Frumoase si de folos cuvinte !
Foarte frumos vorbea de Maica Domnului Parintele Teofil Paraian , iar de gasesti ceva in acest sens , te rog sa postezi !:1:

Recomand site-ul http://www.maicadomnului.ro/ pentru marturii duhovnicesti.

Părintele Teofil Părăian - Cine este Maica Domnului pentru mine?
 

Am şi găsit o predică deosebit de interesantă a părintelui Teofil Părăian - Dumnezeu să-l odihnească în pace - despre Maica Domnului şi relaţia noastră cu ea:
http://www.nistea.com/theotokos2.html

Sper să vă fie de folos!

Într-adevăr, acest verset a fost tradus în mod diferit în varianta ebraică a Vechiului Testament (textul masoretic) faţă de Septuaginta (varianta greacă a V T). N-am mai specificat acest amănunt... care ţine deja de teologie, pentru că m-am gândit că topic-ul se referă mai mult la relaţia noastră cu Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Fiindcă aţi amintit de această diferenţă dintre cele două tradiţii textuale, voi menţiona doar faptul că, din cauza acestei deosebiri de traducere, a existat, în istoria Bisericii, o polemică aprinsă între exegeţii creştini şi cei evrei.
De exemplu, în "Dialog cu iudeul Trifon", Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful argumentează tradiţia creştină de interpretare a textului, arătând că versetul este o importantă profeţie mesianică. Iudeul Trifon, având la dispoziţie traducerea ebraică a Bibliei, contraargumentează, susţinând că textul nu menţionează o "fecioară", ci o "tânără" (almah), iar copilul care urma să se nască nu era Mesia, ci viitorul rege Iezechia, fiul lui Ahaz.
În Sfânta Evanghelie după Matei (1, 23), textul vechi-testamentar este citat în varianta Septuagintei (întrebuinţându-se, deci, termenul "fecioară"). În privinţa traducerii ebraice, termenul "almah" nu contrazice decât în aparenţă interpretarea creştină, deoarece, în alte texte din Vechiul Testament, acest cuvânt este folosit cu sensul clar de fecioară, tânără necăsătorită. De asemenea, faptul că naşterea acestui prunc va fi un "semn" din partea lui Dumnezeu pentru fiii lui Israel (aşadar, un fapt supranatural) constituie un alt argument în favoarea înţelegerii textului drept o profeţie mesianică şi o referire la fecioria Maicii Domnului. Dacă profetul s-ar fi referit la o naştere naturală, acel eveniment nu ar mai fi constituit un miracol, un "semn" atât de puternic şi de incontestabil, încât l-ar fi putut încredinţa pe regele Ahaz de biruinţa asupra asirienilor (vezi contextul, Isaia cap. 7).
În capitolul 9 al cărţii lui Isaia, se continuă această profeţie despre Pruncul minunat, subliniindu-se faptul că Cel Care Se va naşte din Fecioară va fi o Persoană cu însuşiri supranaturale imposibil de atribuit unei personalităţi istorice obişnuite. Oricât de evlavios ar fi urmat să fie regele Iezechia, el nu putea fi numit "Dumnezeu tare, Stăpânitor, Domn al păcii, Părinte al veacului ce va să fie" (Isaia9), de unde rezultă că Pruncul prezis este Mesia - Domnul nostru Iisus Hristos - iar tânăra/fecioara menţionată în 7, 14 este Maica lui Hristos, Pururea Fecioara Maria.
Nădăjduiesc că aceste câteva rânduri v-au fost de folos. :)
Doamne ajută!

Un text plin de duioşie şi frumuseţe!
A fost postat pe site-ul Ortodoxia Tinerilor de către o creştină care-şi spune Talita şi care publică mereu texte de o incredibilă profunzime teologică şi duhovnicească!

Iată ce cuvinte frumoase, parcă desprinse din imnografia Sfântului Roman Melodul:
"Acum două săptămâni, am primit de la părintele meu duhovnic o icoană cu Maica Domnului alăptând pe Pruncul Hristos. Mult dragă îmi este icoana şi îmi mi se bucură inima când o privesc gândindu-mă la bucuria pe care Maica lui Hristos o avea când ţinea în braţe pe Fiul lui Dumnezeu.
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/ima..._m4858767b.jpgMă uit la chipul ei feciorelnic din icoana şi văzând zâmbetul ei nespus de duios, înţeleg că nimeni şi nimic nu ne este bucurie aşa cum Bucurie ne este Hristos.

Ochii Maicii din icoană privesc smeriţi dar nu către Hristos. Privirea îi este îndreptată spre acea taină pe care o poarta în inima sa, spre taina minunatei zămisliri şi naşteri a Domnului nostru. Această zămislire prin umbrirea Duhului Sfânt şi naşterea lui Hristos au lăsat-o pe ea pururea Fecioară. Privind ochii Maicuţei, nu pot sa nu intreb:

Cum o fi bătând, Măicuţă, inima ta când hrăneai pe Hrănitorul tuturor? Cu câtă duioşie purtai pe braţele tale pe Cel ce pe toate le ţine? Cu câtă bucurie îmbrăca Hristos inima ta atunci când tu înfăşai în scutecel pe Cel ce se îmbracă cu lumina ca şi cu o haină? Cu câtă dulceaţă se umplea, Măicuţă, sufletul tău când legănai pe Iisus Cel nesfârşit de dulce ?

Cum nu te vom ferici noi pe tine, Pururea Fecioară Maria?
Cum nu te vom cinsti pe tine, Maica Dumnezeului nostru?
Stăpâna noastră Preabună, strânge-ne pe toţi în poala veşmântului tău şi slobozeşte-ne în Grădina Raiului !
(Talita)

Pentru Scotland the Brave
 

Doamne ajută!

Deşi mesajul meu este off topic, aş dori să-i scriu câteva cuvinte colegului nostru Scotland the Brave.
Mi-aţi trimis un mesaj privat legat de ceea ce am scris la acest topic. Aş dori să-mi cer scuze pentru că, din cauza unei probleme tehnice, nu v-am putut răspunde atât de mult timp. Vă rog să mă credeţi că am mai intrat pe forum şi am încercat să vă scriu... M-a bucurat sincer mesajul dumneavoastră şi sunt dispusă să discutăm! Dacă doriţi să vă explic ce s-a întâmplat mai exact, putem discuta privat pentru că aici ne-am abate prea mult de la topic.
În seara aceasta, am încercat din nou să vă trimit un mesaj privat, ştiind că s-a remediat problema pe care am avut-o, dar observ că dă o eroare... De aceea, v-am scris aici, pentru a vă asigura că am primit mesajul pe care mi l-aţi trimis şi că mă bucur să discutăm. Până acum, repet, nu v-am putut scrie dintr-un motiv ce nu a depins de voinţa mea.
Sper din tot sufletul să mă credeţi şi să nu fiţi supărat pe mine.

O noapte binecuvântată!

Cu deosebit respect,
Laura Stifter

Va multumesc si eu pentru amabilitate dar discutia nu mai este nici necesara si nici de actualitate.Va doresc toate cele bune.

După sfânta scriptură, maica noastră a creştinilor este Ierusalimul cel de sus: "Iar cea liberă este Ierusalimul cel de sus, care este mama noastră." (Galateni 4:26) A se vedea şi Evrei 12:22. Maica noastră a tuturor creştinilor este deci Biserica.

Maica Domnului este maica Domnului. Eventual poate fi considerată şi maica apostolului Ioan, după ce Iisus o încredinţează acestuia la evenimentul răstignirii de pe Golgota. Evident s-ar putea unii să o vadă ca pe o mamă. Că ar fi şi maica tuturor creştinilor, asta este un pic mai greu. În acest caz cred că trebuia adăugat că Ioachim şi Ana sunt Bunicii creştinilor, iar părinţii acestora străbunicii creştinilor şi tot aşa mai departe.

Doamne ajută!
Desigur că, în sens spiritual, mama noastră este Biserica. Prea Sfânta Fecioară Maria, Maica Domnului nostru Iisus Hristos, este Mama noastră tot într-un sens duhovnicesc căci, prin iubirea ei faţă de noi, ne ocroteşte întocmai ca o mamă, iar noi o simţim foarte apropiată de inimile noastre. Afirmând că Biserica este maica noastră, Sfântul Apostol Pavel o personifică şi, totodată, interpretează în sens duhovnicesc textele vechi-testamentare referitoare la Ismael şi Isaac. Astfel, textul biblic citat de dvs. ar trebui interpretat, în opinia mea, înţelegând sensul duhovnicesc al cuvântului "maică" şi al sintagmei "Ierusalimul cel de sus". În caz contrar, am putea înţelege Biserica drept un oraş - Ierusalimul - ceea ce, evident, ar fi o idee copilărească. :) Ierusalimul istoric a fost un tip al Bisericii care, la rândul ei, este tip al Ierusalimului ceresc: Împărăţia lui Dumnezeu.
În aceeaşi cheie de interpretare, Maica Domnului ne este mamă spirituală nu în sens biologic (astfel încât Ioachim şi Ana să fie bunicii noştri etc.), ci în sens duhovnicesc. Relaţia noastră cu Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu este atât de duioasă şi apropiată, încrederea noastră în ea este atât de sinceră şi de puternică, încât îndrăznim s-o numim "Măicuţa noastră", realizând o analogie între relaţia mamă-copil şi raportul dintre Mama lui Hristos şi creştini.
Desigur, în manualele de dogmatică nu veţi găsi scris că Sfânta Fecioară este mama creştinilor, tocmai pentru că acest apelativ, pe care-l folosim pentru Maica Domnului, exprimă un sentiment al nostru, iar nu un adevăr de credinţă revelat. :)
Maica Domnului este mama dvs. şi mama mea în sensul în care a explicat şi Prgheorghe.

Pace şi bucurie întru Hristos Domnul!

Scotland The Brave,
Doamne ajută!
M-a bucurat mult mesajul privat pe care mi l-aţi trimis, vă mulţumesc.
Mi-ar face o deosebită plăcere să discutăm pe teme teologice atât privat, cât şi pe forum. Din păcate, nu v-am putut răspunde privat, pentru că dădea o eroare... Scria aşa: "

1. Scotland The Brave has chosen not to receive private messages or may not be allowed to receive private messages. Therefore you may not send your message to him/her".
2. Întrucât sunt o începătoare în lucrul pe computer, nu-mi dau seama care ar putea fi cauza, dar presupun că aţi activat dvs. o opţiune de a nu primi mesaje private. Dacă doriţi să discutăm privat, cred că trebuie să vă resetaţi opţiunile, astfel încât să puteţi primi mesajele.

Încă o dată, vă mulţumesc pentru mesaj şi pentru predica părintelui Bartolomeu Anania, care este deosebită!

Pace şi bucurie întru Domnul!

Cu deosebit respect,
Laura Stifter