Singuratate... tv... rugaciune...
 

Singurătatea nu o pot explica decât prin lipsa unei ocupaţii de zi cu zi completate de celelalte ale zilei - rugăciune, citit, scl...
- tv! eu vă zic o carte bună este mult mai utilă - am renunţat de mult la unele programe tv. De când am şi net, nu-l deschid!
E trist, e deosebit la tine când ajungi, şi constaţi că nu ai pe nimeni, eşti singur... dar ai pe Domnul, El e cu tine, fii sigură! trebuie să-L descoperi! Cum? Iată marea taină care este numai a ta!
La fel am fost şi eu cândva...
Dumnezeule! Sprijinitorul meu, eşti Tu!
Şi Mila ta mă va întâmpina!

si eu sunt singur...dar nu disperati...eu am un program bun si ma incarc cu energie...in weekend scot bicla in the morning, seara ies la un bar de sport si vad bundesliga....poate premier league, ma plimb prin herastrau sau cismigiu, merg pe lipscani pe la terase si ma uit la lume, mai beaqu un cappuccino bun..., mai citesc, dumnica la biserica ...seara in vizita la rude...si cam atata...si sunt forte, poti sta si singur....tre sa mai faci sport putin.....m-am obisnuit asa, e mai comod....Doamne ajuta!....faceti si voi un program din asta....sunt mai conservator de felul meu....

Singuratatea este, probabil, starea cea mai grea de indurat.
Poti incerca si cu Dumnezeu. Dar, din experienta spun ca nu ajuta prea mult.
Poti sa te rogi si sa ajungi pana la stari de extaz. Dar asta nu rezolva situatia, decat daca te calugaresti.
Pentru ca traiesti in lume si nu vei putea tine la nesfarsit momentul acela dobandit cu greu.
Iar la un moment dat sentimentul de singuratate va navali din nou si iti va coplesi sufletul.
Si atunci vei experimenta cel mai cumplit sentiment. Acela ca si Dumnezeu a uitat de tine.

Cred ca cel mai bine ar fi sa-ti ocupi timpul cu activitati firesti.
Printre cele mai bune sfaturi, din punctul meu de vedere, ti le-a dat philalex.
Fa-ti 1-2 sau mai multe prietene. Iesiti impreuna la o cafea, in parc, duceti-va la o piesa de teatru, la un film.
Cand am experimentat si eu astfel de stari, ajunsesem sa vad toate filmele care se derulau in cinematografe.
Atunci mi-am cumparat bicicleta, cu care ieseam in parc (poti incerca si cu role).
Atunci mi-am zis ca trebuie sa-mi fac prieteni. Si mi-am facut.
Poti incerca si un hobby. Nu evita locurile aglomerate.
Asa cum spuneam, incearca sa-ti ocupi timpul cu activitati firesti.

Diana, singuratatea ne poate fi atat prieten cat si dusman. Sunt momente in viata cand o cautam dar sunt si momente cand vrem sa fugim de ea. Important este ca atunci cand nu mai suntem capabili ca in singuratate sa mai vedem un sens pozitiv, sa nu ne lasam cuprinsi de deznadejde.

De fapt, daca iubim sincer si ne straduim sa traim in primul rand pentru Dumnezeu, si pentru ceilalti, niciodata nu ne vom simti singuri. Cel care in aceasta viata traieste mai ales pentru sine insusi, intr-un mod egoist, in mod implicit se insingureaza de toti si de toate. Sa luam seama la pornirile inimii noastre caci, mai intai de toate, singuratatea este a inimii, a acelei inimi care nu mai iubeste si care nici nu mai primeste iubirea celorlalti.

Incearca sa iti gasesti o ocupatie. De exemplu sa te joci pe calculator, sa mergi la un suc cu prietenii, uita-te la un film... daca niciuna dintre astea nu e buna gaseste altceva:D

... singurătatea...
 

Acolo unde există iubirea lui Hristos singurătatea se risipeşte. Eşti liniştit, bucuros, plin...

Singurătatea este o binecuvântare pentru cel cu adevărat credincios, misticul. Atunci poţi împărtăşi toate bucuriile sau tristeţile tale cu cel mai bun prieten al omului: Dumnezeu. El nu le înşeală niciodată aşteptările oamenilor singuri. Dumnezeu este empatic - resimţind întocmai stările noastre - şi telepatic - receptându-ne fiecare gând pe care i-L dedicăm. Omul singur are privilegiul de a se împărtăşi cu prietenia iubitoare, afecţiunea lui Dumnezeu. Dar pentru asta trebuie să Îl considerăm cu adevărat prietenul nostru intim, invizibil, dar totuşi sesizabil ca o stare benefică şi ca o energie plăcută în zona pieptului şi a capului.

Singuratatea apasa pe cei care nu cred în Dumnezeu sau care cred gresit în Dumnezeu. Trebuie sa avem credinta într-un Dumnezeu-persoane, viu, rational, prezent permanent. Atunci nu o sa ne mai simtim niciodata singuri sau sa ne plictisim.




Dar mai este un fel de singuratate care ne apasa uneori, aceea rezultata din parerea celorlalti despre noi. Daca ceilalti ne vad ca pe niste singuratici vom ajunge sa ne simtim si noi la fel (si asta se aplica si la orice parere a celorlalti despre noi). La aceasta trebuie sa raspundem cu ignorarea parerii celorlalti. Cineva facuse un topic despre influenta negativa a parerii altora despre noi. Trebuie sa ne scuturam de aceasta influenta, sa-i consideram pe ceilalti nereprezentativi daca parerea lor despre noi nu ne convine si nu are baze moral-crestine, asa cum se întâmpla de multe ori. Trebuie sa devenim puternici fara ajutorul relatiilor sociale.





Sub alt aspect, acela al singuratatii concrete, al lipsei prezentei altor oameni, aceasta, alternata cu momentele când suntem în prezenta altora e necesara echilibrului si starii noastre de fericire. În singuratate ne regasim pe noi, ne punem gândurile în ordine.




În general, cred ca trebuie sa vedem versetul de la 1 Tesaloniceni 5, 16, Bucurati-va pururea, ca un sfat extrem de folositor. Este posibil sa întoarcem toate situatiile în mod benefic si sa fim nu doar lipsiti de stres si angoase ci efectiv fericiti în orice moment, cu conditia sa traim potrivit poruncilor divine.

Poate ai in orasul tau un centru de voluntariat, ceva organizat si bine pus la punct. Odata sau de doua ori pe luna sa poti merge acolo si sa poti ajuta pe cineva, un copil , un batran.......singuratatea nu e buna, putin cate putin te aduce spre tristete....depresie....izolare.....

Locuiesti singura?in caz ca locuiesti singura cauta pe cineva sa se mute cu tine,o prietena, asa o sa imparti si cheltuielile,o sa ai si cu cine comunica,etc.
Sau te simti singura ca inca nu ai jumatatea ta,o familie intemeiata,o persoana pe care sa te bazezi?
Mda incearca sa te plimbi si de una singura prin parc,iesi la alergat,citeste,evita sa stai in casa,banui ca in casa te apasa cel mai tare singuratatea,roagate,gateste,fa curatenie,gaseste activitati.
Depinde cum simti singuratatea:nu-ti place ca nu ai cu cine comunica,nu ai pe cine vedea,iti e dor de anumite persoane care iti umpleau viata,iti e urat sa mananci singura,etc.
Activitatile o sa te ajute cel mai mult:rugat,plimbat,citit,alergat,cusut,mers la biserica,munca,gaseste ceva care iti place o sa vezi ca o sa-ti fie plina ziua si cand ajungi acasa iti e somn si nu te mai simti singura:D.
Si mergi la spovedit si roagate sa scapi de patima asta,daca tu considera ca iti este patima.