bine de stiut aceasta, mai ales ca precizarea vine din partea unui preot, multumim!

:D... domnule, poi acolo ii cheama pe dreptzi, adica pe cei din biserica Biruitoare sa asculte, ca aialaltzi, ingenuncheatzii care doar aud cate un cuvintzel, chiar daca ar vrea nu prea pot, de patimi, shi ei ingenunchiaza in semn ca trebuie ajutatzi... ???

Este corect ceea ce a spus parintele. As adauga ca in vechime credinciosii stateau aproape tot timpul in genunchi. La formula "Intelepciune drepti" se ridicau. Cuvantul drept-orti(gr) se refera pozitia fizica. Vreau sa adaug si observatiile parintelui Staniloae. "Evanghelia ni se cere sa o ascultam stand drepti cu cugetul si cu trupul, neinclinati de la dreapta gandire si vietuire, neabatuti spre alte ganduri".

Cum, cand ma rog acasa nu trebuie sa stau in genunchi? Dar cum se sta, in picioare? Privind in jos la icoane?

buna intrebare. acasa cum fac ? pt ca eu tot timpul, cand ma rog, ma pun in genunchi. din cate am obs , eu numai pe dos am facut, am stat in genunchi mai ales duminica, la sf liturghie, la scoaterea sf daruri din altar, si la tatal nostru, crezul, si cuvine-se ... toata viatza mea am facut asa, m-am pus in genunchi. mare pacatoasa sunt : ((

eu nu as putea sa ma rog acasa in picioare,sa-l privesc pe Dumnezeu ca pe un egal, caci eu ce sunt? praf si cenusa.asa si la biserica.cred ca pozitia ,,in genunchi nu inseamna sa stai incovoiat acolo ca un melc ,scuzati expresia, ci in genunchi si atat, cu spatele drept.pentru cei care mai au nelamuriri,am citit si prin ziarul lumina,un cuvant al pr. Teofil Paraianu legat de acest lucru,dar ptr ca nu retin exact ce scria v-aş sfati sa cautati in arhiva sau stiu ca sunt in biserici niste brosuri ,,crestinul la Dumnezeiasca Liturghie".acolo este explicat cand si de ce se ingenuncheaza.

Referitor la pozitia noastra atunci cand ne rugam... dreptate aveti cand spuneti ca trebuie sa luam o pozitie a corpului, care sa fie in concordanta cu ceea ce facem, dar cred ca si mai importanta e ingenunchierea inimii. Poti sa fii ingenuncheat cu picioarele, dar inima sa iti fie atat de semeataaa.:(
Va spun o povestioara, pe care am auzit-o si eu odata si mi-a ramas impregnata in memorie tocmai datorita verosimilitatii ei.

In masina tatal si copilul. Copilul sta ridicat in picioare pe bancheta din spate, dar tatal ii atrage atentia sa se aseze pentru ca nu poate conduce si pentru ca e posibil sa cada. Ii spune odata... ii spune de doua ori, dar copilul nu da ascultare nicicum. In final, cand ii spune a treia oara sa se aseze, copilul se pune jos si spune: "M-am asezat, dar sa stii ca in inima mea tot in picioare stau!"

Sa stam in genunchi si cu trupul, dar mai ales cu inima, caci atitudinea aceasta smerita, este cea placuta lui Dumnezeu.

Multa pace si binecuvantare va doresc!:)

:| Cand nu poti ingenunchia cu trupul bine este sa inveti sa iti ingenuchezi inima printr-o stare profunda de pocainta si constientizare a pacatelor. Ingenucherea in fapt, este o ascultare! Hristos a ingenucheat in Muntele Tabor, desi era Insasi rugaciune. La fel de importanta este starea inimii in mom. ingenucherii in biserica si nu numai;)

Cugetul curat si ingenuncherea inimii sunt cele mai importante elemente atunci cand stam in rugaciune.