Stai linistis, frate cristi. Nu s'a inteles intru toate cele scrise de mine. Recititi mesajele anterioare mesajului meu.

[COLOR=darkred]Sunt lasi cei care pleaca din tara pentru ca s'au saturat de cei de aici[/COLOR], pentru ca li s'a facut scarba de romanii de azi ori alte asemenea motive. A pleca din tara pentru a munci sa'ti intretii familia, pri spre a propovadui unor crestini cele ale lui Dumnezeu, ori alt motiv curat, este binecuvantat de Dumnezeu, multi dintre acestia putand fi numiti chiar martiri.

[COLOR=darkred]Este esential motivul plecarii[/COLOR]. Dumnezeu la motivul si intentia faptelor noastre va lua seama. Nu vom fi intrebati "daca" am plecat sau nu, ci "de ce" am plecat.

Exact cum spuneam si eu. [COLOR=darkred]Motivul plecarii[/COLOR] este esential intr'o plecare.

[COLOR=darkred]Niciodata un cuvant sau un sfat sa nu se ia in sine[/COLOR], caci astfel putem sa spunem ca pana si Sfantul Ioan Gura de Aur a fost "simplist" in unele sentinte. Fiecare cuvant ori sfat sa se masoare in functie de cazul concret care l'a generat.

Am numit "lasi" pe cei care pleaca deoarece se vorbise anterior de plecarea din tara pe motiv de "dezamagire, scarba de situatia actuala, etc". Inca imi pastrez parerea ca plecarea trebuie motivata de un motiv curat, bineintentionat si ziditor. Iar motivele sunt multe, cele mai multe implicand jertfa pentru familie si copii.

Sa'mi fie cu iertare faptul ca nu am precizat si celelalte aspecte ale frazei mele. M'a limitasem doar la cea citita anterior. Multumesc pentru atentionare.

Windorin eu cred ca mergi prea departe in a afirma ca nu conteaza faptul ca au plecat ci de ce au facut-o. Nu sunt de acord cu Fani 71, omul are o datorie fata de tara, indiferent ce se intampla in acea tara. Si inainte si dupa 90 au existat oameni care au plecat, mai multi sau mai putini, din motive carora noi, ca oameni, le putem gasi justificare sau nu, asta nu schimba cu nimic lucrurile. Faptul ca poate unii dintre noi am face sau nu am face la fel din nou, nu schimba lucrurile. Avem o datorie fata de tara, chiar si Dumnezeu ne spune asta, atunci cand spune ca omul va da socoteala nu numai pentru sine ci si pentru neamul sau. Indiferent ca in tara respectiva e razboi, sau recesiune economica, sau somaj, sau clasa politica de proasta calitate. Noi ca oameni putem intelege motivele pe care le pot avea altii atunci cand pacatuiesc, dar asta nu inseamna ca aceia nu pacatuiesc.

Cine nu ar intelege o femeie care alege sa faca un avort pentru ca a ramas insarcinata in urma unui viol? Asta insa nu inseamna ca avortul ei nu este pacat.

De aceea eu zic ca nu-i putem judeca nici pe cei care au plecat si nici pe cei care au ramas, ca poate si unii si altii poarta o vina, ii va judeca cu siguranta Dumnezeu. Dar trebuie sa ne gandim ca avem o datorie fata de tara si trebuie sa ne-o facem, asa cum gasim fiecare de cuviinta, plecand sau ramanand, implicandu-ne in politica sau rugandu-ne in manastire. Sau sa nu ne-o facem, dar atunci sa stim ca e pacat si sa facem pacatul in cunostinta de cauza.

Eu sunt de acord cu Windorin, poate cei care au plecat sunt lasi, dar poti spune ca cei care au ramas au facut-o din curaj? Si apoi daca sunt lasi, e mai bine sa-i iubim si sa ne dorim ca lasitatea lor sa fie trecatoare, sa se intoarca. Cred ca Dumnezeu a randuit bine lucrurile, mult mai bine decat putem noi intelege. Plecarea atator oameni la munca in alte tari a facut bine tarii acesteia, chiar foarte bine, cu toate ca nu a fost o strategie gandita de minte omeneasca, si poate face in continuare si mai bine daca ne rugam la Dumnezeu. Strategia ta, de a tacea, a rabda si a iubi este cea mai buna si nu inseamna deloc pasivitate.

cristinamaria, de unde rezulta ca avem o datorie fata de tara? Poate din faptul ca, indiferent unde ne aflam in lume, vom fi judecati tot cu romanii?!? Pentru mine acest amanunt este semnificativ.

Draga, Anca, frica ne impinge sa ne agatam de orice pai cind ne inecam asa si tu cu romanismul in momentul Judecatii de Apoi.

Este scris clar..:"va fi un nou cer si un nou pamint"...deci uita ca te vei mai putea raporta la vre-un neam sau tara. TOATE ACESTEA VOR DISPARE

..si vei ramine in fata Judecatorului doar TU si INIMA ta! (acolo va fi bataia pestelui!~)

ATIT!

Parerea mea: Nu voi crede in veci ca acel avort este un pacat!
Violul este unul dintre cele mai cuplite traume care i se poat intimpla unei persoane si este total crestineste ca violatorul sa fie spinzurat in public de intrumentele folosite in viol asa cum ar fi facut-o fara sa clipeasca Sfintul si Bravul Stefan cel Mare sau Vlad Tepes(asta a ajuns sfint, ca nu stiu?)

Din pacate e adevarat, oricat ne-am fi integrat in societatea canadiana, scandinava sau germana, noi tot romani ramanem si cu ei vom fi judecati.

Ai inteles gresit.
Nu vom fi judecati cu tara, cu Romania, sau cu avocati linga noi, ci de unii singuri.
Romania, Danemarca, SUA,, romanii, manelel,etc vor dispare din universul cunoscut si va ramine numai persoana ta care-si tine inima in mina

@Anca-Miha:

31. Cand va veni Fiul Omului intru slava Sa, si toti sfintii ingeri cu El, atunci va sedea pe tronul slavei Sale.
32. Si se vor aduna inaintea Lui toate neamurile si-i va desparti pe unii de altii, precum desparte pastorul oile de capre.
33. Si va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stanga.
34. Atunci va zice Imparatul celor de-a dreapta Lui: Veniti, binecuvantatii Tatalui Meu, mosteniti imparatia cea pregatita voua de la intemeierea lumii. - Cap. 25, Evanghelia dupa Matei

Mai e cel putin o mentiune in Noul testament dar nu o gasesc acum (o caut si revin). Oamenii vor da socoteala si pentru neamul lor, nu doar pentru ei insisi (in acest sens andreicozia nu are dreptate).

@Andreicozia: faptul ca tu nu crezi ca acel avort este un pacat nu inseamna ca ai si dreptate. Este un pacat. Tot ce ai scris despre viol este adevarat, si inca multe altele mult mai grave, dar avortul acela tot pacat este. Faptul ca o intelegi pe acea femeie si esti alaturi de ea, nu sterge pacatul, avortul acela tot pacat este. Nu exista nici o situatie, nici macar aceasta, in care avortul sa nu fie un pacat. Dar Dumnezeu poate ierta pacatul, insa nu ar fi bine sa presupunem ca il va ierta doar pentru ca noi simtim ca asa ar fi corect. Logica divina si cea umana nu se suprapun.