Cine scrie un acatist inseamna ca are evlavie mare la sfantul respectiv. Scrie pentru ca asa doreste el sa-si manifeste sentimentele fata sfantul respectiv. Comunitatea din care face parte accepta sau respinge acatistul cu pricina, in functie de evlavia fata de cel in cauza.

Acatistul in primul rand rememoreaza, pe scurt, viata si minunile sfantului sau ale parintelui respectiv. Apoi ii cere sa mijloceasca pentru noi. E ca si un imn.

Pe pamant, sfintii au fost smeriti, dar dupa ce trec dincolo accepta mici daruri din partea noastra, mici cantari de lauda, alaturi de rugaciuni de cerere.

In acatiste, exista riscul ca sfantul sa fie considerat pe acelasi plan cu Dumnezeu. Am intalnit astfel de cazuri. Orice sfant poate fi doar un mijlocitor pentru noi. Exista sfinti care au doua-trei acatiste si preferam unul dintre ele care parca se lipeste de sufletul nostru.

As compara scrierea unui acatist cu pictarea unei icoane. Cred ca, in ambele cazuri, autorul trebuie sa respecte o randuiala de viata aparte. Nu e gresit sa se scrie acatiste, asa cum nu gresit sa se picteze icoane. Modul de redactare poate fi comentat, insa, si adus la cunostinta autorului pentru a se face indreptarile cuvenite, daca e cazul. Putem opta pentru unul sau altul dintre acatiste.

,,Acatist: Gr.Akathistos - imn de multumire. Cantare de lauda, multumire si preamarire. Unul din acatistele cele mai cunoscute, este cel inchinat Maicii Domnului. Acest acatist are forma unui poem compus din 24 icoase si condace, fiecare icos fiind urmat de o litanie alcatuita din 12 stihuri, care se incheie cu invocatia : "Bucura-te, Mireasa, pururea fecioara!". Nu se cunoaste cu certitudine cine l-a scris, el fiind atribuit pe rand: patriarhului Serghie al Constantinopolului (610-638), apoi lui George Pisidul, lui Fotie, lui Gherman, patriarh de Constantinopol (dupa un manuscris al lui Sf. Gali (550-647) din sec. al IX-Iea si in cele din urma lui Roman Melodul."
(Sursa: Dictionar religios)

Nu stiu, nu pot avea o pozitie exacta, insa ma feresc sa judec semenii. oricum ce e de la Dumnezeu se vadeste. Deci se va vadi si sfintenia Cuv. Paisie Aghioratul daca va sa fie.

Ma iertati domnule barbat crestin daca v-am suparat. daca s-or intalni aici pe acest thread patimi si nu idei omenesti , asta sa o lasam pe seama lui Dumnezeu sa o constate. Parintele meu avea o vorba: "te-a pus Hristos pe scaunul Lui ca sa judeci patimile altora?"

nu pot sti cat este de corect (si de ce n-ar fi?)dar si eu gandesc exact la fel. Sunt de aceeasi parere.

Ne putem ruga parintilor necanonizati?
 

Un articol de folos pe care l-am gasit pe site
http://www.crestinortodox.ro/editori...ti-138240.html

"Sfintii sunt cinstiti inainte de canonizare !

Sfantul Simeon Noul Teolog se ruga des catre parintele sau duhovnic, anume Simeon Evlaviosul, in aceasta privinta, el alcatuind o slujba si zugravind o icoana.

Sfantul Paisie de la Neamt a adormit in Domnul in ziua de 15 noiembrie 1794, fiind inmormantat in biserica mare a manastirii. La scurt timp dupa inmormantare, ucenicii sai i-au scris viata si i-au zugravit o icoana, pe care au asezat-o pe mormantul sau. Datorita si situatiei politice a vremii, canonizarea oficiala a venit abia in anul 1988, din partea Patriarhia Moscovei, si in data de 20 iunie 1992, din partea Bisericii Ortodoxe Romane, proclamarea oficiala avand loc in ziua de 15 noiembrie 1994.

Slujbele sfintilor Ioan din Kronstadt si Xenia din Sankt Petersburg au fost intocmite cu multa vreme mai inainte de canonizarea lor. La randul sau, parintele Serafim Rose a alcatuit un acatist in cinstea parintelui sau, Sfantul Ioan Maximovici (+1966), cu multi ani mai inainte de canonizarea acestuia, petrecuta abia in anul 1994."

Părintele Paisie Aghioritul pomenit la 19 ani de la trecerea la Domnul
 

"La Mănăstirea „Sfântul Ioan Evanghelistul“ din Suroti, de lângă Tesalonic, în noaptea dintre 11 şi 12 iulie, au fost săvârşite slujba Privegherii, Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire a monahului Paisie Aghioritul. Pomenirea a fost săvârşită cu ocazia împlinirii a 19 ani de la mutarea din această viaţă a monahului Paisie, care a trăit cea mai mare parte din viaţa sa la Sfântul Munte Athos şi este cunoscut în toată lumea ortodoxă pentru curăţia vieţii sale, pentru cuvintele de învăţătură şi sfaturile sale care au fost traduse în numeroase limbi.

Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Nikodimos, Mitropolitul Kassandriei, împreună cu Înaltpreasfinţitul Athanasios, Mitropolit de Lemesos din Cipru, înconjuraţi de un sobor de slujitori, din care au făcut parte stareţi veniţi de la mai multe mănăstiri din Grecia. La finalul slujbei, a fost oficiat şi un Parastas pentru monahul Paisie Aghioritul. Soborul de slujitori s-a deplasat în spatele bisericii mănăstirii, la mormântul monahului Paisie, unde a fost săvârşit un Trisaghion pentru cei adormiţi. A urmat cuvântul de învăţătură al IPS Mitropolit Nikodimos, care a cerut şi IPS Mitropolit Athanasios o mărturie personală despre monahul Paisie Aghioritul, fostul său părinte duhovnicesc." (Sursa: Ziarul Lumina)

A fost hotarata canonizarea Cuviosului Paisie Aghioritul
 

Avem binecuvantare sa citim Acatistul Sfantului Paisie Aghioritul.

Citez din Cuvantul Ortodox, link mai jos:

"Patriarhia Ecumenica a anuntat ca, in sedinta Sfantului Sinod de pe 13 ianuarie 2015, a fost hotarata canonizarea Cuviosului Paisie Aghioritul, relateaza Romfea.gr.

Acest lucru s-a produs sub conducerea Prea Fericirii Sale in cadrul reuniunii ordinare a Sfantului Sinod, astazi 13 ianuarie 2015, in urma unei cercetari amauntite a aspectelor legate de aceasta tema.

Prin urmare, Sfantul Sinod a (a) decis in unanimitate inscrierea in Sinaxarul Bisericii Ortodoxe Grecesti a calugarului Paisie Aghioritul si (b) propune Preafericirii Sale, Patriarhului Ecumenic Bartolomeu, in urma votului unanim, numirea unui noi Ierarh, a Arhimandritul Irineu Avramidi care slujeste in Paris, ca Episcop Vicar in Mitropolia Frantei condusa de Prea Sfintia Sa, Mitropolitul Emanuil, cu titlul de Episcop de Riga.

Patriarhia Ecumenica, 13 Ianuarie 2015

Reamintim ca Patriarhia Ecumenica a mai decis, recent, inscrierea in randul sfintilor a Cuviosului Porfirie Kavsokalivitul."

http://www.cuvantul-ortodox.ro/recom...nizat-oficial/

Gresit!!! In Biserica Ortodoxa, exista ceva care se numeste RANDUIALA... Daca Sfintii sunt primii care fac ascultare si nu ies din randuiala noi de ce am face-o? Este bine sa avem evlavie la un sfant sau altul dar daca nu este CANONIZAT, nu exista nici acatist recunoscut de Biserica. Ei ar fi primii care ar spune sa tinem randuiala si sa nu facem de capul nostru. In concluzie; Ne putem ruga la cine avem evlavie chiar daca nu este canonizat, dar nu este voie sa citim acatistul respectiv dintr-un simplu motiv; NU ESTE SCRIS CU BINECUVANTAREA BISERICII!!! Doamne ajuta!

Este usor discutabil. Sf. Simeon Noul Teolog l-a cinstit pe paritele lui duhovnicesc ca pe un sfant.

Pai cam asa ajung oamenii in calendar, evlavie datorata vietii de sfintenie. Si intreaba Biserica spune ca omul ala e sfant iar clerul cerceteaza si il randuieste in randul sfintilor.

Dar dupa o cercetare extrem de amanuntita pentru a nu lasa pe viitor prilej de sminteala.

Eu cred că Sf. Paisie ar fi mai mulţumit dacă am lucra rugăciunea inimii, decât să-i citim acatisul.