Eu nu am fost niciodata in postura de a alege;am ajutat cazurile asa cum le-am cunoscut,cum au venit inspre mine:un copil,un batran,un caine bolnav,o pasare bolnava si chiar plante.
Imi plac copiii foarte mult dar si ei pe mine,as face orice as putea sa ajut copii sa nu simta durerea sau nedreptatile vietii.

Azi la biserica,am intalnit o fetita atat de gingasa si draguta care statea langa mine,ne-am placut pe loc. Normal ca daca s-ar allege intre un copil si o fiara agresiva care i-ar pune viata in pericol,as actiona in favoarea copilului.
Totusi,daca situatia o impune m-as gandi daca nu pot sa evit fiara,s-o pacalesc pt a nu fi nevoita s-o omor.
Am avut in garaj,un paianjen veninos(vaduva neagra)si intai am incercat sa-l prind cu un borcan si sa-l duc in niste locuri pustii,dar... nu s-a putut si atunci a trebuit sa dau cu spray...imi pare rau ca a trebuit sa-l omor si ca nu l-am putut prinde,asta este eu intai incerc sa rezolv lucrurile fara violenta si moarte daca imi sta in putinta.Normal ca sentimentul de supravietuire este mai puternic si in conditii de criza trebuie sa fac ceva si pt viata mea,dar repet uciderea nu este prima optiune in mintea mea.

Sunt coerenta,intelegeti sau trebuie sa reiau?

Nu trebuie sa-mi spuneti mie asta.
Eu insami treiesc tragedia spirituala dar si barbarica in acelasi timp,al unui neam pacatos,al caror rude imi atarna ca ajutor pe viata.
Am un apartament in Romania,in care nu am locuit niciodata. Mama mea nu a fost de acord sa stau eu acolo,desi este pe numele meu...trebuie sa fie inchiriat pt a ajuta o sleatca de popandai in familie care nu muncesc,nu au muncit niciodata.
Cati dintre voi ati fi de acord cu aceasta situatie?Eu am fost,si am ales sa plec eu de una singura sa-mi fac casa cu banii mei decat sa am un apartament donat de parinti in conditiile lor.
Nu ma doare ca banii sunt donati,ma doare situatia in care sunt donati.
De fapt este mai mult decat atat,practic sunt mentinuti in aceasta stare de semi-prostie si autism social de ani intregi. Donatie inseamna o data,in momente de criza,pana cand omul se pune pe picioare.
Aici este vorba despre sentimentalismul prost administrat al mamei mele.

La filozofie crestina toti sunteti buni,dar aveti cazuri din acestea in familie?Eu am si fiecare zi este la fel!
A zis Iisus ca unii trebuie sa munceasca din greu(chiar si ceva care nu le place-in cazul meu)doar pt a-i ajuta pe altii care nu au nici o dorinta in a-si intretine familia?

Ciudat!
Cand le-am raspuns foarte sincer atat lui antoniap cat si lui dobrin,au devenit brusc neinteresate.
Poate sa fie fusul orar,poate s-au dus la culcare...?

Yasmina fiecare familie cred ca are cate un astfel de membru cu o problema sau alta. In familia sotului meu de pilda , din cauza unei deceptii din tinerete, avem o ruda care s-a afundat in alcoolism. Nu a realizat nimic in viata, astazi la 54 de ani nu are nici un venit, casa, nimic si traieste de azi pe maine muncind cu ziua pentru mancare si alcool. Nu il dispretuiesc ci imi pare nespus de rau de el. Singura mea preocupare acum este sa strang bani sa pot cumpara o casuta mica sa il duc acolo. Sa pot sa ii asigur un loc sa stie ca e al lui si poate trai acolo cate zile o avea. Am stat de vorba cu el, e constient de pacatul in care se zbate dar mi-a spus: miha nu mai am vointa, sunt rapus si ma recunosc invins. Sunt foarte trista pentru el si sper ca va veni ziua sa pot fi permanent langa el si sa incerc sa il ajut sa iasa din acest iad in care se zbate. Pana atunci ma rog la Dumnezeu sa ii dea zile si putere sa reziste.

Vezi yasmina ce inseamna sa nu ai rabdare? Eu scriu de pe telefon acum si scriu greu ca am autocorectie in engleza si imi iese scrierea aiurea. Invata rabdarea draga mea si nu judeca dupa aparente.

Aplicat la caini vagabonzi, chestia asta la ora actuala se reduce la "spray".
NU exisa alternativa, doar daca nu cumva Bill Gates vre sa-i adopte pe toti.

Sau sa fie lasati pe o insula pustie (sa nu distruga un intreg ecosistem) unde ultimii sa moara de foame, dupa ce se termina de mancat intre ei.
Dar eutanasiati in nici un caz, ar fi pacat. Mai degraba oamenii.

Dumneavoastra aveti numai un caz ....eu am numai cateva cazuri in care persoanele respective sunt normale dpdv social,mental si spiritual.
Daca ar fi fost numai un caz,atatea rude am fi facut fata,insa din pacate sunt prea multi fara serviciu,mai ales din acestia tineri,in putere,care au dorinta sa traiasca in doi,sa aibe copii dar nu au nici un plan de viata.

Dumneavoastra aveti copii? Imi pare ca da.
Va preocupa mai intai soarta lor sau intai soarta fratelui cu problema?

Eu asa am crescut in familia mea,singura.Mama s-a preocupat si inca se mai preocupa de cazurile altora.
Mama nu pare ca este casatorita si are familia si grijile ei.Ea traieste intai pt parintii ei,pt frati si surori,iar ei sunt cam nesimtiti la faza asta si abuzeaza de ea la modul cel mai grosolan.
Scuzati-ma dar daca ai aceste impulsuri sa ajuti toata omenirea,ar fi bine sa nu te casatoresti si sa mai faci copii ci sa te indrepti spre calugarie,unde poti s-o faci cu destul success fara a-ti mai supara sotul sau copiii,neglijandu-i.
Adica cum sa-ti neglijezi propriile progenituri in favoarea altor rude?

Da,am vazut ca mi-ati raspuns.Intradevar nu stau prea bine cu rabdarea,dar si cu altele.
Am multe de invatat in orice caz.

Alin,nimeni nu a incercat mai intai sa resolve problema cat mai putin barbaric cu putinta.Locatarii au sesizat primariile inca de la inceputul fenomenului dar ei erau prea ocupati sa fure cat erau pe posturi pt a-si lua casa de vacanta si masini exorbitante.
Au lasat ca sa se umple de haite si acum aleg cea mai disperata solutie.
Ba mai mult,vor si concursul oamenilor!
Atunci la ce mai sunt ei buni?De ce mai are lumea nevoie de ei?

Eutanasia nu costa nimic?Mii de hinghieri la lucru,benzina,masini speciale apoi sanitarizarea strazilor dupa hoiturile de caini?Energie ca sa arzi cadavrele si cate altele.
Cum se va face euthanasia?Asa din priviri?

Oricum,referitor la subiectul propus de Sophia,pe care il admir si il respect,am decis sa ma rog si pentru cainii blanzi si nevinovati care vor suferi alaturi de cei agresivi in baile astea de sange.
Si pentru familia mea de departe,care stiu ca plange si se intristeaza in asa vremuri de criza si de confuzie.