Energia divina e necreata, iar fiinta lumii e creata. Energiile divine exista din vesnicie, izvorand din fiinta divina si fiind activate de Persoanele Treimice, iar lumea a fost adusa la existenta in timp, din nimic, prin Logosul divin.

Eu am retinut din facultate aceasta analogie. Cu toate ca nu sunt de acord cu analogiile pe seama lui Dumnezeu. Dumnezeu este transcendent dupa Fiinta ca si Soarele dupa esenta sa, dar imanent prin energiile necreate-harul Sau, ca si Soarele prin razele sau energia sa.

In contextul dat, esenta substantei este materiala iar esenta energiei este imateriala.
Deci apare din nou raspunsul pe care ti l-am mai dat: prezenta lui Dumnezeu in jurul nostru, nu are chip material! ( cea de care vorbesc Sfintii Parinti)

Dumnezeu se arata inimii noastre pline de dorul Lui.
Il simtim in inima asa cum L-au simtit cei doi ucenici care mergeau spre Emaus. Domnul li s-a aratat cu trupul dar nu L-au cunosct insa inimile lor L-au simtit. Si-au amintit mai tarziu cum "ardeau inimile lor pe cale" alaturi de Calator. Aprindera inimi ni-L arata pe Dumnezeu.

"Asadar, mai intai de toate, nu minunile Il dezvaluie omului pe Dumnezeu, ci ceva de la Dumnezeu care se reveleaza inimii pregatite pentru aceasta"... spune atat de frumos Pr. Serafim Rose...

Ai pus problema teribil de bine. Pericolul credinţei limitate la conceptul de Dumnezeu este cât se poate de real în zilele noastre.

Ce este material si ce este imaterial?

Care este cauza ultima a expresiei 'materiale' si cauza ultima a expresiei 'nemateriale'?

Nu vreau sa agasez cu intrebari, in esenta despre nimic, sau perceptii axiomatice.

Vreau sa scot in evidenta faptul ca mintea apeleaza reflex la clisee,
validate apriori, se agata de delimitari conceptuale si traseaza harti pe fata realitatii.

Avem idei despre realitate, dar nu ii vedem miezul.

Fiecare religie interpune o grila conceptuala.

Este un rau necesar.

Ce este cu adevarat important,
chiar daca ne folosim de ea ca reper existential trebuie sa-i recunoastem in acelasi timp si relativitatea.

Altfel ne punem singuri lanturile unui fundamentalism conceptual,
mai mult sau mai putin subtil.

Daca exprimam propozitia:

"Dumnezeu straluceste prin fiecare por al creatiei' ...este panteism?

Cliseu: 'Panteismul este cu siguranta ceva rau.'

Depinde de ce definitie aplicam:

De exemplu
Pan -teos = 'Duhule care pretutindenea esti'
Este fals?

Dumnezeu este doar o prezenta extrinseca 'materiei' sau intrinseca?

Cu ce gresim cand percepem ca suntem cu totul invaluiti in Dumnezeu,
prin tot ceea ce percepem, chiar si in cele mai rarefiate ganduri?

Dumnezeu este unic in fiinta, dar nu creeaza nimic prin fiinta Sa, caci atunci lumea si creatia ar fi vesnica, ci creeaza prin lucrarile sau energiile Sale, in timp. Exista fiinta neimpartasibila si puterile sau lucrarile ce izvorasc din ea si care se lasa impartasite de creaturi. Dumnezeu este Unul (1 Corinteni 8 : 6) pentru ca unul este universul pe care l-a facut si daca nu e un singur Dumnezeu nu e Dumnezeu adevarat. El nu admite nici un adaos in Sine si nu are ceva mai mare sau mai mic in Sine.

Au fost si filosofi care s-au ridicat la inaltimea de a concepe pe Dumnezeu ca o fiinta unica, dar nu in felul in care este aratat in crestinism. Tertulian afirma: "Daca este Dumnezeu, e necesar sa fie unic, daca nu este unic nu este". Sf. Maxim Marturisitorul spunea: "Dumnezeu este Acelasi, Unul si Singur" (cf. Efeseni 4, 6). Din unitatea lui Dumnezeu rezulta si unitatea omului, care e chipul Lui. Dupa conceptia panteista totul este Dumnezeu si Dumnezeu este totul. Nu exista distinctie intre Dumnezeu si lume.

Daca totul inseamna Dumnezeu, inseamna ca nu exista nici o diferenta intre mine si celelalte lucruri, inseamna ca nu ma pot chema "eu insumi". Pentru a ma numi "eu insumi" trebuie sa-mi asum ca exista o diferenta intre mine si celelalte lucruri. Deci inseamna ca nu exist. De fiecare data fug de mine insumi. Cand ii vorbesc aproapelui meu nu-mi vorbesc mie insumi. Realitatea sinelui implica existenta unei diferente intre mine si celelalte lucruri. Lumea cuprinde oameni diferiti si lucruri diferite. Daca eu nu sunt alte lucruri inseamna ca nu sunt totul. Eu nu sunt Dumnezeu. Deci panteismul e gresit.

http://www.crestinortodox.ro/secte-c...ase-72869.html

Dumnezeu nu este in materie.
Singura materie care se preface in trupul si sangele Domnnului este painea si vinul in taina euharistiei.
In rest, tot ce ne inconjoara este creatia mainilor Sale.