Buna

Pentru ca sunt trecuta oarecum printr-o experienta in acest sens as putea sa-ti spun ca intuitia parintilor trebuie luata in calcul; desigur ca nu trebuie acceptat ceva orbeste.Este foarte important cum va intelegeti voi; daca nu ai nimic sa iti para rau in legatura cu aceasta relatie si daca ea te implineste merita sa lupti.Este foarte important sa cereti amandoi sfatul duvonicului pentru ca numai asa puteti fi siguri ca mergeti pe drumul cel bun.
Dar in final tu esti cea care decizi pentru viata ta; eu sunt sigura ca daca te vei ruga sincer si ii vei cere lui Dumnezeu sa iti dea ce iti este de folos, te va lumina ce sa faci.
Stiu ca la un moment dat poti auzi diferite pareri legate de insasi relatia ta, dar tu trebuie sa inveti sa selectezi si sa nu te lasi influentata de una sau de alta;iar ca singur sfatuitor sa-ti fie duhovnicul. In felul acesta nu ai cum sa gresesti.
Eu iti doresc din suflet sa fii fericita si sa aud numai de bine.
Daca vrei sa mai vorbim adresa mea de mail este irini1982@yahoo.com

Irina

nu, draga costel, din postarile mele nu reiese ca sunt numai parinti nepatimasi. ci reiese ca TREBUIE DISCUTAT cu ei, iar adevarul si dreapta socoteala vor iesi la iveala. cam asta am avut de spus.

inca ceva, oare cati tineri in ziua de azi au duhovnici? parinti insa cred ca au toti (cu mici exceptii).

Mirela, nu dintr-o simpla discutie cu ei iese la iveala adevarul, ci el iese cu adevarat ca urmare a rugaciunii. Nu stiu daca toti parintii se roaga ca Dumnezeu sa graiasca prin ei raspunsul potrivit.
Cunosc si tineri care traiesc mai intens viata decat parintii lor. Asa ca o varsta inaintata, nu e o regula ca poti da raspuns bun si la aceasta problema. Aici e vorba de persoana pe care tu o iubesti. Ori daca parintii nu te vad cu ochii inimii, cum pot ei oare sa inteleaga ceva din iubirea nascuta intre fiul/fiica lor si cealalta persoana.
Si sa nu uitam Mirela, degeaba ai duhovnic daca nu e ascultat si urmat in sfaturi.

Draga Irina,

Iti multumesc pentru mesajul tau plin de intelepciune mai ales ca mi-ai spus ca si tu ai avut o astfel de experienta. Din pacate nu am un duhovnic anume, m-am spovedit pana acum la o biserica si preotii care spovedesc se schimba zilnic. Si nu am gasit un preot mai in varsta, ca l-as alege duhovnic. M-a ajutat mult cartea parintelui Argatu legata de sfaturile pentru spovedanie, dar e mai rar de intalnit oameni precum parintele. :)

De asemenea nu stiu nici daca prietenul meu are un duhovnic anume.

Draga Jenica,

Adevarat a inviat!
Multumesc mult pentru sfaturi, din pacate eu nu am un duhovnic personal si cred ca nici prietenul meu nu are. Am citit din cartea parintelui Argatu legata de spovedanie si mi-a fost de mare ajutor.

imi pare rau sa vad ca nu vrei sa intelegi deloc ce am vrut sa spun. cine a zis de o "simpla discutie"?? a discuta inseamna in primul rand TIMP si mai apoi deschiderea INIMII si a MINTII din partea ambelor parti.

ca sa nu ne mai invartim atata, eu nu am negat ca uneori copiii pot avea o acceptiune mai buna decat parintii a situatiei, DAR... daca este intr-adevar asa, atunci ar trebui sa fie si in masura sa isi convinga parintii de alegerea lor.

Mirela, eu nu m-am invartit, ci am alergat prin cuvant spre tine si spre rezolvarea acestei probleme. Sper ca nu te-am suparat. Sa ne lumineze Bunul Dumnezeu mintea si sa ne incalzeasca inima.

Doamne ajuta! rezolvarea consensuala este cea mai buna, cred. ca si comparatie, mi-a venit in minte sistemul juridic american unde juratii trebuie sa ajunga intotdeauna la consens, indiferent cat timp le-ar lua dezbaterile intre ei, altfel procesul nu se poate decide.

Mirela, faptul ca putem discuta o vreme diferit, ca in cele din urma sa incepem sa le raspundem altora - eu cu ajutorul cuvintelor tale, tu cu ajutorul cuvintelor mele, e un semn ca oamenii se pot cunoaste si intalni, nu doar pe o cale, ci pe diverse cai.