Fenomenul kitsch, intre estetic si religios
 

Un articol interesant pe aceasta tema gasiti aici
http://www.crestinortodox.ro/diverse...ios-69584.html

"Fenomenul pervertirii estetice, prezent si in spatiile eclesiale, poarta numele de kitsch. Termenul de origine germana kitsch, desemnand arta de prost gust sau pseudo-arta, este greu traductibil. Dupa unii, el s-ar raporta etimologic la expresia engleza sketch desemnand improvizatie. Dupa altii ar fi vorba de simpla prescurtare a formulei autohtone etwas verkitschen, care, ea insasi, se cere tradusa mai pe larg in etwas biliing losschlagen, adica ceva aproximativ degradat, apt a fi vandut ieftin.

Cuvantul este foarte cunoscut in germana vorbita, dar cu sensul modern el apare la Miinchen, in 1860; Kitschen inseamna a face ceva de mantuiala, iar verkitscen, a degrada, a poci, a maslui, asadar a vinde cuiva altceva in locul lucrului soliciat.

In tara noastra, primul care a tratat problema kitsch-ului a fost Lucian Blaga in Arta si valoare, pentru a desemna o structura deplasata, care s-a sustras legii non-transponibilitatii, acea lege care, dupa opinia filosofului roman, decreteaza ca structurile obiective ale esteticului natural nu pot fi transpuse intocmai in arta fara de a-si pierde aci calitatea lor initiala, si nici invers: structurile obiective ale esteticului artistic nu pot fi transpuse aidoma in natura, fara de a-si pierde aci calitatea lor initiala."

Saracia, mai... ceara curata de albine este scumpa. Vase bisericesti de calitate sunt, dar ai fi uimit sa afli preturile lor absolut astronomice (desi sunt modice de fapt in raport cu volumul de munca depus si costul materialelor). Nu de dragul castigului se comercializeaza produsele astea de calitate inferioara. Nu are lumea bani sa cumpere mai bune.
Si cine are bani greu intelege de ce costa atat de mult o icoana bizantina... lasand deoparte munca si orele pretrecute la facerea unei astfel de icoane, costa ENORM de mult materialele.
Si daca, prin absurd vorbind, s-ar vinde icoanele bizantine strict la pretul materialelor bagat in ele preturile tot ar fi mult peste posibilitatile majoritatii romanilor.
Daca vreti sa feceti o fapta buna... daca va permiteti, cumparati icoane "adevarate" si faceti cadou cui nu-si permite. O contributie ...

Mi se par ok litografiile. Nu sunt neaparat kitschuri. Fiecare ce-si permite... daca este icoana litografiata este conform erminiilor si este pusa pe un suport frumos (blat normal, cu rama sau fara- nu cani, pietre sau alte de-astea) e la fel de "fereastra spre cer" ca orice alta icoana.

Ce ar trebui sa dispara sunt brelocurile, canile, picturile pe pietre, pe farfurii...

La o icoana bizantina se pregateste cu multa grija si respect suportul, astfel incat sa reziste cat mai mult icoana. Atat pe lemn cat si pe pereti, in biserici. Cand ma gandesc cata grija trebuie cu lemnul, cu pregatirea lui... sau cu pregatirea peretelui pt pictura... asteptarea, rabdarea, grija, rugaciunea, emotiile... cand vad abtibilduri sau magneti de frigider cu icoane imi vine sa-mi pun mainile-n cap. Nu ma deranjeaza atat kitschul in sine cat ... necinstirea icoanei, faptul ca nu i se acorda importanta si respect.

Trebuie grija, sa nu alunecam incet intr-un "iconoclasm inconstient". Icoanele sunt f importante, sunt fereastra spre cer si "bibllia nestiutorului de carte". Eu imi pun sperantele la capitolul asta in Catedrala Mantuirii Neamului, printre altele sper sa re-invie cultura estetica (si nu numai) crestin ortodoxa. Mi-o imaginez ca pe un centru de credinta si de cultura.

Parerea mea este ca litografiile de calitate sunt okay. Nu oricine isi poate permite sa isi cumpere o icoana pictata pe lemn sau pe sticla.

Ce nu mi se pare deloc okay este ca se imprima chipul Mantuitorului, sau al Maicii Domnului cu Pruncul, sau al sfintilor, pe brelocuri, magneti de frigider, etc. Nu e atat ca arata frumos sau nu, cat faptul ca odata ce se strica brelocul, este aruncat. Tot asa sunt si multe icoane tiparite in ziare la pagina despre spiritualitate si religie, ca este vreun sfant mare si se ureaza la multi ani cititorilor. Unde isi gaseste locul acel ziar sau acea revista saptamanala dupa cateva zile? La gunoi. Nu ne dam seama cate icoane se arunca la gunoi in felul asta!

De cateva luni merg la un curs de pictura icoane bizantine pe lemn, si am invatat in felul asta sa apreciez mai mult o icoana de calitate. E o bucurie sa vezi cum icoana creste sub ochii tai, cum chipul prinde contur, cum te apropii sufleteste de Mantuitorul, de Maica Domnului, de sfintii pe care ii pictezi.

Cred ca cel mai frumos dar pe care il poti face este sa pictezi o icoana si apoi sa o daruiesti. Cere timp si rabdare, dar se poate. Sa stii ca darui cuiva din timpul tau nu orice, ci o icoana, e o bucurie.

Parintele Profesor Constantin Coman de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti a relatat, la un moment dat, o intamplare legata de acest subiect. In cadrul unei intalniri, a fost apostrofat de un turc musulman cu privire la modul in care noi, crestinii ortodocsi, ne raportam la icoane, la imaginile sfinte. Acesta i-a spus parintelui ca nu intelege cum crestinii ortodocsi cinstesc icoanele in biserici dar, in acelasi timp, le poarta (imprimate pe brelocuri sau ca iconite tinute in portofel) in cele mai nepotrivite locuri precum buzunarele din fata/spate ale pantalonilor etc.

Faptul ca icoanele au ajuns sa fie imprimate pe cani sau tricouri si ca sunt accdesibile oricui nu trebuie sa ne bucure. Este mai degraba un semn ca saracim, ca nu mai suntem articulati deplin la sensul si scopul icoanei ori, altfel spus, la Cel care ne sfinteste prin icoana.

Am vazut icoane lipite si pe lumanarile stil candela. Dupa ce se termina lumanarea este aruncat ambalajul cu tot cu icoana care este lipita. Ar trebui sa nu mai cumparam asemenea lucruri. Daca am trai mai autentic si ne-am cunoaste credinta mai bine, nu am mai considera asemenea obiecte bune de cumparat. De dorit ar fi ca acestea sa nu se gaseasca la pangarele bisericilor si manastirilor, de unde le cumpara crestinul.

Minunat ca investesti timpul in ceva atat de frumos!

Sunt de acord, dar ma gandesc ca iti trebuie si putin talent, dar de sus. Nu cred ca poate oricine sa picteze o icoana, oricat de mult si-ar dori.

Saracim si in acelasi timp aceasta saracire ne face sa gresim intr-un mod atat de grosolan.

De la o prietena ce picteaza icoane am aflat ca multe din acele kitsch-uri cu pretentii de icoane, imprimate in moduri si locuri ce te uimesc, sunt realizate pe banda rulanta in fabrici din Turcia sau China, fara sa se tina cont de lucruri importante (culori, expresie, calitatea materialelor). Ma gandesc in ce orbire suntem daca cumparam asemenea lucruri in timp ce icoane ce respecta canonul sunt trecute cu vederea, singurul criteriu de alegere fiind pretul.

Eu nu am terminat vreo facultate arta. Foarte putine icoane se fac desenand cu mana libera o icoana cu totul noua. De obicei se porneste de la desen. Adica pornesti de la o icoana scoasa la imprimanta pe hartie, si copiezi la indigo pe lemn contururile, cutele si chipul. Apoi, ce ai de facut este sa umplii cu culoare. Acum pare prea simplu... Nu este nici simplu, iti trebuie ceva rabdare. De la o prima nuanta de culoare, adaugand mai departe alte cateva din ce in ce mai deschise, vezi cum dai volum unei maneci de exemplu. Cel mai mult imi place cand pictez mainile si chipul, cand vezi cum capata volum, cum prinde viata.

In timp deprinzi lucrurile. Cum sa dai mai bine cu pensula, cum sa combini culorile pentru a obtine ce doresti, etc.

Este un foarte bun artist iconar aici in Bucuresti, pe nume Ruxandra Lacatus. Eu merg la atelierul ei si vad cum incet-incet am progresat. Nu ma compar cu cei care au nustiucate icoane la activ, sau care deseneaza de nustiucati ani, sau care au terminat arta sacra. Eu sunt printre cei care o data sau de doua ori pe saptamana, dupa serviciu, merg acolo de placere, si mai adauga un pic la icoana la care lucreaza. Mai am nevoie de un sfat, de ajutor, mi se arata ceva, sau mai trebuie ceva corectat, nu pictez de unul singur deci. Conteaza foarte mult lucrul asta, sa fii intr-un grup si sa ai parte de ajutor.

Imagini crestine stravechi
 

Imagini din catacomba Sfintei Tecla unde puteti vedea unele dintre cele mai vechi reprezentari crestine ale apostolilor Ioan(prima imagine)Petru(a doua imagine)dar si a lui Iisus in ipostaza ,,Bunului Pastor"(ultima).

Să mai uităm de kitsch-uri
 

Frescă a pictorului Grigore Popescu - Muscel.

https://scontent-b-ord.xx.fbcdn.net/...26&oe=54D3C36B

Pictorul Grigore Popescu Muscel este unul dintre cei mai importanti reprezentanti contemporani ai artei iconografice românesti si europene. Acesta este cunoscut atât ca pictor (pictură murală si pictură pe lemn, pânză etc.), cât si ca restaurator (pictură în tehnicile frescă, ulei, tempera).

Maestrul Grigore Popescu Muscel a pictat peste 50 de biserici în România, Germania, Ungaria, Cipru, Franta, Serbia, Grecia.

http://www.crestinortodox.ro/liturgi...cu-128315.html

.................................................. .................................................. .................................................. .................................................. .................................................. .................................................. ........................................