opune și biruiește... biruiește El gLumea căci El este Biruitorul... mai mult El decât ei... că doar la Dumnezeu toate îi sunt cu putință, deci ei se opun cu siguranță doar la construirea catedralei gLumii în ei, catedrala aia a nemîntuirii neamurilor și a niciunui neam, căci alea sunt ziduri spurcate, zidite spre zădărnicie și vremelnicie, și acolo nu sălășluiește Dumnezeu... în niciunul din zidurile cele spurcate și exclusiviste ale gLumii.

mariamargareta 10.11.2010 15:24:24

Lui Vsovi, fost Vsovivi, mare amator de vivisecții verbale
 
Citat:

Mai adă argumente și nu pune titluri hilare pe baza superstițiilor tale cu bază în luăogica bouleiană, aia bizară a voastră...

Răspuns: Argumentul este următorul: Pucioșii vor ca nici un lăcaș de cult să nu se mai construiască:

[...] o, oprește-i să mai zidească biserici [...] Doamne! O, oprește-i pe mai-marii din biserici și nu-i lăsa să mai facă zidiri în numele Tău [...]

Deci Catedrala este și ea inclusă în această listă. Faptul că ei pretind că "duhul Sfântului Dimitrie, ocrotitorul Bucureștilor" este cel care formulează această interdicție, respectiv această dorință a lor, arată că interesul lor este pentru București în primul rând. Or, aici cel mai important obiectiv bisericesc aflat în planul BOR pentru a fi zidit este Catedrala.
Q.e.d.

vsovi 10.11.2010 16:01:06

Citat:

În prealabil postat de mariamargareta (Post 304284)
Citat:

Mai adă argumente și nu pune titluri hilare pe baza superstițiilor tale cu bază în luăogica bouleiană, aia bizară a voastră...

Răspuns: Argumentul este următorul: Pucioșii vor ca nici un lăcaș de cult să nu se mai construiască:

[...] o, oprește-i să mai zidească biserici [...] Doamne! O, oprește-i pe mai-marii din biserici și nu-i lăsa să mai facă zidiri în numele Tău [...]

Deci Catedrala este și ea inclusă în această listă. Faptul că ei pretind că "duhul Sfântului Dimitrie, ocrotitorul Bucureștilor" este cel care formulează această interdicție, respectiv această dorință a lor, arată că interesul lor este pentru București în primul rând. Or, aici cel mai important obiectiv bisericesc aflat în planul BOR pentru a fi zidit este Catedrala.
Q.e.d.

:))))))

Și dacă e Catedrala inclusă în această listă de ce nu ai dat alte exemple? De ce te-ai oprit fix la Catedrala Mântuirii Neamului? O bombă de presă, ceva scandal, ce urmărești?... ce mai păcăleală... joc de păcălici.

Și se vede că le scoți din context tot mai bine ticluite ca să provoci panică... în mintea mea, aia mai săracă; păi e vorba de zidiri de biserici, de zidiri... accentul și sensul punându-se că nu zidirea zidurilor e așa de importantă ci aia duhovnicească, adică trăirea poruncii sfințeniei în popor... frățieTatea și prietenia în Domnul...

Deci în Cuvânt se spune să nu se mai pună mereu bârna de la căruță înaintea boilor, ci să se zidească cum se cuvine dacă folosești căruța pe care ar fi trebuit s-o ffi făcut iarna și vara sanie deci e vorba de a nu veni omul tot mereu la lucru cu luăogica lui aia bouleiană... în materie de zidiri și de zidărie ci mai bine să lase din meșteșug mai mult pe Dumnezeu, în mâna Lui Dumnezeu... că dacă nu, atunci o să ajungem să construim cu toții numai ziduri, că numai avem ce altceva fiindcă toți oamenii au plecat la cules de căpșuni sau de citrice sau la zidit ei tot felul de zidării, că dacă așa au fost învățați să zidească, iată au plecat cu toții la zidit de zid-uri... și au ajuns și la partea a treia... și așa mai departe.

vsovivi 10.11.2010 16:53:20

Citat:

În prealabil postat de vsovi (Post 304298)
:))))))

Și dacă e Catedrala inclusă în această listă de ce nu ai dat alte exemple? De ce te-ai oprit fix la Catedrala Mântuirii Neamului? O bombă de presă, ceva scandal, ce urmărești?... ce mai păcăleală... joc de păcălici.

Și se vede că le scoți din context tot mai bine ticluite ca să provoci panică... în mintea mea, aia mai săracă; păi e vorba de zidiri de biserici, de zidiri... accentul și sensul punându-se că nu zidirea zidurilor e așa de importantă ci aia duhovnicească, adică trăirea poruncii sfințeniei în popor... frățieTatea și prietenia în Domnul...

Deci în Cuvânt se spune să nu se mai pună mereu bârna de la căruță înaintea boilor, ci să se zidească cum se cuvine dacă folosești căruța pe care ar fi trebuit s-o ffi făcut iarna și vara sanie deci e vorba de a nu veni omul tot mereu la lucru cu luăogica lui aia bouleiană... în materie de zidiri și de zidărie ci mai bine să lase din meșteșug mai mult pe Dumnezeu, în mâna Lui Dumnezeu... că dacă nu, atunci o să ajungem să construim cu toții numai ziduri, că numai avem ce altceva fiindcă toți oamenii au plecat la cules de căpșuni sau de citrice sau la zidit ei tot felul de zidării, că dacă așa au fost învățați să zidească, iată au plecat cu toții la zidit de zid-uri... și au ajuns și la partea a treia... și așa mai departe.

Și atunci nu mai avem altceva de făcut decât să ne zidim ziduri zidite de zidarii ziditori care zidesc ziduri pentru ziduri tot mai „luminoase” dar din care a fost lepădată piatra cea din capul unghiului... și apoi a fost neluată în seamă... de unii până la sfârșit... de timp...-ul probabil, adică tot o vremelnicie cum ar veni, vremea.

mariamargareta 11.11.2010 17:32:08

268.Reacții la postarea„Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului
 
268. Reacții la articolul „ Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului” (I)

Pe Forumul Creștin Ortodox au apărut o serie de reacții dezarticulate la articolul precedent (267. Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului), prin care un oarecare acolit pucios, care se semnează Vsovi, își manifestă neîncrederea că pucioșii s-ar fi gândit să ia în vizor Catedrala (despre care se știe că nici măcar n-a început să se construiască) în predica lor defăimătoare la adresa BOR. Vom face în continuare câteva comentarii referitoare la postarea lui.

Citat din postarea semnată Vsovi:

Și dacă e Catedrala inclusă în această listă de ce nu ai dat alte exemple? De ce te-ai oprit fix la Catedrala Mântuirii Neamului? O bombă de presă, ceva scandal, ce urmărești?... ce mai păcăleală... joc de păcălici.”

Comentariu:

Dacă ar fi citit mai atent, Vsovi ar fi observat că pucioșii au ce au cu “mai marii din biserici” , adică aceia care cârmuiesc Biserica: episcopii, în frunte cu Patriarhul. Ei trebuie opriți să mai zidească biserici de zid; lor trebuie să li se smulgă cârma din mână. Este așadar aici un fel de proclamație la o “lovitură de biserică” , adică ceva similar cu lovitura de stat. Ei se roagă la “Dumnezeul” lor cel închipuit, așa: “...Doamne! O, oprește-i pe mai-marii din biserici și nu-i lăsa să mai facă zidiri în numele Tău fără ca Tu să le spui să facă! Ia-le cârma din mână și cârmuiește-i Tu și pe ei “. Pucioșii tânjesc de mult ca să preia puterea bisericească în stat, de prin anii 1990-1993, când conspirau cu febrilitate la răsturnarea orânduirii de stat, reintroducerea monarhiei și reînscăunarea pe tron a regelui Mihai al II-lea, convinși că monarhul îi va răsplăti pe contrarevoluționarii lideri pucioși cu dregătoria de sfetnici regali. Ei visau la un soi de “teocrație”, în care ei să cârmuiască în numele lui Dumnezeu, alături de rege și chiar peste el, căci “sfaturile” lor de sfetnici regali ar fi fost prezentate ca porunci venite din cer, indiscutabile și imuabile.

Iar dacă ne gândim bine, SINGURA biserică aflată acum în preocuparea Patriarhului și a Sinodului de episcopi este Catedrala Mântuirii Neamului. Restul, dacă mai sunt și alte biserici aflate în construcție pe undeva, nu intră în preocuparea “mai-marilor “ bisericii, ci a celor mai mici: antreprenori, enoriași, preoți, credincioși cucernici care vor să contribuie și ei la ctitoriile de cartier.

De altfel, odată deschis acest subiect, el va reveni negreșit în predicile viitoare ale pucioșilor, pentru că așa le stă lor în obicei: să bată fierul cât e cald. Pe măsură ce Catedrala va începe să se înalțe, ei vor lătra tot mai tare împotriva ei. Dar câinii latră, ursul merge. Și nu mor caii când vor câinii. Iar revenirile pucioșilor vor fi în mod indiscutabil mai limpezi și mai pe față spuse, mai la obiect, așa că atunci va fi mult mai simplu de lămurit chestiunea.

Alt citat din postarea semnată Vsovi:

“Și se vede că le scoți din context tot mai bine ticluite ca să provoci panică... în mintea mea, aia mai săracă; păi e vorba de zidiri de biserici, de zidiri... accentul și sensul punându-se că nu zidirea zidurilor e așa de importantă ci aia duhovnicească, adică trăirea poruncii sfințeniei în popor... frățieTatea și prietenia în Domnul...”

Comentariu:

Raționamentul făcut aici este fals, vicios și tendențios. Vsovi afirmă că “accentul nu se pune pe zidirea zidurilor”; adică, “să mai și zidim biserici de zid, dar să nu ne preocupe asta în principal, ci mai ales zidirea duhovnicească”. Or, pucioșii spun limpede: să nu se mai zidească nici o biserică de zid (cu o singură excepție: atunci când Liderii Pucioși vor spune ei unde, cum și când trebuie să se zidească), iar în cele existente să se facă “curățenie” (cităm) “...curăță fărădelegea din biserici și din locașurile numite așa...”

Iar dacă Vsovi știe și recunoaște singur că mintea–i este ceva mai sărăcuță, de ce se bagă el în chestiuni care-l depășesc? Vorba ceea:

Dacă mintea-ți slabă, tâmplele-ți apasă
Altuia mai vrednic, replica i-o lasă...

Alt citat din postarea semnată Vsovi:

Deci în Cuvânt se spune să nu se mai pună mereu bârna de la căruță înaintea boilor, ci să se zidească cum se cuvine dacă folosești căruța pe care ar fi trebuit s-o ffi făcut iarna și vara sanie deci e vorba de a nu veni omul tot mereu la lucru cu luăogica lui aia bouleiană... în materie de zidiri și de zidărie ci mai bine să lase din meșteșug mai mult pe Dumnezeu, în mâna Lui Dumnezeu... că dacă nu, atunci o să ajungem să construim cu toții numai ziduri, că numai avem ce altceva fiindcă toți oamenii au plecat la cules de căpșuni sau de citrice sau la zidit ei tot felul de zidării, că dacă așa au fost învățați să zidească, iată au plecat cu toții la zidit de zid -uri... și au ajuns și la partea a treia... și așa mai departe.”

Comentariu:

Vsovi confirmă ce s-a spus mai înainte: Orice zidire de biserică va trebui făcută de acum încolo doar prin mâinile sau cu aprobările date de pucioși în numele lui Dumnezeu. Parafrazând spusele lui Vsovi, rezultă că omul nu trebuie să se mai implice “în materie de zidiri și de zidărie ci mai bine să lase din meșteșug mai mult pe Dumnezeu, în mâna Dumnezeului Pucios”. Adică, să nu mai zidească mâinile omului, ca să ridice zidiri de biserici, ci să zidească mâinile Dumnezeului Pucios. Dar cine sunt “mâinile” Dumnezeului Pucios, prin care el face și desface toate pe pământ?

Ca să ne lămurim, cel mai bine ar fi să vedem ce scrie chiar în cartea lor cea “sfântă”, intitulată “Cuvântul lui Dumnezeu”. La început, liderii pucioși pretind că duhul Verginicăi din ceruri îi consideră pe ei ca fiind “mâinile și picioarele sale”, prin care ea continuă să lucreze pe pământ, deși cu trupul este de mult sub pământ, iar cu duhul în cer, de unde aduce mereu “cuvinte” în numele lui Dumnezeu:

“Voi sunteți iubiții mei, sunteți mâinile și picioarele mele, sunteți glasul și răsunetul meu, sunteți împărțitorii cuvintelor mele.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-10-1990)

Prin anii ’90 liderii pucioși cochetau cu ideea că ei se identifică mental și spiritual cu spiritul Verginicăi, decedată în urmă cu 10 ani, în timp ce fizic se identifică doar prin mâinile și picioarele ei:

“V-am spus că fără voi nu pot aduce nimic de la cer. V-am spus că voi sunteți mâinile și picioarele mele, că sunteți glasul și răsunetul meu. V-am spus că sunt în voi, și voi în mine.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 22-10-1990)

În această calitate, de “mâini și picioare al Verginicăi” , liderii pucioși purced la zidirea primei lor biserici de zid, pe care o numesc “Templu” și o lucrează cu inima și mâinile și puterea și dragostea și timpul”:

“Binecuvântați să fiți voi, care veți lucra acest sfânt lăcaș. Binecuvântate să vă fie inima și mâinile și puterea și dragostea și timpul, căci pun timpul sub supunerea voastră, și vom ieși cu grabă deasupra tuturor puterilor de pe pământ, vom ieși prin acest început nou, rostit prin poruncă dumnezeiască.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 22-7-1991)

vsovivi 11.11.2010 17:55:58

Citat:

În prealabil postat de mariamargareta (Post 285668)
Faceți distincția dintre liderii pucioși, cei care manipulează nemijlocit farsa de la Noul Ierusalim, și adepții lor, care sunt o biată masă de manevră, cu creierele spălate de ideologia pucioșească, pretinsă a fi ultra-ortodoxă și super-creștină.
Liderii pucioși (pe numele lor de mireni Mihaela Tărcuță și Nicolae Nedelcu) sunt doi impostori, nedespărțiți și neîmpărțiți, neschimbați și neamestecați în cele "lumești", care se consideră prooroci apocaliptici, moștenitori ai talentelor de medium cataleptic ale Verginicăi Stoica (născută Tudorache). Deși nu sunt căsătoriți unul cu altul (Mihaela are ca soț pe Milică Tărcuță, iar Nicușor are ca soție pe Tanța Nedelcu - pe care însă Mihaela a avut grijă să o plaseze cu domiciliu forțat la o adeptă fidelă din comuna Valea Lungă, ca să fie Nicușor al ei liber de orice obligații matrimoniale), cei doi lideri pucioși pot fi văzuți mereu împreună, ca marca lipită de scrisoare, așa că și noaptea când dorm, ei dorm în aceeași odaie (chiar dacă în paturi diferite, căci trebuie să se știe de oricine că ei sunt ca frate și soră). Cei doi lideri pucioși îi intoxică aproape săptămânal pe adepții lor cu "mesaje din cer" pe care pretind ei că le primesc direct de la "Dumnezeul" pucios (în realitate, acestea sunt niște predici deocheate, dar pline de talent oratoric, scornite din mintea schizo a Mihaelei). Adepții ascultă orbește de cei doi lideri pucioși, și ar fi în stare să sară și în foc pentru ei, sau să facă eventual o crimă, dacă "Dumnezeul" pucios le-o va cere (motivându-și ardoarea cu pilda Scripturii care spune că și Avraam era gata să fie în stare de așa ceva - vezi povestirea cu Avraam și Isaac din VT)

Spamurile cu pricina nu vin direct de la liderii pucioși, ci de la cei mai fideli acoliți ai lor. Cei mai vrednici în ultima vreme se dovedesc a fi Viorel Ivan și amicul lui, Mihai Mateescu. Amândoi sunt oglinda vie a nivelului de degradare morală în care poate ajunge un om care se dăruie ideologiei de la Pucioasa: ambii golani și-au abandonat fără motiv serviciile, apoi soțiile și fiicele ( deși frumoase și deștepte și corecte), lăsându-le lipsite de orice sprijin afectiv și material, victime sigure ale hazardului, pentru ca ei să se poată dedica full time muncii de sfetnici de culise ai liderilor pucioși. (Între timp, soția lui Viorel a murit de tânără, pe un pat de spital). În afară de alte blestemății ale celor doi aventurieri, cum ar fi păcălirea unor bătrânele naive ca să-și vândă casele și apoi să-și doneze banii integral sectei de la Noul Ierusalim, cei doi ciraci se ocupă intens cu promovarea de spamuri pe internet, prin care sperie populația românească de venirea unui iminent cataclism, dacă rumânii nu binevoiesc să se se dedice cu trupul și sufletul (și, mai ales, cu punga) liderilor impostori de la Pucioasa.

Mie mi se pare că împătimășita peste orice limită ești tocmai dumneata... că altfel nu ai vorbi atât de urât tocmai contra Adevărului, adică a adevăratului Domn și Dumnezeu... și pătimășia asta a ta precis vine pentru că ai acceptat undeva, cândva compromisul... ai semnat... adică ai lepădat ceva mic și esențial... și acuma prin tone de maculatură deșartă vrei să te compătimești acuzând și răzbunându-te pe văduve, pe orfani, pe bolnavi și neputincioși... pe oaia cea pierdută și rătăcită, pe mine... deci nu-ți mai fă rău că nu e cazul să te autovictimizezi la nesfârșit sperând că va veni făt frumos la palatul balaurului unde singură te-ai închis în turnul de fildeș și de mătase ca să te flateze răzbunându-se el pentru tine că cică ai fi ceva victimă... Nu te mai compătimi murdărind cu lenea și minciunile toate mințile care au priceput cine e balaurele pătimaș căci sigur vor pricepe unde șade dreptatea, și prin cine grăiește nedreptatea... deci poți să stai liniștită căci dacă nu iubești și nu ai milă, despre ce dreptate vorbești dumneata aici? Sau nu vezi că sunt doar niște mofturi și nemulțumiri ale unei fugite din „senatoriu” care s-a dat mare și crezându-se că chiar e mare iată că împroașcă din părți cu noroi fiind hrănită de la mijloc..? Deci patima pătimașe e la tine în traistă, stimabilo, în bpurtofel, acolo unde privești cu nesaț cu cei doi burdelochiulhuli disperați și ieșiți din orbite... din păcate... pentru cei ce citesc.

Și apoi placa stricată:
„Deci nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!

Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”

Dar tu, ce de obicei, după obiceiul tău, fă viceversa, vicentoarsa, viceglobul pământesc... și doar v-am zis că pământul nu e glob!

Dar voi pare-se că nu vreți să pricepeți cu niciun chip, da' cu niciun chip.

mariamargareta 11.11.2010 18:10:34

268.Reacții la postarea„Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului
 
268. Reacții la articolul „ Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului” (II)


Mai târziu, când liderii pucioși au mai prins curaj și ceva “cheag” (credibilitate în fața adepților), ei s-au debarasat pe nesimțite de amintirea și de intermedierile Verginicăi, stabilind raporturi directe cu “Dumnezeul” lor. Acum, liderii pucioși nu se mai consideră “mâinile și picioarele Verginicăi”, ci “mâinile și picioarele și glasul lui Dumnezeu” sau , altfel spus, “mâna Sfintei Treimi, Care este în lucru” :

Eu sunt Domnul, iar cei ce lucrează cu Mine prin credința lor, aceia sunt mâinile și picioarele Mele, aceia sunt glasul Meu, care strigă pe ulițe; aceia sunt mâna Sfintei Treimi, Care este în lucru.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-2-1992)


Liderii pucioși se considerau “solii lui Dumnezeu, pruncii lui Dumnezeu, graiul Lui, ochiul Lui, mâinile și picioarele Lui care vestesc pacea peste cea iubită”, adică peste România, căci ea este numită de pucioși “cea iubită”; iar această pace era univoc și necondiționat determinată de revenirea pe tronul țării a "celui uns", regele Mihai a II-lea, fost regele Mihai I:


“Cântă, și vei cânta cu cerul, și va veni cel uns peste România. Voiesc să-i sfârșesc așteptarea, și iată, îi voi ieși înainte prin puterea care este lucrată de la Mine peste această iesle și peste pruncii care stau în jurul acestei înălțimi cerești. Cântă pământului și zi cu gurița: „Să fie pământ nou“, și va fi. Voi sunteți graiul Meu, voi sunteți ochiul Meu, voi sunteți mâinile și picioarele Mele care vestesc pacea peste cea iubită.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 22-02-1992)

Liderii pucioși sunt atât de importanți ca “mâini și picioare” pentru “Dumnezeul” lor, încât Acesta nici pace, nici grai n-ar mai avea fără ei, și de aceea numai de graiul lor se folosește:

“Eu pe voi v-am ales de sprijin, fiilor. Eu, fiilor, n-am pace în cer și pe pământ fără voi. Fără voi n-am grai, n-am cuvânt. Fără voi n-am pace, fiilor. Și de ce n-am pace fără voi? N-am pace până ce voi veni văzut, că iată, îl strig mereu pe om. Mereu, mereu Îmi fac cale spre oameni cu voi. Voi sunteți mâinile și picioarele Mele; cu voi umblu, cu voi petrec, cu voi Mă scriu în cer și pe pământ, și n-am pace până ce voi găsi odihna Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-12-1996)

Alteori, întreg “poporul” pucios este considerat “micul Israel” care înseamnă totul pentru “Dumnezeul” pucios: și mâinile, și picioarele, și ochiul și gura Lui:

“Am spus mereu: "Crești, Israele, crești, tată, crești!", am spus. Se va lăsa cerul văzut de tine; de aceea ți-am cerut să crești. Am spus mereu că tu ești mâinile și picioarele Mele și ochiul Meu și gura Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 12-2-1998)

Alteori se selectează ca gură și mâini și picioare ale lui “Dumnezeu” de la Pucioasa doar “cei unși” (cei doi lideri pucioși, Mihaela și Nicușor), “primitorii Cuvântului”. Mai precis, se spune că liderii pucioși grăiesc cu mâinile și cu picioarele (și înclinăm să credem că exact așa se și întâmplă). Ei comunică apoi “cuvântul” și celorlalți adepți pucioși ( denumiți conspirativ “grădina cu fii”) și astfel toți devin “primitori ai cuvântului” (deși, niciunul nu l-a auzit direct de la sursă):

“Și această piatră are scris pe ea cuvântul Meu, că mereu Eu Mă scriu pe ea cu gura Mea, cu mâna Mea, fiindcă unșii Mei cei de lângă pietricica cea albă sunt gura Mea peste pământ, sunt mâinile și picioarele Mele cu care Eu grăiesc și lucrez și umblu peste pământ cu cuvântul Meu. Amin. Cuvântul Meu nu-l știe nimeni decât primitorul. Cine este primitorul? Este grădina Mea cu fii, locul în care Eu am ridicat spre vedere pietricica albă pe care este scris: Cuvântul lui Dumnezeu, numele Meu cel nou.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 6-5-1998)

Cum lucrează liderii pucioși cu mâinile? Dar cum lucrează și grăiesc ei cu picioarele? Iată spre exemplu cum decurge o “hirotonie”. Fără a avea demnitatea de episcopi canonici, cei doi lideri pucioși “iau ungerea” nevăzută a Duhului și apoi cu mâinile lor o pun (tot nevăzut) peste cei aleși și “drepți” care urmează a fi ridicați la rangul de “preot”, pretinzând că mâinile lor sunt în mâna lui Dumnezeu și pentru ea și cu ea lucrează:

“Fiilor din grădină, luați ungerea cea de la Mine și însemnați cu ea lucrarea cea împotriva lui antichrist. El va țipa de durere, și apoi se va prăbuși, că mare este numele Meu cel de peste voi. Luați apoi mâinile voastre pe care le țin în mâna Mea și puneți-le peste cei drepți cu inima ca să le dau prin voi putere să lucreze în numele Meu moartea minciunii care s-a așezat ca un dumnezeu peste cei fără de pricepere din cer. Cei care vor primi ungerea Mea ca să împlinească semnul atenției pe calea fărădelegii lui antichrist, să se îmbrace în platoșa credinței și în puterea cea lucrătoare prin Duhul Meu Cel Sfânt. “(Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 27-10-1998)

Alteori, liderii pucioși se declară a fi nu numai mîinile și picioarele “Dumnezeului” lor, ci spun că sunt “însăși Calea” spre oameni (deși una este Calea, și ea este Cel care a spus: “Eu sunt Calea, învierea și viața”):

“Fac cu cuvântul tot ce fac, iar pe voi vă am faptă a cuvântului Meu și mână a Mea, mădulare ale Mele, fiilor. V-am spus de când v-am așezat înaintea Mea că voi sunteți mâinile și picioarele Mele și calea Mea spre oameni mai înainte de venirea Mea și de ziua Mea cea mare.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 14-12-2000)

Alteori liderii pucioși se declară a fi numai mîinile și picioarele “Dumnezeului” lor, ci și ochiul și timpanul:

Voi sunteți mâinile și picioarele Mele și ochiul și urechea Mea mai înainte ca să vin. Luați Duh și har, că Eu vă dau, și mereu vă dau ca să luați. “(Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 25-12-2000)

Campioni ai contrazicerilor de sine, pucioșii se răzgândesc la un moment dat, declarând că slujirea lor cu mâinile și picioarele, de care au făcut atâta caz până acum, este derizorie, iar ceea ce contează este numai harul. Ei revin astfel în mod spectaculos la ceea ce proclamă Biblia că este cel mai de folos pentru om în slujire, și anume harul lui Dumnezeu:

“Ți-aș spune mereu că Eu nu te-am ales ca să-Mi slujești cu mâinile și cu picioarele, și te-am ales să lucrezi harul Meu peste pământ și să fii plin de har, ca să Mă pot purta spre om prin tine. Te-am ales să te învăț, și tu să împlinești învățătura Mea uitându-te la Mine, nu la tine. Când Eu umblu la tine ca să-ți dau mereu înfățișare nouă, mereu făptură nouă, tu să știi să stai în fața Mea, căci fața Mea este învățătura ta. Ai grijă de tine, Ierusalime, și fii slava Mea înaintea Mea zi și noapte, și altceva să nu fii, și să fugi de cel ce te face să uiți ce să fii tu, că Eu nu te-am ales pentru mâinile și picioarele tale, ci pentru har te-am ales.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 4-12-2002)

Apoi liderii pucioși se răzgândesc din nou și proclamă că slujirea lor cu mâinile și picioarele este strict necesară pentru pentru slava de nou Ierusalim pe pământ, nu numai a lui Dumnezeu, ci și a îngerilor și ale sfinților, iar aceștia (îngerii și sfinții) sălășluiesc în ei:


“Așa lucrez Eu și azi, fiilor, și vom lucra, tată, pentru slava Mea cu voi și pentru mântuirea multora prin aceasta, căci vreau să schimb la față omul, iar slava Mea de pe pământul Meu cel nou cu voi se schimbă din slavă în slavă la cuvântul Meu de peste voi, și voi sunteți pe pământ mâinile și picioarele Mele și ale îngerilor Mei și ale sfinților Mei, care sălășluiesc cu voi, împreună lucrători cu voi pentru slava Mea de nou Ierusalim pe pământ, și iată, se înmulțesc cei ce Mă caută la voi și doresc după izvorul Meu de cuvânt ca să bea din el pentru înviere, pentru ca să se schimbe la inimă și la față omul și să-Mi așez Eu în el împărăția Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-8-2009)

Concluzia? Pretenția liderilor pucioși și a acoliților lor de a “lua cârma din mâna” mai marilor Bisericii și de a zidi biserici numai “cu mâna Dumnezeului lor “ ascunde dorința uzurpatoare de a prelua puterea bisericească, prevalându-se de așa-zisa relație specială de alegere și filiație și slujire pe care au primit-o direct de la Dumnezeu.

vsovivi 11.11.2010 18:42:39

Citat:

În prealabil postat de mariamargareta (Post 304613)
.........................
Concluzia? Pretenția liderilor pucioși și a acoliților lor de a “lua cârma din mâna” mai marilor Bisericii și de a zidi biserici numai “cu mâna Dumnezeului lor “ ascunde dorința uzurpatoare de a prelua puterea bisericească, prevalându-se de așa-zisa relație specială de alegere și filiație și slujire pe care au primit-o direct de la Dumnezeu.

Păi nu au ei biserică și zidărie acolo? Chiar crezi că-i mână gândul gLumesc de a ajunge și ei niște papă... lapte și miere mieroasă și cu punga groasă?

La așa concluzii, am rămas mască și fără cuvinte așa că las să vorbească doar placa stricată, aia cu zmeus:

„Deci nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!

Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”

E bine că persiști în lougica-ți bouleiană... nu știu pentru cine... Să fiiii făcut școală pe la școala șarpelelelui boua? Sau bou? Sau boioioioioi...

mariamargareta 12.11.2010 02:41:18

269. Noi reacții la articolul „Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii..
 
269. Noi reacții la articolul „ Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului” (I)

Pe Forumul Creștin Ortodox au apărut noi reacții ale aceluiași acolit pucios Vsovi (care apelează acum la pseudonimul alternativ Vsovivi) la articolul "Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului" . Noile reproșuri vizează afirmațiile făcute de noi cu privire la conspirația liderilor pucioși de a uzurpa puterea și ierarhia bisericească din B.O.R. Sub masca unei noi zidiri a trupului Bisericii se preconiza de fapt o sfâșiere a trupului și a unității ei. Vsovivi nu vrea să creadă că liderii pucioși ar fi putut fi mânați în ascuns de niște gânduri atât de mercantile și lumești, cum ar fi avantajele politice și materiale pe care le aduce, inexorabil, puterea.

Citat din postarea semnată Vsovivi:

“Păi nu au ei biserică și zidărie acolo? Chiar crezi că-i mână gândul gLumesc de a ajunge și ei niște papă... lapte și miere mieroasă și cu punga groasă?
La așa concluzii, am rămas mască și fără cuvinte...”

Comentariu la acest citat:

Dacă într-adevăr au “zidăria” lor, de ce i-ar mai interesa pe pucioși ce zidesc alții? Cu ce drept se amestecă ei în ograda altuia? Că acesta are oi mai multe și mai cornute? De ce vor ei să ia cârma altuia din mână, dacă nu ca să cârmuiască ei în locul lui? Căci chiar așa se destăinuie, după cum am mai arătat:

“Ia-le cârma din mână și cârmuiește-i Tu și pe ei...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa din 08-11-2010)

Pohta ce au pohtit ei, pucioșii, ca să pună mâna pe putere în Biserică nu este de ieri, de alaltăieri. De vreo 20 de ani ei tot uneltesc și se dau de ceasul morții că nu reușesc. Vezi, că nu le-a ajutat Dumnezeu așa cum au pohtit ei.

Prin anii ’90, pucioșii sperau să smulgă cârma (cârja, scaunul și puterea) patriarhului Teoctist și să i-o dăruiască aceluia care părea să-i înțeleagă și să-i susțină, arhiereul Irineu Pop, proaspăt întors de la Ierusalim (unde fusese superior al așezămintelor românești din țara sfântă) și ridicat la rang de episcop:

“ Fiule slujitor care ai fost trimis la Ierusalimul patimilor Mele, de aceea ai mers pe unde ai mers, ca să capeți ce trebuie să ai și să știi, ca să te pun conducător peste tot cultul bisericesc. Dumnezeu a avut voința Sa în tot pasul tău.[…] Eu voiesc să iei locul patriarhului și ce voiesc Eu, se va împlini…” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 10 octombrie 1990)

“Proorocia” s-a dovedit a fi mincinoasă. Ce au voit ei nu s-a mai împlinit nici până astăzi, iar tronul patriarhal râvnit de pucioși de la Teoctist pentru Irineu a fost luat de mitropolitul Daniel, după mai mulți ani.

Pe vremea aceea, Irineu era cotat de pucioși ca o strălucită speranță, ca un început și o pildă pentru întrega Biserică, ce urma să fie convertită cu forța la pucioșism:

“ […] Îmbracă-te întru viață cerească, măi iubitul Meu, că te voi încorona să stai pe scaunul Meu, pe scaunul bisericii Mele, ca să fii pildă bisericii Mele. […] Te ridic din zi în zi, și apoi te voi arăta mare.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 9/22 octombrie 1990)

Această “încoronare” n-a mai avut loc, iar Irineu n-a mai fost ridicat "din zi în zi" și nici "făcut mare", ci a rămas un modest episcop-vicar până în ziua de astăzi. Minciuna era menită doar să-l “îmbrobodească” pe Irineu și să-l facă mai ambițios, căci acesta se arăta vădit dezinteresat de demnitatea de patriarh.

Într-un alt mesaj, Irineu era asigurat că el va fi capul bisericii, piatra cea din capul unghiului, păstor și judecător peste toți creștinii din Biserică:

“ Pace ție, copil iubit de Dumnezeu![…]. Fii cel dintâi, ca să te așez în capul unghiului, ca să te așez pe scaunul bisericii Mele și să faci dreptate între oaie și oaie.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 3/16 ianuarie 1991)

Arhiereul Irineu era de pe atunci sensibilizat la ideea de a se alinia planurilor liderilor pucioși, de a se lăsa “lucrat” pe la spate (manevrat) de ei și de a se face un curier al “Cuvântului” de la Pucioasa și totodată un garant al autenticității acestuia. El era considerat a fi de neînlocuit și “cel mai fericit” colaborator al liderilor pucioși , aluzie la titulatura de “Preafericit” (Patriarh) pe care ei i-o “proorociseră”:

“ Scoală-te și ia aminte, dar auzi-Mă, ca să te scoli și să lucrezi planului Meu[…] Lasă-te lucrat, și lucrează apoi; lucrează, că Eu nu-ți dau să lucrezi ceea ce nu poți, că odată cu lucrul îți dau și putere în lucrul tău cu Mine, dar bucură-te cu Mine și lucrează-Mi cu bucurie Mie. Nu pot numi mai fericit pe altul, mai mult decât pe cel ce lucrează pentru Mine și pentru planul Meu, că acela peste multe va fi pus întru împărăția Mea. ” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 10/23 februarie 1991).

Ideea că Irineu este unic și de neînlocuit, dar mai ales “cel dintâi din neamul român”, era reluată tot mai des și în termeni tot mai categorici, prin noi alegații măgulitoare la adresa lui. Irineu era cotat ca un nou “Mesia izbăvitor al poporului ales”, adică acela care va aduce mântuirea românilor (și apoi a lumii întregi) în locul lui Hristos cel propovăduit de Biblie:

“ Fii întreg întru Mine și bucură-te întru Mine, că n-am pe altul ca și pe tine prin care să Mă pot desăvârși în zilele acestea. Iată, te am cel dintâi în lucrul din zilele acestea, cel dintâi din neamul acestui pământ ales, cel dintâi prin care lucrez peste acest neam ales. Vreau să te folosesc ca pe un izbăvitor al acestui neam, și iată, acesta este rodul lucrului ce-l lucrăm.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 3/16 martie 1991)

vsovivi 12.11.2010 09:34:52

Pof-pof-pof ceeu maieu contrioversateu, poieu mi-amintesceu mereueu despreeu împotrivireaeu și cerbiciaeu poporuluieu nemulțumiteu și acuzatoreu prineu maieu mariieu săieu pesteeu eieu, ceieu autoeu ridicațieu îneu rangurieu, careeu nueu aueu voiteu cueu niciunchipeueu asculteeu șieueu primeascăeu peeu unșiieu Domnuluieu drepteu maieu marieu pesteeu eieu.

Deeu ceeu ameu fieu noieu maieu înțelepțieu? Deeu ceeu ameu fieu noieu maieu ascultătorieu? Fireșteeueu noieu suntemeu multeu maieu tarieu laeu încăpățâțânareeu... ceieu celeu maieu tareeu dineu parcareeu, concurențaeu dintreeu jignirieu șieu jignirieu...

Decieu cumeu omeu acceptaeu noieu peeu Domnuleu șieu voiaeu Luieu? Adicăeu noieu careeu știmeu întotdeaunaeu maieu bineeu ceeu vreaeu Domnuleu decâteu știeeu chiareu Domnuleu Însușieu, Acelaeu ceeu grăieșteeu pesteeu pământeu prineu proorociieu Săieu?

Șieu nueu uitaeu, nueu Domnuleu areeu nevoieeu deeu noieu căcieu ''și din pietrele astea poate să-și ridice fiii și ficele lui Avraam'', cieu noieu păcătoșiieu șieu triștiieu șieu nezidițiieu șieu fărăeu deeu păstoreu, noieu avemeu nevoieeu deeu Eleu caeueu nueu pierimeu îneu păcateleeu noastreeu!

Capisheu?.. foreu youeu, offcorse... eu.

Recapitulare:
''La așa concluzii, am rămas mască și fără cuvinte așa că las să vorbească doar placa stricată, aia cu zmeus:

„Deci nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!

Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”''

mariamargareta 12.11.2010 09:38:40

269. Noi reacții la articolul „Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii..
 
269. Noi reacții la articolul „ Pucioșii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului” (II)


Invitația la schismă, la “zidirea” (înființarea) unei noi Biserici, în care să se predea o “învățătură adevărată”, era neechivocă. Liderii pucioși pretindeau că din această nouă “biserică” de la Pucioasa va izvorî o nouă învățătură, “coborâtă direct din cer”, care va conduce omenirea “pe calea cea dreaptă”:

“[…] iată, din biserica Mea nu mai curge râul cel curat al învățăturii adevărate. Se mint pe ei înșiși cei ce zic că Mă au pe Mine în mâna lor, căci aceștia n-au viața mea în ei și n-au putere întru Mine aceștia. Fii întreg întru Mine, că iată, ne apucăm să zidim biserica cea nouă. Voi coborî cuvânt din cer și voi vorbi noroadelor și voi învăța pe tot omul calea cea dreaptă, căci una este calea cea cu Mine.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 3/16 martie 1991)

Conspirația răsturnării valorilor Bisericii tradiționale era pregătită în mare taină. De aceea, Irineu a fost chemat la Pucioasa la o “întâlnire de lucru la iesle” cu liderii pucioși, cu care trebuia să stea în sfat și de la care să primească ordine, iar apoi să devină “scula” de execuție a planului lor, punctul de atracție și garantul amăgitor pentru alți simpatizanți, care erau chemați și așteptați ca să adere la sectă:

“– Iată, să ne întâlnim la ieslea coborârii Mele și să întărim de la Mine și de la tine pe cei pe care-i așteptăm, pe cei cu care ne ajutăm, căci vreau să-i fac să priceapă bine lucrul Meu din vremea aceasta. Vreau să pricepi bine că în acest acoperământ în care Eu cobor cuvântul Meu, vom lucra adesea peste multe scule ale planului Meu, și vom lucra peste ei și cu ei apoi, ca să desăvârșim via aceasta și s-o ridicăm pe România în vârful gloriei Ierusalimului ceresc. Voi mai sta în sfat cu tine, că multe sunt ca să le aduc spre știre și spre împlinire. Tot ce ți-am dat de lucru, fii destoinic și lucrează-le pe toate până la capăt, copil credincios al cerului sfânt, că vremea e târzie, copil iubit de Dumnezeu.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 7/20 aprilie1991)

Irineu Pop era încurajat sistematic să nu se teamă de confruntarea cu Sinodul Bisericii, confruntare care se prefigura și care părea inevitabilă (și care chiar a avut loc, în ianuarie 1993), și să rămână ferm pe poziție, indiferent de urmări. Acesta este un semn că liderii pucioși erau perfect conștienți că solicitările lor sunt ilegale sau necanonice și că pot conduce la schismă, iar Irineu riscă enorm să fie caterisit:

“ Pace ție, iubitul Meu, dar să nu fii plăpând! Fii dârz și nu te teme. Eu sunt cu tine și voi fi, și toate vor fi lucrate, dar dragostea Mea să fie dragostea ta. […] Pace ție! Pace de la sfinții din cer, care privesc în cer mărturia zilei în care tu ai fost uns în Ierusalimul cel din cer coborât! Fii credincios ungerii care este pe creștetul tău, căci ne vom ridica și vom sădi pomi din loc în loc, și acești pomi se vor hrăni din seva pomului vieții, care este lucrată aici prin servii Mei cei credincioși, și acest pom va fi așezat în Ierusalim.”( citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 2 /15 iulie 1991)

Și Patriarhul Teoctist era invitat să se implice în complotul liderilor pucioși. El urma să-l desemneze forțat pe Irineu ca al șaptelea Patriarh, pucioșii considerând că Teoctist a avut nu unul, ci două mandate de patriarh (al 5-lea până în decembrie 1989 și al 6-lea după ianuarie 1990). “Cel de-al 7-lea uns” urma să fie... Irineu Pop, care trebuia să-și înceapă reformele în Biserică prin reinstaurea imediată a calendarului după stilul vechi, cel îmbrățișat de pucioși prin anii '90:

“Ia aminte, și te ridică să faci voia Mea […] că-l voi așeza pe cel de-al șaptelea uns, și el va sta și va împlini planul Meu ca să-Mi așez la loc vremurile și sărbătorile.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 15/28 octombrie 1990)

Nici această “proorocie” cu restaurarea stilului vechi în Biserică nu s-a mai împlinit, nici cu Irineu, nici fără el.

“Unsul” Pucioasei (Irineu) trebuia însă să fie re-uns ca “al 7-lea uns” ("al 7-lea patriarh") inclusiv de către Sinod, ca să se întărească aparența legalității acestei manevre. De aceea, Teoctist fusese desemnat de către liderii pucioși ca convoace Sfântul Sinod, să-l convingă să fie de acord cu numirea lui Irineu ca patriarh, iar apoi să se ridice și să ungă unsul (pe Irineu, adică) și să-l așeze pe tronul patriarhal, în locul lui:

“[…] Vin să fac curățenie pe pământ, vin să scot urâciunea pustiirii din biserică și vin să-l ridic pe cel de-al șaptelea uns al Meu. Iar tu, cârmuitor al Bisericii, vei veni și vei așeza sfat, și te vei ridica apoi să-Mi ungi cu untdelemnul sfințeniei pe unsul cel de la Mine, căci acesta este de la Mine, nu de la tine. Cu acesta voi încheia legământ viu și voi așeza din nou Ierusalimul și voi face din el slava popoarelor și lumina neamurilor. Scoală-te și te împlinește întru Mine și vino să faci voia Mea[…]”(citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 15/28 octombrie 1990)

Inutil de adăugat că toate aceste manevre (uneori caraghioase, alteori triste, dar în mod sigur dureroase) de subminare a autorității, legalității și păcii din B.O.R. au fost dejucate; poate și de către om, dar mai probabil chiar de către Dumnezeu, căci dacă ar fi fost voia Lui ca să se întâmple așa cum voiau pucioșii, cu totul altul ar fi fost cursul istoriei.

vsovivi 12.11.2010 10:17:48

Deci stimabilăabilă te credecredecrede dracool!

I-o-s un fel de iuDeu, sau roMân creștin, sau isRAelIt... așa că nu pun pbotul la înscenările înscerălior voastre bartistericalice, că văd că vorbești mereu la plural... voi... boiernașași dumneavoastră...

...că noi...

Și apoi
Recapitulare:
''La așa concluzii, am rămas mască și fără cuvinte așa că las să vorbească doar placa stricată, aia cu zmeus:

„Deci nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!

Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”''

Grabriella 12.11.2010 10:43:04

Citat:

În prealabil postat de mariamargareta (Post 299322)
[font=Verdana]Întrucât BNI se consideră singulară și a confiscat numai pentru sine toată sacralitatea universului văzut, nu se mai poate pune problema unei autocefalii multiple, ca în Biserica Ortodoxă Universală. ...

Deci Biserica “Noul Ierusalim” nu este nici măcar o “biserică locală”. Și dacă ea nu este nici Biserică autocefală, nici biserică locală, înseamnă că nu este nimic. Este doar o biată sectă, printre alte mii, al cărei exotism dogmatic constă tocmai în pretenția de autenticitate autohtonă.

Cata dreptate ai!!
Dupa ce am citit ceea ce ai scris, atat de documentat si detaliat, nu pot sa nu observ asemanarea izbitoare intre aceasta grupare si sectele neoprotestante prin care am cautat "Adevarul " atatia ani de zile.
Se pare ca au acelasi 'conducator', acelasi 'inspirator'.
FELICITARI PENTRU MUNCA TA ASIDUA !
Sper sa se deschida ochii celor care mai au indoieli.

mariamargareta 12.11.2010 11:03:21

266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa
 
266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (VI)


“Venirea Domnului de la Pucioasa” era de fapt un lanț nesfârșit de “veniri” și de “plecări”, căci nu se poate vorbi despre o nouă “venire”, dacă “Domnul” Pucioasei ar fi rămas pe loc, permanent, printre pucioși. Așa că la Pucioasa se proclamă o perpetuă sărbătoare a unui perpetuum “du-te, vino” al unui duh nevăzut care, cică “grăiește de deasupra”, dar pe care nu-l aude nimeni (exceptând-o pe Mihaela, care are probabil auzul ceva mai fin):

“Poporul Meu iubit, să fii binecuvântat, și să sărbătorești venirea Mea, că iată, vin mereu la tine și îți grăiesc de deasupra și te călăuzesc și îți sunt cărare, poporul Meu.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 28-8-95)

Din când în când însă, duhul cel nevăzut și guraliv promite că va veni văzut la “poporul” pucios poreclit “noul Israel”, pentru că “așa este scris”. Venirea este iminentă, pe motiv că “s-au pecetluit cele 7 veacuri”; dar după cum se vede ea se tot amână de pe un an la altul, sine die:

Voi veni văzut, Israele, poporul Meu, că este scris de această venire. Cele șapte veacuri s-au pecetluit, căci Dumnezeu a numărat până la șapte și la început.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 21-9-95)

Pucioșii reclamă gălăgios nepăsarea și îngâmfarea Bisericii oficiale (B.O.R.), care – spun ei – nu ia în seamă proorociile Scripturii, dar în același timp “zice că-I slujește lui Dumnezeu”. Ei pretind că există undeva o proorocie ascunsă în Biblie care anunță două veniri ale lui Hristos: una nevăzută, în Cuvânt, care durează – zic ei – deja de peste 55 de ani, și una văzută, care este iminentă și care nu va mai dura așa de mult, căci va veni cu iuțeala fulgerului care iese de la răsărit la apus. Cei care disprețuiesc “Cuvântul” de la Pucioasa și nu-i observă scrupulos poruncile sunt echivalați cu fecioarele cele neînțelepte care au adormit așteptându-și mirele:

“Biserica de azi zice că slujește lui Dumnezeu, și iată, Cuvântul Se vestește întru venirea Sa pe nori, precum este scris în Scripturi că vine să plătească pentru faptă, și tot aguridă acră este în toată via de azi. [...] Te-ai îngâmfat și nu M-ai primit, și Mi-ai pus mâna la gură și pândești pe ai tăi ca să nu-i lași să creadă în Mine, în venirea Mea prin cuvânt, că Eu sunt Cuvântul. [...] Deschide cartea Mea și vezi că venirea Mea este scrisă în ea, și vezi bine, ca să citești bine, și vezi că numele Meu este Cuvântul lui Dumnezeu, și iată, Cuvântul a venit întru venirea cea proorocită, și tu, tată, dormi. Cine nu ia să mănânce cuvântul Meu, acela doarme. Cine nu aude, acela doarme. Dar nu vei spune că nu ai auzit, că vor mărturisi morții din morminte că au auzit acest cuvânt, și nu vei ști atunci unde să intri de mânia Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 27-9-95)

Cea de-a Treia Venire, cea văzută, ar veni ea chiar mai repede, dacă n-ar exista niște încurcă-lume, care-i întârzie venirea Celui care stă gata să vină. Iar acești încurcă-lume sunt...culmea! chiar pucioșii, alintați cu numele fraudulos de “Israel”. Adică tocmai cei tocmiți ca s-o grăbească!! :

“Măi Israele, dacă așa s-ar lucra în tine, tată, Eu gata aș fi, aș veni, dar tu Îmi încurci venirea, că tu vrei să judeci tu mai înainte de venirea Mea. Nu așa, tată. Fă cum zice Scriptura, nu cum zici tu, că tu nu te aduni ca să judeci când te aduni, ci te aduni ca să mănânci.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 22-10-95)

Oricum, nu mai e mult de așteptat: “un picuț” (asta se promitea acum 15 ani!). Între timp, Cel care trebuia să vină e venit deja, stă și va sta pe nori deasupra României și pândește momentul favorabil ca să vină. Doar când e senin tot cerul, de la un hotar la altul, atunci probabil că e ceva mai complicat cu statul lui exact deasupra României, deoarece nu mai sunt nori. Dar “venirea” văzută va fi făcută neapărat prin România (căci România este ursită să fie un fel de burică a lumii):

“Eu, Domnul Iisus Hristos, deasupra României stau pe nori de slavă; stau și voi sta până-Mi voi lăsa văzut statul și venirea Mea cea proorocită prin Scripturi. Un picuț, și Mă voi lăsa văzut întru venirea Mea, voi sta văzut pe norii slavei Mele deasupra României, țara întoarcerii Celui înălțat la ceruri. [...] Fericiți sunt acei care la cuvântul Meu Îmi gătesc venirea Mea cea văzută, că Eu vin de la Tatăl, și vin prin România, că pe ea Mi-a dat-o Tatăl la nașterea Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 21-11-95)

România este chemată spre căință, pentru a fi din timp (deci, înseamnă că ar mai fi ceva timp) spălată și pregătită Celei de-a Treia Veniri, cea văzută:

“Vino spre căință, vino, țara Mea! Vino, că Eu vin pe nori de la Tatăl ca să te scot din vină și să nu te afle venirea Mea cea văzută, să nu te afle sub faptele tale, ci să ieși din timp, să te căiești și să te speli și să te gătești, ca să te ocrotesc, ca să te iert și ca să nu fii rănită de plata celor lucrate în ascuns.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 21-11-95)

Nu numai România, dar și poporul român este chemat la pregătire asiduă pentru venirea Mirelui:

“Să stea tot poporul întru înțelepciune, să stea gata pentru venirea Mirelui.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 4-12-95)

Nu numai poporul român, dar și “poporul” pucios trebuie să se pregătească prin rugăciuni și suspine negrăite de “Venirea Cea Văzută de Tot Ochiul”, care va succede “Venirii Celei Nevăzute”:

“Roagă-te Tatălui, roagă-te prin Mine, Domnul Iisus Hristos, și vei primi tot prin Mine. Amin. Roagă-te și suspină după cer nou și pământ nou și după trup îmbrăcat întru nestricăciune. Roagă-te, Israele, roagă-te lui Dumnezeu, și El îți va da ale Sale. Roagă-te și veghează, ca să ai ce trebuie să ai. Să ai la venirea Mea cea văzută de tot ochiul, să ai ce trebuie să ai la venirea Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 04-12-1995)

Singura piedică în calea Celei de-a Treia Veniri este faptul că “poporul” pucios încă nu este gata. Deși se pregătește de vreo 55 de ani încoace, el încă n-a ajuns “la izvor”:

“O, vreau să te am lângă izvor, dar până nu ești tu gata pentru venirea Mea nu pot așeza cortul ca să te bag sub el.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 14-12-95)

vsovivi 12.11.2010 11:47:26

Citat:

În prealabil postat de Grabriella (Post 304723)
Cata dreptate ai!!
Dupa ce am citit ceea ce ai scris, atat de documentat si detaliat, nu pot sa nu observ asemanarea izbitoare intre aceasta grupare si sectele neoprotestante prin care am cautat "Adevarul " atatia ani de zile.
Se pare ca au acelasi 'conducator', acelasi 'inspirator'.
FELICITARI PENTRU MUNCA TA ASIDUA !
Sper sa se deschida ochii celor care mai au indoieli.

Cine se aseamănă se adună...

s-adică iată ce vă adună, fericirea de a acuza, deci stimabilă Grabriella, te-ai grăbit, te-ai pripit și ai căzut din lac în puț...

Păcate de tine că de frică lauzi o floricicică amară plină de spini... crezând tu că are ea dreptate... pentru că știe să murmure ca profesorul bănuială... grămăticul marele profesor de gramatică... loșie.

Mă, și oare nu v-am zis că pe voi vă credecredecrede dracool? V-am zis. Și după o clipă s-a împlinit... că a ieșit sărmana din cineștie ce sectă dar a căzut în erezia cea mai mare... hulirea nesfârșită a Domnului, programate până la sfârșit... de cel rău... adică iată acum sunteți vre-o trei patru, nu mai știu câte rătăcite sunteți...

Țațața căprițe ța, că vă vede Precista,
Luați și zurgălăii că vă cred toți nătărăii...

Și apoi
Recapitulare:
''La așa concluzii, am rămas mască și fără cuvinte așa că las să vorbească doar placa stricată, aia cu zmeus:

„Deci nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!

Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”''

vsovivi 12.11.2010 12:01:49

Citat:

În prealabil postat de vsovivi (Post 304037)
Hai să-ți spun și eu ceva despre venire:

Până la venirea Domnului care vine mereu pentru cei cuminți ar trebui să-ți vie și ție mintea la cap ca să nu-ți mai faci de cap cu atâta ușurătate venindu-ți tot felul de idei căpiate... și mascate de la surorile surogate... surorile sulimenizate ale dragostei curate... firește, că așa nu se mai poate.

Și apoi placa: ''Nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!'' și cu cât li se spunea, ele mai tare nu credea și se întrecea ca să se muncească, era ca un fel de programare ce se autoprograma ca să rămână ele așa cum au fost programate până la sfârșit... -ul lor, al programelor programate... spre slava și puterea dragostei... curate. Și așa e de greu ca să ajungi la ea când ea nu mai crede fiindcă nu mai vrea... să cânte... așa... iar noi până atunci ce să facem?.. om tot aștepta dansând și cântând cam așa... ceva... că cineștie ce anume o ar pute-o schimba, din bună în rea, pardon viceversa.

Păi despre venire, cred că ți-am cam răspuns... căci Tata L-a înviat din morți pe Iisus Hristos Domnul Nostru, care a fost mereu fără slavă văzută între oameni, umil și supus într-u toate... smerenia desăvârșită... scoțând pe om, pe fiul omului, din iadeu, căci legea și proorocii este pentru draci iar harul și darul pentru fii.

Și apoi
Recapitulare:
''La așa concluzii, am rămas mască și fără cuvinte așa că las să vorbească doar placa stricată, aia cu zmeus:

„Deci nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!

Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”''

și mai vine una:
Și apoi
Recapitulare:
''La așa concluzii, am rămas mască și fără cuvinte așa că las să vorbească doar placa stricată, aia cu zmeus:

„Deci nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!

Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”''

și încă una:

Și apoi
Recapitulare:
''La așa concluzii, am rămas mască și fără cuvinte așa că las să vorbească doar placa stricată, aia cu zmeus:

„Deci nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!

Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”''

.
.
.

și așa mai departe:
Și apoi
Recapitulare:
''La așa concluzii, am rămas mască și fără cuvinte așa că las să vorbească doar placa stricată, aia cu zmeus:

„Deci nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!

Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”''

până la sfârșit:
Și apoi
Recapitulare:
''La așa concluzii, am rămas mască și fără cuvinte așa că las să vorbească doar placa stricată, aia cu zmeus:

„Deci nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!

Și oricâte p-ape vei arunca din guriță după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”''

că altfel: ajungi și tu în senatoriu... fiindcă nu ești cuminte și văd că nu vrei să te astâmperi.

vsovivi 12.11.2010 12:20:28

Și dacă tot n-ai priceput atunci mai încearcă asta.

mariamargareta 12.11.2010 12:28:43

266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa
 
266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (VII)



“Dumnezeul” de la Pucioasa recunoaște adesea că nu este el Atotputernicul. El “poate” lucra numai prin “poporul” Său, dacă și poporul se face credincios și putincios în ceea ce dă el să facă și să lucreze. Dar dacă “poporul” pucios nu mai poate, nu mai poate nici “Dumnezeul” lui:

“Poporule, poporule, să fii credincios, fiule, ca să pot lucra prin credința ta. Vremea apasă, dar tu să nu slăbești în credință, căci credința ta va împlini tot ce este scris pentru venirea Mirelui, pentru venirea Domnului.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 21-4-96)

La rândul ei, “Venirea Cea Văzută” a Celui de la Pucioasa poate fi adevărată sau nu, și asta depinde de cât de adevărată I-o face “poporul” pucios și cât de sârguincios și de transparent Îi pregătește el calea și cărarea și de cât de tare strigă el ca să vină Cel care trebuie să vină. Iar Venirea Acestuia pe pământ nu este o Coborâre din cer, ci este o Înălțare la cer:

“Faceți-Mi cale, faceți-Mi adevărată venirea, faceți-Mi văzută cărarea Mea cu voi, și pe Mine lângă voi. Eu vă ajut cu mare socotință cerească, cu mare har ceresc, ca să lucrați lucrarea cărării Mele, a venirii Mele cea văzută. Voi Mă strigați, și Eu vin. Voi credeți, și Eu vă dau plata credinței. Voi cereți, și Eu vin și împlinesc. [...] E sărbătoare de înălțare. E sărbătoare de venire a Fiului lui Dumnezeu la poporul Său.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 23-5-96)

“Poporul” pucios, supranumit și “Noul Israel, așteaptă cu mânuțele întinse Cea de a Doua Venire a “Domnului” lor între oameni. Cu el sunt în sărbătoare duhurile, care-și iau nume de sfinți. Duhul care se pretinde al lui Ioan Botezătorul vine la pucioși cu “glasul Domnului” ca să sărbătorească împreună Venirea Domnului. Pucioșii nu știau cum să croiască ei cărarea Venirii “Domnului” lor, dar au învățat și acum știu, și i-o tot croiesc de vreo 55 de ani încoace (dar se vede bine că tot mai au de croit):

“Ioan proorocul, Ioan Botezătorul, care boteza oamenii cu credința în Dumnezeu, în Fiul lui Dumnezeu, Care a venit din cer din Tatăl; Ioan, glasul Meu, sărbătorește cu Mine și cu poporul Meu, sărbătorește în Israel cel din urmă, în cel făgăduit lui Avraam, sărbătorește cu Israel cel ce așteaptă cu mânuțele întinse cea de a doua venire a Mea între oameni. Și Mă voi arăta în slavă mare, și Mă voi arăta lângă tine, poporul Meu care Mi-ai vestit cuvântul Meu la oameni, căci numele Meu este Cuvântul lui Dumnezeu. Tu nu știai cum să-Mi croiești cărarea venirii Mele, că azi omul lui Dumnezeu nu mai este ascultat și urmat de oameni.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 7-7-96)

În schimb, oamenii Bisericii oficiale nu se îndeamnă ca să ajute și ei la “croit cărarea Venirii”, ba chiar se împotrivesc lucrului de pregătire a venirii pe care-l face “poporul” pucios, și-l poreclesc “pierde-vară” (de fapt ar fi ceva mai multe veri pierdute, vreo 55 la număr doar până acuma, și câte vor mai fi). Dar credința și nădejdea “poporului” pucios în cele ce nu sunt este și ea bună la ceva: Îi dau nădejde “Dumnezeului” de la Pucioasa în împlinirea celor făgăduite prin Scripturi, ca să nu-Și piardă El de tot nădejdea:

“Roagă-te cu cerul, Ierusalime. Roagă-te, fiule, că rugăciunile bisericii din lume, care te defaimă pe tine, popor al cuvântului Meu, ce să Mă fac Eu cu rugăciunile celui ce nu crede în venirea Mea? Venirea Mea e în pregătire, dar oamenii bisericii n-au timp să creadă. La ei am venit, că era să fie ai Mei, dar ei nu M-au primit, și spun că sunt fără căpătâi, că sunt „un pierde-vreme“ prin poporul cuvântului Meu. Dar Eu sunt Dumnezeu în cuvânt, sunt Dumnezeu Cuvântul, și omul bisericii nu are înțelepciune, nu are timp să înțeleagă. [...] Israele, Israele, credința ta în venirea Mea, în lucrarea Mea, credința ta este mângâierea Mea și nădejdea Mea prin nădejdea ta în cele făgăduite prin Scripturi, pentru cer nou și pământ nou înaintea Mea, pentru om nou.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 7-7-96)

Pucioșii pretind că Biblia vorbește despre o venire a “Cuvântului “lui Dumnezeu, și au dreptate. Unde nu au dreptate este acolo unde ei separă această venire de venirea întru slavă văzută a Domnului, pretinzând că ar fi vorba de o venire prealabilă, pergătitoare, nevăzută, adică tocmai cea pe care ei o reclamă că ar avea loc, de 55 de ani încoace, la Pucioasa. După această venire nevăzută ar urma o a treia venire, văzută, la care cei care au dezertat între timp din lagărul de concentrare pucios (iar acum regretă) trebuie să să aștepte cu pocăință, fără a mai încerca să se reintegreze în “poporul” pucios căci nu mai merită:

“Este scris în Scripturi taina veacurilor care s-au scurs de la venirea Mea cea văzută între oameni, de la nașterea Mea între oameni. Este scris în Scripturi că voi veni și Mă voi numi Cuvântul lui Dumnezeu. Amin. Este scris în Scripturi că voi avea un popor care va sta înaintea Mea la cea de a doua venire a Mea. [...] Cel ce a plecat, să stea la locul lui. Dacă vedeți că dă să vină înapoi, să-i spuneți să stea la locul lui întru pocăință, că Eu de lucru nu-i dau nimic unuia ca acela, ci să stea la locul lui întru pocăință până la venirea Mea și să nu forțeze intrarea lui în poporul Meu.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 2-8-96)

Or, Biblia vorbește despre o singură venire, pe care o consideră “a doua venire a Domnului”, sau “nunta Mielului”, iar “Cuvântul lui Dumnezeu” este doar un nume de cinste al Celui care vine văzut la această nuntă:

“Să ne bucurăm și să ne veselim și să-I dăm slavă, căci a venit nunta Mielului și mireasa Lui s-a pregătit [...] Și am văzut cerul deschis și iată un cal alb, și Cel ce ședea pe el se numește Credincios și Adevărat [...] și numele Lui se cheamă: Cuvântul lui Dumnezeu.” (Apoc. 19, 7-13)

Pucioșii pretind că lucrarea lor de instituirea a unei noi Biserici paralele, care aduce o nouă Evanghelie cu noi rânduieli și porunci, este “crucea despre care vorbește Biblia că se va arăta înainte de venirea Domnului cea văzută”. “Cuvântul” de la Pucioasa devine “a doua venire a Domnului” și totodată însușirea lui este o țintă obligatorie de atins până la “a treia venire a Domnului”, cea văzută:

“Poporul Meu, această lucrare de cuvânt din cer este crucea Mea pe care v-am dat-o s-o purtați prin lume, fiilor. Este semnul Fiului Omului, care era să se arate mai înainte de venirea Lui cea văzută. [...] Să audă, fiule, să audă și omul cel pământesc și firesc și să se scoale spre înduhovnicire și să se tragă de-a dreapta Mea și să mănânce cuvântul Meu până la venirea Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 28-8-96)

Or, Biblia vorbește despre un semn al crucii care se va vedea cu ochiul liber pe cer de către toate neamurile pământului, semn care va anticipa o iminentă, aproape concomitentă venire văzută a Fiului Omului, cu putere multă și cu slavă:

“Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului și vor plânge toate neamurile pământului și vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere și cu slavă multă.” (Matei, 24,30)

Grabriella 12.11.2010 12:59:53

Citat:

În prealabil postat de vsovivi (Post 304730)
Cine se aseamănă se adună...

s-adică iată ce vă adună, fericirea de a acuza, deci stimabilă Grabriella, te-ai grăbit, te-ai pripit și ai căzut din lac în puț...

Nu am 'acuzat' pe nimeni, doar am constatat un fapt si nu am putut sa nu vad asemanarea incredibila de "stil".
Domnul meu, nu stiu ce ai dumneata cu persoana mea, nu ma cunosti, nu-mi cunosti nici viata, nici sufletul, nici faptele ,nici pocainta ! Doar niste pareri mai mult sau mai putin corecte, in functie de priceperea mea imediata. Chiar daca as spune prosti "voi care sunteti intelepti ..corectati-i pe altii cu duhul blandetii".
Sincer !.. Nu va inteleg nici 'stilul' nici atacurile, nici inversunarea si nici 'pornirile'. La inceput v-am suspectat a fi bolnav mintal, apoi mi-am dat seama ca sunteti mult prea destept si ca , de fapt, aveti o 'misiune' printre noi, cei obisnuiti, o tactica.
Domnul meu, mi-a trecut socul initial si refuz sa accept orice provocare din partea dvs. Sub nici o forma n-am sa intretin un dialog pe teme religioase. Nu pot 'digera' cuvintele dvs.
Eu sunt un biet suflet total nestiutor , abia imi deschid ochii in lumea ortodoxa care ma fascineaza, ma uimeste prin profunzimea si frumusetea ei. Eu am o cu totul alta hrana de mancat.Eu stiu doar atat, sunt in mana si in grija Domnului Dumnezeului meu, care imi poarta de grija.
Pe dumneta nu te cunosc si nici nu-mi doresc s-o fac si nu pot sa tin seama de concluzile pe care le tragi cu privire la persoana mea.
Sau esti vreun soi de proroc si eu nu stiu? Ti-a incredintat Dumnezeu vreun mesaj pentru persoana mea si eu nu inteleg?
Sincer , imi pare rau pentru dumneta ! Si iarta-ma !

mariamargareta 12.11.2010 15:00:55

266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (VIII)

Duhul Verginicăi îi dă asigurări “poporului” pucios că ea îl va hrăni mereu cu “venirea Cuvântului”, ca să rămână mereu treaz și să nu se plictisească. Acest mereu face ca A doua Venire de Cuvânt să nu mai înceteze niciodată, ceea ce ar împinge undeva într-un viitor foarte îndepărtat “Cea De-a Treia Venire”, contrazicând flagrant iminența sfârșitului, clamată de atâtea ori până acum. În schimb, îi cere acestuia să prețuiască decent această “A Doua Venire” și mai ales să o înțeleagă, adică să priceapă unde este Domnul atunci când vine doar duhul Verginicăi la “poporul” pucios cu cuvântul Lui, iar El nu se vede nicăieri, și nici Verginica nu se vede, dar ea măcar se aude cum “cuvintează din Domnul”:

“Te voi hrăni mereu, te voi hrăni din Domnul, ca să fii tu treaz, dar să nu te plictisești de trezie, să nu te plictisești cu cerul, poporul meu, să nu fugi de cer, că vine cerul la tine, și tu să prețuiești venirea Domnului. Venirea Lui cu sfinții Lui s-o prețuiești crezând în Scripturi, Israele fiule. Tu caută, fiule, să înțelegi venirea Domnului la tine și să înțelegi cum vin eu, fiule, și unde sunt eu când vin la tine. Așa să faci și tu, poporul meu, să stai în Domnul, în Duhul Domnului, precum eu stau și cuvintez din Domnul cu tine, poporul meu. (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 27-9-96)

Această promisiune n-a mai fost ținută, iar “mereu” a devenit “când și când”. Intervențiile atribuite duhului Verginicăi au fost din ce în ce mai rare, ajungând să se semnaleze doar din An în Paști și în ziua de 14 decembrie, atunci când i se face slujbă de pomenire a morților. Alte duhuri mai sprintene s-au ridicat din adâncuri luând nume de sfinți, de îngeri, chiar numele Maicii Domnului (sau chiar numele unor oameni de rând, decedați în ultimii ani) și i-au luat literamente “fața” duhului Verginicăi. Liderii pucioși au preferat să o lase pe Verginica ceva mai deoparte, ca să-și poată face singuri o și mai mare reclamă, după principiul sănătos: “morții cu morții și viii cu viii”. La urma urmei, astăzi "Dumnezeul" Pucioasei îi vorbește “poporului” direct prin “cei doi fii unși”, Mihaela și Nicușor, care sunt mâinile și picioarele Domnului, sculele Domnului, proorocii Domnului, solii Domnului, copiii Domnului, porțile Domnului, plăcuții Domnului, cei doi măslini și cele două sfeșnice ale Domnului, nu-i așa? Cine mai are nevoie astăzi de Verginica? Verginica mai este bună astăzi doar ca să-i legitimeze prin ascendența ei pe cei doi lideri pucioși, ca să nu zică cineva că ei au apărut din neant. Tocmai de aceea, astăzi puțini dintre adepții pucioși o mai pomenesc pe Verginica, dar se înfioară plăcut (sau neplăcut, după caz) atunci când aud pronunțându-se numele magic “Mihaela”.

"Poporul" pucios este somat să nu înceteze lucrul la “venirea Domnului” care va veni curând, căci venirea nu vine, ci se lucrează venind. El este dorit ca să facă parte efectiv din venirea Domnului, ca să poată primi în dar cerul și pământul cele noi:

Israele de azi, fă-te dulce Mie și dă-Mi să beau din apa ta, dă-Mi apă dulce, dă-Mi, poporul Meu, dă-Mi, și fii ager la lucru, că lenea e păcat de moarte, poporul Meu. Tu să nu stai în această moarte, că Eu voi veni curând, și va fi să te găsesc lucrând venirea Mea, căci venirea Mea, cu tine Eu o lucrez. [...] . Nimeni să nu ia cununa ta, poporul Meu, dar roagă-te și tu să te păzesc de ispită, roagă-te, poporul Meu, că e vremea rugăciunii, fiule, și prin rugăciunea ta Eu voi împlini venirea Mea și îți voi da cerul cel nou și pământul cel nou, care vor dăinui înaintea Mea. [...]E dorul Meu după tine, e dorul Meu pe urma ta, că te doresc cu mare iubire întru venirea Mea..(Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 27-9-96)

Duhul Verginicăi elogiază A doua Venire a Domnului și se face parte integrantă din ea, venire care a așteptat 2000 de ani ca să vină (mai exact, până în anul 1955). Ea îi cere “Domnului” Pucioasei să-și facă mai repede văzută venirea, ca să înțeleagă omul ce înseamnă Dumnezeu în cer și pe pământ:

Tu m-ai ajutat, Doamne, să iubesc pe poporul Tău, și eu l-am iubit și de pe pământ, și îl iubesc și din cer, că Tu și acum mă ajuți să-l iubesc și să-l păstoresc, ca să ai popor bine crescut la venirea Ta cea mare, cea văzută, Doamne. Venirea Ta e mare și acum, că iată cum vii, și eu văd, Doamne, căci sunt în venirea Ta cu sfinții, dar nu văd ochii cei ținuți încă să vadă până când ochii celor care văd nu vor mai fi închiși, că mare și slăvită este venirea Ta cu sfinții slavei Tale. Venirea Ta e mare, Doamne; au trecut două mii de ani peste ea. Venirea Ta are două mii de ani, și omul nu vede slava Ta cu care ai venit și cu care ești venit și pe care o vei lăsa să se vadă, dar omul nu înțelege ce înseamnă Dumnezeu. O, vino, Doamne, cu minune mare pe pământ, ca să înțeleagă omul ce înseamnă Dumnezeu! Vino, vino și Te fă văzut și Îți fă văzută venirea, ca să înțeleagă omul ce înseamnă Dumnezeu în cer și pe pământ” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 14-10-96)

mariamargareta 12.11.2010 16:36:56

6. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (IX)
 
266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (IX)


Duhul Verginicăi proclamă că A Doua Venire a Domnului este “Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa”, venit nevăzut și în taină, iar A Treia Venire A Domnului este săvârșirea tainei pe pământ:

Eu am fost trâmbița cea dinaintea Ta, Doamne. Eu Ți-am pregătit calea Ta, calea cuvântului Tău peste tot pământul. Până acum grăiai poporului Tău pe care l-ai născut din Duhul Tău și din mine, din cuvântul Tău în mine, Doamne, dar acum grăiești mulțimilor de pe pământ, căci cuvântul Tău și glasul Tău merg peste neamurile pământului, și taina Ta se vestește întru săvârșirea ei, întru venirea Ta, Doamne, căci săvârșirea tainei Tale este venirea Ta peste pământ. O, Tu ești Cuvântul lui Dumnezeu, Tu ești Cuvântul Tatălui. Tu ești Cel ce ai venit de la Tatăl la oameni, din Duhul Sfânt și din Fecioară ai venit și Te-ai făcut duh și adevăr, cuvânt și trup, și iată, din trup Te faci cuvânt, și ești trup și cuvânt, căci numele Tău la cea de a doua Ta venire este: Cuvântul lui Dumnezeu.(Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 14-10-96)

Duhul Verginicăi îi desemnează pe cei doi lideri pucioși, “fiii grădiniței Cuvântului”, să vegheze venirea Domnului la “poporul” pucios, Noul Israel. De acum venirea Domnului nu se va mai face prin Verginica, ci direct prin ei, prin liderii pucioși cei veghetori ai “Cuvântului” care “vine la iesle”, iar poporul va fi să vegheze ca liderilor pucioși să nu le lipsească nimic, dar mai ales pacea, ca să poată ei să mijlocească “venirea Domnului”, căci “viața lor este Dumnezeu” și deci Dumnezeu trăiește prin ei:

“O, fii ai grădiniței Domnului, stați atenți în porți, întăriți veghea în porți, vegheați venirea Domnului la Israel. Viața voastră este Dumnezeu. Vegheați peste viața voastră, că și îngerii veghează, și sfinții veghează, și Domnul veghează, fiilor. Vegheați și voi, vegheați venirea Domnului la voi. Tot poporul Israel să vegheze venirea Domnului la poporul Său, căci din venirea Domnului la tine iau neamurile pământului ca să învețe venirea Domnului pe pământ. [...] Statura ta duhovnicească, Israele, să-L arate pe Hristos pe pământ, ca să fie văzut de oameni, și să înțeleagă oamenii venirea Fiului meu în om pe pământ.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 14-10-96)

Astăzi venirea “Domnului de la Pucioasa” nu este înțelească de toți, dar vine vremea ca toți să o înțeleagă, când vor reuși să priceapă adevărul simplu că venirea Lui este slava Lui iar slava Lui este venirea Lui:

“Tu, poporul Meu, să rămâi ziua Mea pe pământ, ziua cea din vremea serii, că scris este că noapte nu va mai fi, și noaptea va fi înghițită de ziuă, și toți vor înțelege venirea Mea, căci venirea Mea este slava Mea, iar slava Mea este venirea Mea, căci Eu sunt slavă.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 8-11-96)

Se pare că nici “poporul” pucios nu prea înțelege ce este și cum vine cu venirea Domnului, cum nu înțelege nici alte subtilități de exprimare cum ar fi: clevetirea, cârtirea, lepădarea de sine. De aceea, din când în când “Domnul” îl mai ajută cu “înțelepciunea cea de sus”, adică îi propune un set de întrebări inteligente, cărora trebuie singur să le dea răspuns, printre care nu lipsește cea referitoare la “venirea Domnului de la Pucioasa”:

“Poporul Meu, să prețuiești venirea Mea la tine, să prețuiești cuvântul, măi Israele, căci cine-l prețuiește îi dă viață în el. Vin din greu, că duhul rău e dușman pe Mine și pe tine, dar Eu vin, căci sunt Cel ce pot. Vin la tine, ca să fiu din tine lumină în întuneric, poporul Meu,...[...] Ce este clevetirea, Israele? Ce este cârtirea? Nemulțumirea ce este, fiule Israele? Vezi, tată, ce sunt acestea, și să nu fie acestea în poporul Domnului. Ce este lepădarea de sine, copile Israele? Aceasta este înțelepciunea cea de sus peste tine, peste trupul și sufletul și duhul tău, Israele, neamul Meu, popor care întâmpini pe Domnul întru venirea Sa. Ce este venirea Mea, poporul Meu? O, să înveți această lucrare, și să te găsesc mereu în ea, ca să vin, că Eu fac din tine cer și loc al odihnei Mele și vin întru ale Mele, vin acolo unde este împărăția Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 21-11-96)

Inconsecvenți ca de obicei, pucioșii pretind că nu numai “Domnul” Pucioasei vine la “poporul Lui”, și nu numai el “se face carte” pe pământ cu cuvântul Lui. Din când în când mai vine și Verginica (de fapt vine duhul, sau duha ei) la “poporul ei” și se “face și ea carte” pe pământ. Cel două popore sunt de fapt unul și același: “poporul pucios”. Poate de aceea, poate din comoditate, pucioșii adună toate mesajele duhurilor de la Pucioasa într-o aceeași carte, pe care o consideră “o Nouă Evanghelie” și o denumesc cu mândrie “Cuvântul lui Dumnezeu”:

Vin la tine, Israele [...] Vin și îi fac intrare lui Verginica. Ea va lucra în cartea ei, ea vă va așeza înaintea Mea, fiilor unși în grădină. Ea este trâmbița Mea prin care M-am făcut cuvânt întru cea de a doua venire a Mea, și vin și păstoresc.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 4-12-96)

Inconsecvențele pucioșilor legate de “venirea Domnului” abundă în continuare. Despre “calul cel alb” din Apocalipsă se spune că este ba Verginica, ba “poporul” pucios, ba “proorocii” de astăzi care-i călăuzesc pe pucioși și care aduc la lumină “Cuvântul” (adică, cei doi lideri pucioși, Niculae și Mihaela). Mai întâi, Verginica se mărturisește pe sine drept glasul Domnului și cortul cuvântului și calul alb, care au asigurat “venirea Domnului în cuvânt”, iar pe vremea ei au venit veacul cel nou, cerul cel nou și pământul cel nou, care s-au unit între ele:

Iar Tu ai crezut în mine, Doamne, și Te-ai făcut viu în mine, și ai grăit dinăuntrul meu vreme de douăzeci și cinci de ani pe pământ, și ai chemat la Tine un popor, poporul pe care Ți l-a dat Tatăl ca să-l ai pentru venirea Ta în cuvânt. Și Te-ai făcut cuvânt din mine, Doamne, și fiii cuvântului mărturisesc venirea Ta în cuvânt. Eu am fost cortul Tău între oameni, cortul cuvântului Tău, și dacă m-ai luat în cer, Te-ai întors cu mine la poporul Tău, la poporul meu, și grăiești cu el și îmi poruncești să mă fac și eu cuvânt din Tine, ca să știe pământul că Tu mă ai trâmbiță, Doamne, să știe că pe vremea trupului meu s-a unit cerul cu pământul ca să vii cu veacul cel nou, cu cerul cel nou și pământul cel nou care sunt, Doamne.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 24-11-96)

vsovivi 12.11.2010 17:14:36

Citat:

În prealabil postat de Grabriella (Post 304741)
Nu am 'acuzat' pe nimeni, doar am constatat un fapt si nu am putut sa nu vad asemanarea incredibila de "stil".
Domnul meu, nu stiu ce ai dumneata cu persoana mea, nu ma cunosti, nu-mi cunosti nici viata, nici sufletul, nici faptele ,nici pocainta ! Doar niste pareri mai mult sau mai putin corecte, in functie de priceperea mea imediata. Chiar daca as spune prosti "voi care sunteti intelepti ..corectati-i pe altii cu duhul blandetii".
Sincer !.. Nu va inteleg nici 'stilul' nici atacurile, nici inversunarea si nici 'pornirile'. La inceput v-am suspectat a fi bolnav mintal, apoi mi-am dat seama ca sunteti mult prea destept si ca , de fapt, aveti o 'misiune' printre noi, cei obisnuiti, o tactica.
Domnul meu, mi-a trecut socul initial si refuz sa accept orice provocare din partea dvs. Sub nici o forma n-am sa intretin un dialog pe teme religioase. Nu pot 'digera' cuvintele dvs.
Eu sunt un biet suflet total nestiutor , abia imi deschid ochii in lumea ortodoxa care ma fascineaza, ma uimeste prin profunzimea si frumusetea ei. Eu am o cu totul alta hrana de mancat.Eu stiu doar atat, sunt in mana si in grija Domnului Dumnezeului meu, care imi poarta de grija.
Pe dumneta nu te cunosc si nici nu-mi doresc s-o fac si nu pot sa tin seama de concluzile pe care le tragi cu privire la persoana mea.
Sau esti vreun soi de proroc si eu nu stiu? Ti-a incredintat Dumnezeu vreun mesaj pentru persoana mea si eu nu inteleg?
Sincer , imi pare rau pentru dumneta ! Si iarta-ma !


Draga mea, nu te speria, și nici nu te victimiza, eu nu te condamnam ci pur și simplu ți-am explicat că ai scăpat de 'ciumă' și ai dat de 'lepră', adică ai reușit să scapi de lupul sectelor și ai căzut în puțul ortodocsiei pe dos bine promovat de stimabilaabila ''mariamargareta roata bicicleta''. Adică ortodoxia pe dos, defapt miliția!!!

E nu sunt nici deștept nici prooroc, dar uite îți proorocesc ce-mi proorocesc mie însumi, de la Domnul:

''Dacă nu mă păzesc, atunci în momentul următor precis am să păcătuiesc... căci prea îmi place ca să mă răzbun crezându-mă astfel vrednic și compătimindu-mi starea de fățarnică smerenie victimă vrednică...''

Deci foarte bine dacă ai găsit ortodoxia, foarte frumos, ea e singura cale adevărată și strâmtă, dar ca să calci pe ea, ai nevoie sigur de Cuvântul lui Dumnezeu, de Domnul nostru Iisus Hristos, așa că nu te pripi privându-te de cel mai mare dar spre mântuirea celor ce cred și Îl primesc, căci numele cel nou al Său este Cuvântul lui Dumnezeu... cum este scris în scripturi.

Eu te-am sfătuit să nu te lași păcălită de ''profesoara'' de balet mariamargareta căci ea vine din mur, și dă roadele murului fără roade: spini și mărăcini, murmur programat până la sfârșit de către ''băieții buni'', căci spune-mi și mie cine ar trebui să-i spună ei că acolo Domnul grăiește? Uite dacă n-are cine, îi mai spun eu o dată! La Pucioasa în sfânta Cetate Domnul grăiește peste pământ! Domnul Dumnezeu. Amin.

Deci draga mea fostă sectantă, mă iartă și nu te supăra... dar n-am avut alt mesaj mai frumos pentru cei ce aleg pierzarea... căci cine se luptă cu Domnul se va prăbuși ca lucsifer... căci voi n-ați priceput lupta lui Iacov... cu Cel Minuant întru sfinții Săi.

Iar mie mi-a fost milă de tine să te văt în colții lupului, sau a căprițețelor... de aia te-am băgat în aceiași b-oală... că dacă ai crezut-o pe căpriță, atunci nici tu nu ești prea departe... ai grijă să nu te vrăjească cu vrajba ei foarte cuolorată. Eu i-am cântat așa în speranță că nu va fi în yadar...

''Țațața căpriță ța, că te vede Precista!''
(Era mai mult pentru mariamargareta, iar tu ai căzut doar ca musca-n lapte, fiind dragă Grabriela, prea pripită în graba ta, deci nu fii cu mine papa-lapte lamentându-te așa de frumos că doar eu nu te pap și nu am cioc, cioc de erete, căci eu le respect pe fete! și mi-e milă de cele ce cad în colții lupului îmbrăcat în haină de sfințișor căci lupul cel rău și necredincios nu vine decât să prade și să fure, oile Domnului.)

mariamargareta 12.11.2010 19:27:15

266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (X)
 
266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (X)

“Dacă Eu nu puneam în tine darul credinței ca să crezi venirea Mea în cuvânt, mai puteam Eu veni precum este scris? Dar te-am făcut pe tine, te-am născut din cuvântul cel de sus, am pus în tine dar, ca să crezi în Cel ce vine, și am venit. Călare pe cal alb vin, și nu înțelege omul veacului acesta, înțeleptul veacului acesta.[...]...Doamne, că iată, Tu la credința lui Israel Te faci cuvânt peste pământ, vii cuvânt pe pământ, precum este scris în Scripturi de Cuvântul lui Dumnezeu, Care vine pe cal alb. (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 4-12-96)

Apoi ni se spune că, de fapt, “calul alb” este întreg “poporul pucios”:

“Pace ție, fiule, fiule Israele, poporul Meu iubit, calul Meu cel alb, fiule credincios! O, cu cine mai pot Eu grăi pe pământ așa cuvânt, măi Israele măi, calul Meu cel alb, cal alb pe care șade Domnul ca să vină, precum este scris în Scripturi? (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 4-12-96)

În fine, tot despre “calul alb” se spune că el este un simbol care-i desemnează pe cei doi lideri pucioși, numiți și "fiii grădinii cuvântului" pucios, cei care ticluiesc “cartea Cuvântului” și o dau apoi oamenilor ca venind direct de la Dumnezeu:

“Calul cel alb, cine este? Cei ce poartă lucrarea cuvântului Meu de la cer pe pământ, fiii grădinii cuvântului Meu, care Mă fac pe Mine trup și cuvânt în grădină, fiii care aud glasul Meu și Mă fac carte pe pământ și Mă dau oamenilor; ei sunt calul Meu cel alb, iar Eu sunt Călărețul Care străbate pe cal alb calea între cer și pământ, și spre mulțimi apoi, ca să Se vestească întru venirea Sa cu sfinții. Amin.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 20-1-97)

Deși se propovăduiește de 55 de ani încoace, “Cuvântul de la Pucioasa” a atins un grad de ineficiență de neînchipuit: nimeni nu-l înțelege!!! Și întrucât pucioșii pretind că între “Cuvântul Domnului” și “venirea Domnului” este o relație de idempotență (“Cuvântul Meu e venirea Mea”, citează ei), înseamnă că “venirea Domnului Pucios” este dezastruoasă în consecințe: ea exprimă expresia unei neputințe absolute acolo unde era de așteptat să se reverse în valuri Atotputernicia. Cu toate acestea, pucioșii nu obosesc să se acopere singuri cu binecuvântări și cu aprecieri laudative legate de veghea lor la “venirea Domnului” la ei, puse în antiteză cu neîmplinirile “celor din lume”:

“O, fericit ești tu, poporul Meu, slugă cuminte și credincioasă, căci venind Domnul tău, vei fi găsit mereu veghind, și vei fi pus peste cele ale Mele, iar cei care zic că Eu zăbovesc și stau mâncând și bând și nuntind, pe neașteptate voi veni la ei și îi voi despica în două, precum este scris în cuvântul Meu, în venirea Mea. Cuvântul Meu e venirea Mea, și nimeni nu înțelege cuvântul Meu, venirea Mea. Binecuvântată este venirea Mea la tine și statul tău înaintea Mea în venirea Mea, Israele, cale a venirii Mele la oameni. Și iată, fiule scump, oamenii beau și mănâncă și nuntesc ca în vremea lui Noe, și cuvântul Meu vine la ei pe neștire. Vine cuvântul lui Dumnezeu pe norii cerului,... [...] – Vin, Ierusalime; Ierusalime din cer și de pe pământ. Vin, că iată cum vin. Cerul și pământul se unesc în venirea Mea, că Eu vin. Binecuvântată este venirea Mea, împărăția Mea întru sfinții Mei în cer și pe pământ, nunta Mea cu mireasa Mea. Cuvântul Meu este venirea Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 8-12-96)

Cu toate rezultatele dezastruoase, experiența nefericită a propovăduirii sterile este repetată la nefârșit: Mereu “vine Domnul” la aleșii Lui și mereu îi scoală la o întâmpinare nevăzută, și mereu îi așează ca să “stea întru venirea Lui”, ca să-Și pregătească venirea văzută, Cea de-a Treia Sa Venire:

“Scoală-te mereu întru întâmpinarea Mea, o, grădiniță de fii unși! Scoală-te, și așa să fii mereu, că sfinții sunt cu slava Mea deasupra ta, și cuvântul Meu face cale sfinților, că Eu cu zecile de mii de sfinți vin. Vin și Îmi pregătesc văzută venirea, și mereu Îmi pregătesc pe poporul cuvântului Meu. Vă pregătesc mereu pe voi, copii unși în grădină, și vă trimit mereu cu vestea Mea peste pământ, ca să nu vin fără de veste când vin, că Eu Mă vestesc și vin. [...] Veghează, fiule Israele, și stai întru venirea Mea, că Eu vin. [...] Iar voi, fii ai cuvântului Meu, să fiți mereu de Mine binecuvântați pentru ca să stați înaintea Mea și să luați și să dați cuvântul Meu oamenilor spre învierea celor credincioși de pe pământ. Vine cuvântul Meu să facă pe pământ credință ca să găsesc la venirea Mea, precum în tine am găsit, Israele, poporul Meu cel credincios” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 17-12-96)

Și inconsecvențele continuă. Pe de o parte, se spune că “a doua venire a Domnului”dela Pucioasa coincide cu “Nașterea Domnului în cuvânt”, din gura “trâmbiței Verginica”, în anul 1955:

“O, cu câtă taină am lucrat și azi, după cum era scris, la venirea Mea cea de a doua când M-am născut cuvânt din Verginica!” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 7-1-97)

Pe de altă parte, prin gura “trâmbiței Verginica” este doar anunțată “a doua venire a Domnului”de la Pucioasa, spunându-se că ea va veni ulterior, la o dată neprecizată:

“Și din nou vin în cartea ta, Verginico, trâmbiță cu sunet dulce din care Eu am trâmbițat pentru venirea Mea cea de a doua.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 20-1-97)

vsovivi 12.11.2010 19:37:01

În prealabil postat de vsovivi http://www.crestinortodox.ro/forum/i...s/viewpost.gif
''Hai să-ți spun și eu ceva despre venire:

Până la venirea Domnului care vine mereu pentru cei cuminți ar trebui să-ți vie și ție mintea la cap ca să nu-ți mai faci de cap cu atâta ușurătate venindu-ți tot felul de idei căpiate... și mascate de la surorile surogate... surorile sulimenizate ale dragostei curate... firește, că așa nu se mai poate.

Și apoi placa: ''Nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!'' și cu cât li se spunea, ele mai tare nu credea și se întrecea ca să se muncească, era ca un fel de programare ce se autoprograma ca să rămână ele așa cum au fost programate până la sfârșit... -ul lor, al programelor programate... spre slava și puterea dragostei... curate. Și așa e de greu ca să ajungi la ea când ea nu mai crede fiindcă nu mai vrea... să cânte... așa... iar noi până atunci ce să facem?.. om tot aștepta dansând și cântând cam așa... ceva... că cineștie ce anume o ar pute-o schimba, din bună în rea, pardon viceversa.''


Acu' pricepui contrioversa, ești mânată de superstițeul viceversării ca să ai râvna denigrării și râvna încăpățâțânării pentru neajunsurile și neputințele aproapelui... ca să nu mai ajungă sărmanul rătăcit și pierdut decât acolo unde vrei dumneata, undeva cândva în nicăieri. Și speri... și speri... dejabba, la cafia că nu va mai fi!

mariamargareta 12.11.2010 20:24:13

266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XI)
 
266. A treia și a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” - Pucioasa (XI)

Cel ce se anunță că vine a doua oară Cuvânt nevăzut la Pucioasa cu norii este totodată și întemeietorul “Noului Ierusalim” de la Pucioasa și de aceea tot la Pucioasa va veni și a treia oară, și tot cu norii, iar neamurile de pe tot pământul vor sosi în caravane nesfârșite ca să-i vadă strălucirea lui și a “cetății de fii” (chibuțul pucios situat în buricul târgului din Glllodeni-Vallle, Rrromânia, Europppa, Pppământ) și să se prosterneze la picioarele liderilor pucioși, cei “glorioși venind din rai, ei și Regele Mihai”:

“Mâinile Mele au pus temelia ta, Ierusalime al slavei Mele, și tot mâinile Mele îl vor termina până la slăvirea în el a Celui ce vine văzut, că vin cu norii, Ierusalime, și Mă voi lăsa văzut în venirea Mea la tine și toate noroadele vor umbla întru strălucirea Mea și a ta, cetatea Mea de fii, cetate a iubirii Mele, templul Meu cel viu din România. Eu vin cu sfinții în tine și serbez serbare de sfinți, și te mângâi, Ierusalime, mângâierea Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 14-1-97)

Pucioșii proclamă unilateral România drept “țară-mireasă”, iar comândurile pucioșești de la Glodeni-Vale drept “cămara de nuntă”. Venirea “Domnului” Pucios ca Mire este declarată a fi... tot România, într-o pantomimă de pomină:

“Am în tine cămară de nuntă, țară Românie, nuntașă a nunții Mele cu mireasa Mea luată din tine, țară crăiasă, țară mireasă! O, vie cu vin bun, cântă! Darul Duhului Sfânt este pe masă de nuntă de veac nou în mijlocul tău, țara Mea mireasă. Eu sunt Cuvântul Care te naște, Care Și-a născut în tine mireasă, și, din nunta Mea cu mireasa Mea tu te vei naște și vei fi a Mea, țara Mea, venirea Mea, iubita Mea! Amin, amin, amin. (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 14-01-1997)

Paradoxală este așadar atât scenografia, cât și personajele și jocul lor din iatacul Mirelui:

Scenografia:
1. cămara de nuntă: cel mai probabil, Cetatea Sfântă “Noul Ierusalim” din comuna Glodeni Vale;
2. via cu vin bun: cel mai probabil, poporul pucios care cântă în Grădina Întâlnirii, în Casa Întîlnirii, în Cortul Întâlnirii și în Foișorul Întâlnirii de la Glodeni Vale;
3. 1(una) masă de nuntă de veac nou, situată în mijlocul țării mirese, România.

Personajele:
1. El ( Mirele Pucios) : Cuvântul;
2. D-ra România: nuntașă – țară crăiasă, țară-mireasă;
3. Biserica “Noul Ierusalim”: Mireasa Lui, luată din mijlocul țării-mirese, România;

Actul I (singurul de altfel):

Scena I: “Mirele” are cămară de nuntă în nuntașa România;
Scena a II-a: Mireasa Lui este luată tot din mireasa România – țara-crăiasă, țara-mireasă;
Scena a III-a: via cu vin bun începe să cânte;
Scena a IV-a: Duhul Sfânt vine cu darul Lui și-l pune pe masă;
Scena a V-a: Se încinge o nuntă de veac nou în mijlocul țării-Lui-mireasă-crăiasă (pe masă, adică, deoarece masa se află în mijloc);
Scena a VI-a: El este Mirele-Cuvântul care o naște pe Mireasă. El o naște pe Mireasă în ea (în țara-Lui-mireasă)
Scena a VII-a: Din nunta Mirelui cu Mireasa Lui (după ce o naște) se va naște țara-mireasă (în care El a născut Mireasa), și care va fi tot a Lui.
Scena a VIII-a: Țara Lui va fi venirea Lui, iubita Lui. Amin, amin, amin.
(Aplauze prelungite; asistența se ridică în picioare și așa rămâne, mută de uimire și de respect)
Tot în mijlocul ei (al țării-mireasă) se află și “grădinița de fii” (în afară de “nunta de veac nou”, care am văzut deja că era plasată tot în mijlocul ei). În grădinița de fii se desfășoară A Doua Venire, duh și cuvânt. Pucioșii mint însă, spunând că El se coboară trup și cuvânt, după ce mărturiile Verginicăi arătau că toate “coborârile din cer” ale lui Hristos-Cuvântul Pucios se făceau numai în duh:

“Am în mijlocul tău grădiniță de fii, și în ea sunt trup și cuvânt, așa cum sunt Eu întru a doua Mea venire. Îmi cobor trupul și cuvântul în grădinița Mea cu fii,...” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-1-97)

“ Eu sunt Domnul Iisus Hristos. Nu sunt în trup, ci sunt în Duh. Coborâtu-M-am cu Duhul pe pământ ca să-Mi culeg un popor și să-i vorbesc tainele cele pentru vremea aceasta. Eu sunt Cuvântul lui Dumnezeu și am venit să vorbesc pe pământ, să-Mi gătesc calea celei de a doua arătări, așa precum este scris în cartea Mea. Nu acest trup sunt Eu. Aceasta este o trâmbiță din care Eu trâmbițez în vremea aceasta ca să vestesc peste voi toate câte vor fi în zilele ce vin.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 30-04-1955)

Prin anul 1996, duhul care se da drept “Verginica” pretindea că “pe vremea când se afla în trupul Verginicăi au venit veacul cel nou, cerul cel nou și pământul cel nou, care s-au unit între ele, ca să fie și care sunt de atunci:

"Eu am fost cortul Tău între oameni, cortul cuvântului Tău, și dacă m-ai luat în cer, Te-ai întors cu mine la poporul Tău, la poporul meu, și grăiești cu el și îmi poruncești să mă fac și eu cuvânt din Tine, ca să știe pământul că Tu mă ai trâmbiță, Doamne, să știe că pe vremea trupului meu s-a unit cerul cu pământul ca să vii cu veacul cel nou, cu cerul cel nou și pământul cel nou care sunt, Doamne.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 24-11-96)

Trei luni mai târziu, liderii pucioși au uitat complet că cerul cel nou și pământul cel nou “au fost aduse de Verginica” și că ea le mărturisea că “sunt”; ca atare, ei le transformă din nou într-o făgăduință de viitor: nu mai sunt, dar vor fi! Cel care venea la Pucioasa prin Verginica promite că și astăzi vine, și va mai tot veni, până ce se vor împlini toate făgăduințele Scripturii:

“Vin să vorbesc cu tine, poporul Meu, că am putere să vin și să vorbesc, dar prea puțină credință este pe pământ în această venire a Mea la tine. Că te-am hrănit patruzeci de ani cu cuvânt, ca să te am mare, copil mare, copil credincios, și încă ce frumos am vorbit cu tine ca să Mă primești să vin, ca să te ajut să Mă crezi că Eu sunt Cel ce veneam și Cel ce vin și azi și încă vin! Vin, până vor fi văzute cerul cel nou și pământul cel nou, făgăduite de Mine, căci Eu făgăduințele nu le desființez nici măcar pentru necredința omului în făgăduințele Mele. Iată, Israele de azi, nimic nu desființez din făgăduințele Mele, nici chiar pentru necredința poporului Meu din zilele acestea care a fost cu Mine prin Verginica și care zice că a crezut, dar nu mai este. O, dacă a crezut, unde este? (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 12-2-97)

Împlinirea “venirii Domnului” de la Pucioasa nu este așa de simplă. Ea este însă condiționată și de rostirea neîncetată a unei mantre formată din două cuvinte, pe care liderii pucioși le-o recomandă insistent adepților lor: “Vino, Doamne!”:

“Israele fiule, să zici mereu că vine Domnul, ca să se împlinească venirea Mea cea cu slavă, și să stai mereu în hăinuță sfântă, în hăinuță albă și să zici: „Vino, Doamne!“.(Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 12-2-97)

Inconsecvențele doctrinare ale liderilor pucioși asupra celei de-a doua veniri a Domnului se țin lanț. Întâlnim în același mesaj constatarea tânguită că “venirea Domnului de la Pucioasa” nu este nicidecum prestabilită, ca ceva inevitabil, ci stă la bunul plac al unora care pot (prin nepăsarea lor față de “Cuvântul de la Pucioasa” și prin “durerile” de cap pe care le aduc ei liderilor pucioși) să o întârzie la nesfârșit:

“Duceți cuvântul Meu celor ce-Mi fac dureri, căci cei ce nu știu cum să stea în Duhul Meu, Îmi întârzie venirea și vă umplu pe voi de griji și de greutăți. Lucrarea Mea e grea de dus pe pământ.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 16-3-97)

În același timp, mai întâlnim și constatarea optimistă că venirea Domnului Pucios se împlinește neabătut, pas cu pas, prin contribuția substanțială și de neînlocuit a “poporului pucios cel credincios”:

“M-a cunoscut când M-am făcut cuvânt peste el, și a lucrat faptele credinței și Mi-am făcut lucrarea Mea prin el, așa cum și azi Îmi împlinesc Scripturile cele pentru venirea Mea cu poporul Meu cel credincios cuvântului Meu.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 16-3-97)


Ora este GMT +3. Ora este acum 00:28:09.

Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.