Posibil. Era doar o incercare de a defini mortii si vii.
Va rog definiti ce este omul viu si omul mort din perspectiva dumneavoastra.

Din "perspectiva" Bisericii, adică mărturisind Adevărul: nu mai există moarte. A biruit-o Hristos. Hristos a înviat !
Toţi vom învia, şi buni şi răi, unii cu învierea spre slavă, alţii cu învierea spre osândă.
Moartea cea de-a doua, este însă, veşnicia petrecută în iad.
Care are loc, imediat după adormirea întru nădejdea Învierii, la judecata particulară, sau judecata mică, unde omul primeşte Raiul, Împărăţia Cerurilor sau Iadul, Ghena.
La Judecata de Apoi, cea mare, se vor judeca morţii şi vii, se va reconfirma ce am primit la Judecata particulară a fiecăruia, imediat după adormire, luând însă şi trupul cel nou, care înainte nu l-am avut şi va începe Împărăţia Cerurilor, cerul nou şi pământul nou. Dar nu aici pe pământ, căci vom fi precum îngerii, spune Scriptura, nu vom bea, nu vom mânca, nu ne vom însura.

Nu cum spune predicatorul Lazăr Gog, din adunările penticostalilor, că vor fi guvernatorii Hristos şi cu David, în pământul şi cerul cel nou.
Păi dacă-i nou, nu va fi nimic din ce a fost, nu vor fi guvernatori, nici preşedinţi, nici alte prostii.
Nu, asta-i înşelare. Predicatorul Lazăr Gog, dintre penticostali, minte, înşeală oamenii şi vorbeşte anti-biblie.
Ci va fi "ceea ce ochiul n-a văzut, urechea n-a auzit şi la mintea omului nu s-a suit", cum spune Duhul Sfânt prin Sfântul Apostol Pavel, întărit şi de explicaţii mai profunde ale Sfinţilor Părinţi, la aceste versete.

Deci moartea fizică, e o stare temporară, ea defapt nu există. La Sfânta Înviere, fiecare îşi va lua trupul cel înviat, care va fi, aşa cum la avut Adam şi Eva în Rai, nemuritor, nematerial şi materil în acelaşi timp, cum a fost şi Hristos, după ce a înviat, că trecea prin uşile încuiate, dar totuşi Sfântul Apostol Toma, a pus mâna pe rănile lui.

Aceasta, în linii mari, despre "moarte."

Mă bucur mult, să vă pot fi de folos.

Este greu de crezut asa ceva, frate Igor.
Multi dintr noi am vazut oameni murind.
Apostolul Petru spune despre Sfantul David ca a murit: "Bărbaţi fraţi, cuvine-se a vorbi cu îndrăznire către voi despre strămoşul David, că a murit." Faptele 2:29
Experienta vietii si Scriptura te contrazic.

Sau poate ai vrut sa zici altceva?
Poti reformula.

Ce minunat verset ai ales, frăţior. Faptele Apostolilor 2, 29. Mă bucur că te luminează Preacurata, Maica Domnului.

Ce minunat lucrează pronia lui Dumnezeu, chiar fără să-ţi dai seama, ca să te atenţioneze în căutarea ta.

"Bărbaţi fraţi, cuvine-se a vorbi cu îndrăznire către voi despre strămoşul David, că a murit şi s-a îngropat, iar mormântul lui este la noi, până în ziua aceasta." - Fapt. Ap. 2, 29.

Ce vedem din verset?
Că ei, creştinii, cinsteau mormântul lui David, într-atât de mult încât îl luau cu ei, că zice "care era cu ei", spune versetul, "până în ziua aceasta".
Care e ziua aceasta?
Ziua scrierii cărţii Faptele Apostolilor, anii 63-65, după Hristos, desigur.
Îţi dai seama?

Mormântul Proorocului David, era cu ei, îl luau peste tot cu ei, Sfinţii Apostolii, deci chiar şi în ziua când scria Sfântul Apostol Luca cartea Faptele Apostolilor. (a doua cartea scrisă Sfântului Teofil, care era un aristocrat bogat şi vroia să afle despre creştinism, de la Sfinţii Apostoli, şi a devenit creştin.)

De ce îl luau cu ei?
De ce era cu ei, mormântul lui David?
Pentru că mormântul lui, adică racla, unde puneau Sfintele lui Moaşte, nu aveau dimensiuni mari şi o puteau transporta cu ei, în comunităţile creştine, la episcopi, preoţi şi diaconi.
Faptele Apostolilor, a fost scrisă între anii 63-65. Pe atunci creştinii încă avea şi cinsteau mormântul cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Prooroc David.
Ce minunat, nu? :)
Exact cum facem şi noi azi, creştinii, cu racla, adică cutia specială sau mormântul care îl putem lua cu noi, unde sunt puse Sfintele Moaşte Oseminte, ale Sfinţilor, pe care Dumnezeu îi slăveşte şi le dă Sfinte Moaşte, spre a ne fi exemple de sfinţenie.
Exact la fel şi atunci creştinii, în anii 63-65, cu Sfintele Moaşte ale Sfântului David dar şi alţi Sfinţi, cum avem mărturiile în cartea "Actele Martirice", care nu-i în Biblie, scrisă mai târziu.

Iar acum, vis-a-vis de "moarte" :) Nu reformulez, fiindcă am spus Adevărul. L-am mărturisit pentru tine, frăţior.
Îţi explic mai detaliat, despre "moarte":

În Vechiul Testament, nu a existat Sfinţenie, şi nici Sfinţi, şi nici har, fiindcă nu era încă lumea mântuită, Răscumpărătorul nu era încă venit. Proorocii, peste care se pogora Sfântul Duh, să proorocească, aveau acţiunea directă a Sfântului Duh, fără har. Toate acestea până la venirea lui Hristos.
Dar a existat moarte. În Vechiul Testament.
Ştim deja că Hristos s-a pogorât la iad, înainte de Înviere Sa, şi a eliberat drepţii, fiindcă şi drepţii (nu sfinţii, că nu existau Sfinţi atunci) mergeau în iad.
Adică drepţii, precum David şi alţii.Apoi, abea după învierea lui Hristos, ei, drepţii, devin Sfinţi.
Deci în Vechiul Testament există moarte.
În Noul Testament însă, nu mai există moarte. A biruit-o Hristos. Hristos a înviat !
Hristos era venit, harul şi darul era venit, Sfânta Treime, lucrează deplin, pentru cei din Biserică, iar demonii lucrează şi mai activ, să rupă părţi din Biserică şi să-i arunce în erezii, precum ereziile neo-protestanţilor, foarte diverse...

De aceea şi spune Sfântul Apostol Luca, zice: "cuvine-se a vorbi cu îndrăznire despre strămoşul David că a murit şi s-a îngropat" fiindcă atunci, oamenii mureau, în Vechiul şi se îngropau.
Dar azi, unii oameni nu mai mor, Sfinţii, Dumnezeu alege pe acei oameni care au urmat Sfinţeniei Lui, şi le dăruieşte Sfinte Moaşte, ca să arate că nu mai există moarte, (deşi trebuie să ne temem să nu ajungem în iad), şi fiindcă nu mai există moarte, Dumnezeu arată tuturor oamenilor, pe Sfinţii Lui, drept mărturie, prin Sfintele Moaşte ale lor, ale Sfinţilor, pline de Duhul Sfânt, care face minuni prin Sfintele lor Oseminte, sau Moaşte. (pentru cel ce crede, firesc).

De aceea creştinii, Sfinţii, din Faptele Apostolilor, purtau cu ei, racla sau mormântul Sfântului David.

David a devenit Sfânt, după învierea lui Hristos şi Dumnezeu Tatăl, l-a cinstit pe David, dându-i Sfinte Moaşte, făcându-i trupul să miroase minunat de frumos, (cum miros Sfintele Moaşte), fără să intervină vreun om, ci astfel, evreii nu au mai vrut trupul plin de Duhul Sfânt al lui David şi creştinii, noi, îl purtau cu ei, precum spune versetul, Biblia.

Că şi atunci, când Luca scrie F.A. în 63-65, Sfintele Moaşte ale Sfântului David, erau cu ei, cu Luca, cu Petru şi alţii, la pogorârea Sfântului Duh, până în anii 63-65 şi apoi şi după aceea.

Ce minunat e Dumnezeu.

Mai ales pentru că ne-a dăruit să ne naştem în Biserica Lui cea Adevărată creştină, Sfânta Ortodoxie... :)

Mă bucur nespus... :)

Deci Sfintii Apostoli purtau cu ei racla cu moastele lui David. Priceless.

Nici la Martorii lui Iehova n-am intalnit asemenea interpretari dupa ureche ale Scripturii.

Aşa-i că-i minunat ? :) Cu adevărat priceless. Şi eu m-am bucurat mult, că e întărire şi confirmare a cinstirii şi preţuirii Sfintelor Moaşte.

Asta spune versetul, frăţior drag, nu eu, eu nu-mi atribui nimic. E un verset care vorbeşte despre Sfintele Moaşte, ale Sfinţilor lui Dumnezeu din ceruri.

Dacă studiezi şi citeşti exegeză pe text deschis, mai ales originalele din care a fost tradus, respectiv originalele greceşti, vei vedea că aşa va rezultă.

Dar şi tu fiind de altă confesiune, nefiind creştin, greu îţi este să crezi. Ştiu, e greu. Şi eu mă lupt cu mândria, vreau să adun smerenie, şi pace şi bucurie.

Iertare, dacă te-am smintit, nu a fost cu intenţie.

Vrei să spui că evanghelistul nu și-a găsit cuvintele și a folosit „mormânt” în loc de „sicriu”?
Când Petru spune „este la noi” tu înțelegi că îl purtau cu ei? N-ar putea însemna „este în țară la noi”?
Mă tem că forțezi sensul cuvintelor ca să-ți susțină teoriile. N-ar fi mai bine ca teoriile să se formeze în funcție de realități?

Problema este că face un deserviciu grav ortodoxiei.

Pe de o parte se umflă în pene: să vină neoprotestanții, să le demonstrez adevărul!!!!

Și pe de altă parte vine cu interpretări din astea adacadabrante, pe care NICIUN teolog, în aproape 2000 de ani de exegeză biblică, nu și le-a imaginat.

Imaginați-vă ce s-ar întâmpla dacă un neoprotestant ar citi aceste.... idei... și s-ar hotărî să le prezinte în biserica sa:

- Fraților, știți cum susțin, mai nou, ortodocșii cultul sfinților și al moaștelor ?

- Nu !

- Ei spun că Apostolii cărau după ei moaștele lui David ! Hohote de râs (pe bună dreptate)

O exegeza atenta a Scripturii ne ajuta sa intelegem ca afirmatia nu a fost facuta in anul 65 ci in anul 33, in predica lui Petru de la Cincizecime.

Pare destul de ingenioasa ipoteza ta insa e greu de crezut ca crestinii incercasera sa puna stapanire pe "moastele" lui David. Pentru simplul motiv ca era abia prima zi a Bisericii.
Iar daca crestinii ar fi incercat sa subtilizeze oasele lui David, ar fi inceput cu stangul si ar fi incasat-o urat (si pe buna dreptate) de la evreii necrestini.

Frate Igor, incearca, te rog, sa nu interpretezi Biblia dupa capul tau pentru ca usor poti cadea in greseala.

Daca ceva (sau cineva) este biruit, nu inseamna ca nu mai exista.
Hristos l-a biruit si pe satana. Dar asta nu inseamna ca satana nu mai exista.

Conform Scripturii, cu moartea se va termina doar la sfarsitul vremurilor. Astazi moartea este biruita de Hristos, asa precum spui din Scripturi, insa sfarsitul ei este descris in Apocalipsa 20:14 Şi moartea şi iadul au fost aruncate în râul de foc

Chiar si in Nou Testament oamenii mor din punct de vedere fizic, frate Igor. Martirul Stefan a murit: Şi, îngenunchind, a strigat cu glas mare: Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta! Şi zicând acestea, a murit. Faptele 7:60

Apostolul Pavel vorbind despre moartea crestinilor afirma ca "nu toti vom muri" aceasta lasandu-ne sa intelegem ca multi crestini vor muri, dar nu toti. Doar cei care vor fi in viata cand va reveni Domnul, nu vor mai muri.
Iată, taină vă spun vouă: Nu toţi vom muri, dar toţi ne vom schimba 1 Corinteni 15:51

Invatatura Noului Testament este clara: Şi precum este rânduit oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata Evrei 9:27

A afirma ca in Noul Testament nu mai exista moarte fizica este si impotriva Scripturii si a judecatii sanatoase.

Sfinţii Apostoli nu erau toţi în Israel, ci erau trimişi prin tot pământul: "Mergând, învăţaţi, botezând". Ai uitat ? Asta făceau ei, de aceea noi suntem creştini decând a venit Sfântul Apostol Andrei la noi, la sciţi, viitorul pământ românesc.

Cei 12 şi cei 70 (şi doi) de după ei şi mulţi alţii.
Sfântul Apostol Andrei, deci, a mers în Sciţia, adică zona Dobrogei, România de azi.
Sfântul Apostol Pavel, devenit creştin târziu, după ce a prigonit creştinii, călătoreşte foarte mult.
Sfântul Apostol Toma, a mers în India, unde nu a făcut minuni, fiindcă nu a crezut în Învierea Domnului, până nu a venit Domnul direct şi personal la el.
Şi tot aşa.

Deci "mormântul este la noi, până în ziua aceasta", cuvinte scrise de Sfântul Apostol Luca, în anii 63-65, de la Roma, de unde era Sfântul Teofil, cel căruia îi era adresată cartea Faptelor Apostolilor, ca şi Evanghelia a 3-a.
Iar acest "noi", adică Apostolii, care e clar că nu au rămas în Israel, se înţelege că aveau cu ei Sfintele Moaşte ale Proorocului David, şi că era cu un grup mare de creştini de la Roma, conduşi de Sfântul Apostol Luca, cel care scrie Faptele Apostolilor.

Deci ori aveau anumite părţi din Sfintele Moaşte ale Proorocului David, ori erau întregi.
Cert este că erau cu ei, că era cu ei, "până în ziua aceasta", adică anii 65, de la Roma.

Nu e forţat niciun sens, ci e un verset, din multele versete, care atestă, confirmă, întăresc şi mărturisesc că Sfintele Moaşte pot fi transportate de la un loc la altul, spre cinstirea lor, ca un exemplu viu cu adevărat în Duhul Sfânt, al celor ce sunt şi azi, ca şi atunci, Sfinţii lui Dumnezeu, cinstiţi de Însuşi Dumnezeu, şi dat nouă să ne fie exemple de sfinţenie.