Alin , care este părerea ta in legătură cu cele 40 de cadavre arse la crematoriul din Bucuresti la ordinul dat de Elena Ceausescu .
Sunt cele 40 de trupuri aduse de la Timisoara .

repet, dupa fuga lui Ceausescu din CC evenimentele intra in alta categorie, de altfel ele sunt definite aici:

"Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin
acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere
politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a
determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea
integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui
număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale
infracțiunii contra umanității prevăzute de art. 439 alin. 1 lit. a,
g, i și k Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal", informează PÎCCJ."

vezi pe net intreg rechizitoriul, nu-l mai caut.

Proabil ca e singura actiune care i se poate imputa direct.
Oricum, mort fiind, nu se mai poate apara.
Cam asta a fost probabil si ideea.

Sa nu uitam si de acuzatiile cu "sabotarea economiei nationale" :)

Urmand regula de 3 simpla, daca a fost executat pentru asa ceva, majoritatea politicienilor de dupa '89 ar trebui prajiti la foc mic, timp de o vesnicie si un pic.

Si cati condamnati pentru asta?

Multumesc pentru raspuns :)

asta e alta discutie.

E ca in fazele alea recente: "a luat pentru o hotie de 100 milioane de euro cat a luat unul pentru ca a furat o gaina, dar nu putem recupera banii ca deh......"

Ce spune tovarăsul :)
 

Fostul preşedinte Ion Iliescu trăieşte cu speranţa, la împlinirea a 27 de ani de la Revoluţie, că românii vor "vedea mai clar şi fără clişee", cu trecerea timpului, ce lucru important am făcut în acele zile şi cât de mult am înfăptuit de atunci".
"Azi se împlinesc 27 de ani de la un moment definitoriu din istoria României, un moment de demnitate şi curaj, de solidaritate al poporului român. Căderea regimului ceauşist, o dictatură personală, care a făcut imposibilă o schimbare paşnică la nivel politic şi economic, este simbolul căderii 'comunismului' în Estul Europei. Cred că noi toţi ne-am schimbat în aceşti ani scurşi de la evenimentele din 16 - 22 decembrie 1989. Evenimente care, prin consecinţele lor, chiar dacă au pornit ca o revoltă populară, s-au transformat într-o veritabilă revoluţie, de care avem tot dreptul să fim mândri. Cu trecerea timpului, sper eu, vom vedea mai clar şi fără clişeele cu care încă judecă unii Revoluţia Română, ce lucru important am făcut în acele zile şi cât de mult am înfăptuit de atunci", afirmă fostul preşedinte, într-un comentariu postat miercuri pe blogul său.
El le-a mai transmis românilor că nu a existat "o baghetă magică" care să ducă România din comunism spre democraţie.
"(...) tot ceea ce am împlinit a însemnat muncă, sacrificii, uneori suferinţă, aşa cum de suferinţă şi de sacrificii a fost nevoie pentru a ne despărţi de regimul ceauşist. Nu tot ce am trăit în comunism a fost rău, nu tot ce trăim acum este bine. Acum însă avem ceva în plus: libertatea de a schimba ceea ce este rău. Depinde de noi să folosim această libertate, şi, din nou solidari, ca în decembrie 1989, să schimbăm ceea ce trebuie schimbat, cu instrumentele politice pe care ni le pune la îndemână democraţia", arată Iliescu.
El menţionează că Revoluţia trebuie să îi unească pe români.
"În aceşti 27 de ani ne-am atins câteva mari obiective strategice, în special prin aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO. Acum avem o altă bătălie de dus, pentru o viaţă mai bună pentru toţi românii: modernizarea instituţională şi dezvoltarea durabilă, în plan economic şi social. Este prea multă sărăcie în ţară, avem probleme în sistemele de educaţie, sănătate, protecţie socială. Nu vom realiza nimic din ceea ce ne-am propus dacă nu vom fi uniţi, dacă nu vom folosi inteligent munca şi gândirea tuturor românilor. Revoluţia Română trebuie să ne unească, nu să ne dezbine. Să ne înclinăm în faţa tuturor celor care, în agitatul secol XX, au purtat lupta cu regimurile totalitare care, din păcate, au marcat viaţa românilor atât de multă vreme. Fiecare, în felul său, şi-a iubit ţara şi a făcut supremul sacrificiu pentru binele ei", concluzionează fostul preşedinte în mesajul său.

După ce a fost clasat iniţial, dosarul Revoluţiei a fost redeschis în acest an după ce judecătorii au constatat, în iunie, superficialitatea cu care s-au făcut cercetările. În noiembrie, procurorii militari au anunţat extinderea urmăririi penale, in rem, cu privire la infracţiuni contra umanităţii. Magistraţii arată că „pentru păstrarea puterii, noua conducere politică şi militară de după 1989 a determinat uciderea, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane”. Procurorii mai arată că, prin dezinformările şi manipulările lansate în acea perioadă de la nivel oficial, „s-a creat aparenţa unui război civil”. Divizarea conducerii Armatei, difuzarea de ordine şi informaţii false care au avut drept urmare lupte între armată şi miliţie sau între unităţi ale aceloraşi arme, ar fi avut ca scop „preluarea puterii şi legitimarea noilor lideri”. Pe 18 decembrie 1989, oameni mureau seceraţi de gloanţe pe treptele Catedralei de la Timişoara. Ziua de 18 decembrie 1989 rămâne în memorie ca fiind cea în care s-a murit pe scările Catedralei Mitropolitane din Timişoara, unde armata a tras în tinerii care manifestau. A fost şi ziua în care zeci de trupuri au fost furate de la morgă şi duse în Capitală, incinerate, iar cenuşa aruncată în canal. Operaţiunea „Trandafirul”, aşa cum a fost ea denumită, s-a desfăşurat sub coordonarea generalului Constantin Nuţă, ajutat de Emil Bobu şi de Tudor Postelnicu, fiind pusă în aplicare de către colonelul Ion Deheleanu, şeful MJ Timiş. Gândul propune o imagine completă a zilelor din decembrie 1989.
18 decembrie 1989. Începută cu o zi înainte, reprimarea manifestanţilor de la Timişoara a continuat pe 18 decembrie, zi care, dincolo de confruntări permanente din stradă, va rămâne în memoria colectivă drept data celei mai odioase crime îndreptate împotriva timişorenilor, a poporului, în general: ridicarea fără autorizaţie, transportul la Bucureşti şi incinerarea a 40 (43) dintre morţii Timişoarei la crematoriul „Cenuşa”, din ordinul Elenei Ceauşescu.
Operaţiunea „Trandafirul”, aşa cum a fost ea denumită, s-a desfăşurat sub coordonarea generalului Constantin Nuţă, ajutat de Emil Bobu şi de Tudor Postelnicu, fiind pusă în aplicare de către colonelul Ion Deheleanu, şeful MJ Timiş. Inginerul Dan Rotariu va pune la dispoziţia lui Deheleanu o autoizotermă, în care locotenent-colonelul Ioan Corpodean, locţiitorul comandantului MJ Timiş, va încărca cadavrele aflate la morga Spitalului Judeţean, împreună cu ofiţerii de miliţie Gheorghe Avram, Iosif Veverca, Laurenţiu Preda, Tiberiu Grui, Eugen Mişea, Eugen Peptan.
Au mai participat la operaţiunea de incinerare a cadavrelor şi la aruncarea cenuşii Grigorie Ciupagea, şeful Secţiei Cimitire Bucureşti, Gheorghe Zâmbroianu, Mihai Mititelu, Bociagă Ştefan Nicolae, Cîmpean Grigor şi Iordan Gheorghe, muncitori. Căpitanul de miliţie Dorel Marian Nuţu a transportat cu o autospecială, cele patru pubele cu cenuşă pe care le-a deversat, în data de 20 decembrie, la o gură de canal din comuna Popeşti-Leordeni
Ziua de 18 decembrie 1989 rămâne în memorie ca fiind cea în care s-a murit pe scările Catedralei Mitropolitane din Timişoara, unde armata a tras în tinerii care manifestau. A fost şi ziua în care zeci de trupuri au fost furate de la morgă şi duse în Capitală, incinerate, iar cenuşa aruncată în canal.

19 decembrie 1989. Timişoara a intrat în grevă, Armata în cazărmi
20 decembrie 1989.Ziua în care revoluţionarii ies în balconul Operei, iar Timişoara e primul oraş liber de comunism
21 decembrie 1989. Ziua în care mii de bucureşteni au strigat „Jos Ceauşescu!” şi „Libertate!”. Baricada de la Intercontinental, primii morţi la Universitate
22 decembrie 1989. Ziua în care se naşte Consiliul Frontului Salvării Naţionale, avându-l, ultimul pe listă, „cu voia dumneavoastră”, pe Ion Iliescu
23 decembrie 1989. Lupta cu" teroriştii" se înteţeşte. În ţară, mor sute de oameni nevinovaţi
24 decembrie 1989. Soarta lui Ceauşescu e pecetluită. Iliescu semnează înfiinţarea Tribunalului Militar Excepţional
25 decembrie 1989. Ziua în care Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi
Dosarul Revoluţiei, redeschis. Cercetările extinse: Pentru păstrarea puterii, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea, lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane
După cum a relatat gândul, în 2011 România fusese obligată de CEDO să investigheze cu celeritate Dosarul Revoluţiei. După patru ani însă acesta a fost clasat, pentru ca în iunie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să decidă redeschiderea lui pe motiv că ceercetările au fost făcute superficial. În noiembrie 2016, procuroriI militari ai Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus extinderea urmăririi penale, in rem (asupra faptelor), în Dosarul Revoluţiei, cu privire la infracţiuni contra umanităţii. „Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane”, arată procurorii, într-un comunicat de presă. Procurorii susţin că a existat un atac generalizat, care se circumscrie infracţiunii contra umanităţii, prin faptul că au avut loc incidente armate într-un număr mare de localităţi.
„Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”, arată procurorii.