Draga Dumitru
Primul om care a avut o credinta a crezut in Dumnezeu. El s-a inchinat unei forte supreme, divine, lui Dumnezeu, care se manifesta, conform nivelului lor de credinta, prin fortele naturii. Legatura omului cu animalul era sub forma de vanator si vanat. Iar vanatul era de multe ori adus ofranda lui Dumnezeu. Faci o greseala fundamentala . inchinarea nu era in fata animalului ci la Dumnezeu iar animalul reprezenta o simbolistica.

``experienţa extatică în sine, ca fenomen originar, este constitutivă condiţiei umane; nu ne putem imagina o epocă în care omul nu a avut vise, ori vise-în-stare-de trezie şi
nu intra în „transă", pierdere a conştiinţei interpretată ca o călătorie a sufletului în lumea de dincolo. Ceea ce se modifică şi se schimbă în diversele forme de cultură şi de religie este interpretarea şi valorizarea experienţei extatice, întrucât universul spiritual al oamenilor din paleolitic era dominat de raporturile de ordin „mistic" dintre om şi animal. `` Mircea Eliade Istoria religiilor

Sa nu uiti ca asa este si astazi. Oameni care intra in moarte clinica si isi revin de pilda. Si mai sus, Sfintii nostri Parinti care au avut experiente extatice extraordinare in legatura cu Dumnezeu , cu Sfintii Apostoli, cu Iisus Hristos si Fecioara Maria.
Daca cauti in Sfanta Scriptura ai sa gasesti nenumarate exemple de interventie a lui Dumnezeu prin intermediul fortelor naturii. Asta nu inseamna ca omul se inchina fortelor naturii, ci lui Dumnezeu. Daca sacrificau miei asta nu inseamna ca se inchina animalului ci lui Iisus Hristos.

``Importanţa unei idei religioase arhaice este confirmată, de asemenea, de capacitatea sa de a „supravieţui" în epocile ulterioare.`` Istoria religiilor Mircea Eliade

Iezechiel Cap. 37
``1. Fost-a mâna Domnului peste mine şi m-a dus Domnul cu Duhul şi m-a aşezat în mijlocul unui câmp plin de oase omeneşti,
2. Şi m-a purtat împrejurul lor; dar iată oasele acestea erau foarte multe pe faţa pământului şi uscate de tot.
3. Şi mi-a zis Domnul: "Fiul omului, vor învia, oasele acestea?" Iar eu am zis: "Dumnezeule, numai Tu ştii aceasta".
4. Domnul însă mi-a zis: "Prooroceşte asupra oaselor acestora şi le spune: Oase uscate, ascultaţi cuvântul Domnului!
5. Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu oaselor acestora: Iată Eu voi face să intre în voi duh şi veţi învia.
6. Voi pune pe voi vine şi carne va creşte pe voi; vă voi acoperi cu piele, voi face să intre în voi duh şi veţi învia şi veţi şti că Eu sunt Domnul".
7. Proorocit-am deci cum mi se poruncise. şi când am proorocit, iată s-a făcut un vuiet şi o mişcare şi oasele au început să se apropie, fiecare os la încheietura sa.
8. Şi am privit şi eu şi iată erau pe ele vine şi crescuse carne şi pielea le acoperea pe deasupra, iar duh nu era în ele.
9. Atunci mi-a zis Domnul: "Fiul omului, prooroceşte duhului, prooroceşte şi spune duhului: Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: Duhule, vino din cele patru vânturi şi suflă peste morţii aceştia şi vor învia!"
10. Deci am proorocit eu, cum mi se poruncise, şi a intrat în ei duhul şi au, înviat şi mulţime multă foarte de oameni s-au ridicat pe picioarele lor.``

Iata credinta strabatuta pana astazi. La Dumnezeu orice este posibil. Nenumarate oase au fost gasite intregi , chiar si de animal, in diverse pesteri, puse in anumite forme, probabil cu un anumit ritual care ne spune clar multe despre credinta in Dumnezeu chiar si asa cum este aratat de Iezechiel.
Asta confirma mai mult decat oricand ca omul dintotdeauna a crezut in Dumnezeu. Doar astazi in postmodernism s-a semetit. Fara baza si fara discernamant dand la o parte istoria omenirii intregi in credinta.

Dobrin7m - din nou aceeasi greseala
Liberul arbitru nu inseamna a fi sau nu in biserica.
Eu nu cred ca Dumnezeu a lasat liberul arbitru. Asa ceva nu exista in credinta.
Ori crezi in Dumnezeu si atunci sti ca totul este de la El, inclusiv stiinta, ori nu crezi in El si atunci ai intr-adevar liberul arbitru, puterea de a face ce vrei.
Un credincios nu are aceasta putere. El este condus de credinta.
Dar, ceea ce spun si cred/simt eu, iar multi nu, este ca pot exista mai multe grade de credinta.
Poti fi credincios in masura in care poti. Unul este mai extrem credincios, altul mai neputincios, dar credinta si pe Dumnezeu au amandoi.

Ba da, credinta este o povara, asa cum am spus luata in mod constient.
Tu spui de pofte trupesti.
Dai exemplul cu painea si prajitura. Pentru fiecare organism conteaza acea cantitate de substante care se afla in alimente. Unul nu are nevoie de ele, nu-i plac, altul are nevoie in cantitate mai mare pentru ca le pierde mai usor.
Postul este o infranare, dar nu rationala, pentru ca exclude total anumite elemente de care are nevoie omul si il pune sa manance in surplus altele.
Nu mananci lapte si branza, dar te umfli cu paine si gem si cartofi prajiti.
Cat de rational este asta?
O simti de ex. atunci cand faci o criza de spasmofilie si vine medicul sa-ti faca injectii cu calciu.
Si nu e vorba numai de postul alimentar ci de tot. Te stradui sa faci ceea ce spun oamenii ca inseamna credinta, regulile lor, sa fii in acelasi timp si om si sotie si mama si sa lucrezi si sa ai prieteni.
Ori asta este f.greu. Daca te duci la biserica nu mai esti cu familia, cu prietenii, nu te mai duci la serviciu si invers. Nu mai dormi, nu mai citesti, nu mai scrii, nu mai pictezi, sau cosi, sau te plimbi asa cum ti-ai dori ca om. Nu mai poti fi a sotului/sotiei, nu mai poti face copii, etc.
Daca postesti alimentar nu mai ai putere la munca, nu mai poti iesi cu prietenii la o prajitura, nu poti sa-ti sarbatoresti ceva.
Intr-un cuvant ori esti om si ai familie si serviciu, ori esti cu Dumnezeu in fiecare secunda si atunci stai la manastire.
Si atunci faci slalom si te stradui sa fii undeva la mijloc. Si tot nu este bine pentru unele pareri.
Si cel mai rau este cand te afli intre Dumnezeu si stiinta si ramai...fara copii, pentru ca unii gandesc ca stiinta, in speta medicina nu este de la Dumnezeu si deci nu ai voie s-o folosesti.

D-zeu e un zeu tanar. A avut multi predecesori.

Si ca o completare la mesajele anterioare, acuma intelegem multe datorita stiintei. Intelegem inclusiv de ce au fost inventati zeii si de ce lumea se incapataneaza sa creada in pofida dovezilor si logicii.

Poate va veni vremea sa te situezi deasupra animalelor , deasupra "inteligentei " lor , caci ele sunt pentru a ne sluji noua , ci nu invers ! Tocmai , pentru ca studiem , ne intarim in credinta noastra , si ne dam seama de Maretia lui Dumnezeu ce se revarsa in adevaratele scrieri , opere de arta , in fascinanta lume a stiintei , in tot ce ne inconjoara . Nu stiu , dar bine ar fi , sa citesti un Acatist extraordinar de frumos si de actual :" Slava lui Dumnezeu pentru toate " , si cu siguranta iti va mai inmuia inima impietrita si vei reusi cu adevarat sa evoluezi , asa cum trebuie si iti doresti . Cat despre cei de aici , nu sunt baieti sau mai stiu eu cum , ci sunt oameni , asa ca te rog mai mult bun simt nu ar strica cand scrii si te adresezi celor de aici . Iti voi urmari cu mult mai multa atentie postarile tale , pentru a vedea evolutia ta .La multi ani , multa sanatate si minte inteleapta .

ai2
Multi atei cred in astrologie. daca tu nu crezi in astrologie asta nu inseamna ca ateii nu cred. Ateii nu se rezuma doar la tine. Avem exemple nenumarate.
Totodata ateii sunt foarte diversi si au diverse teorii. Eu nu discreditez ateismul, ci doar vreau sa spun ca , omul de cand e pe pamant crede in Dumnezeu. Si ca doar in anii de pe urma a aparut ateismul. Nu sunteti vechi cat omenirea ca si teorie.
Aici nu vorbim de limite ci de adevaruri atestate stiintific.
Istoria si arheologia ne vorbeste de credinta omului.
Insusi tu prin oasele tale, peste 150 ani vei vorbi de credinta. Vei fi intr-un mormant in urma unui ritual de inmormantare si cineva va citi ceva pe crucea ta, sau pe piatra ce se va afla la capatul mormantului tau. Imaginea ta, va aparea in visele copiilor tai.
Ateul nu crede in Dumnezeu si astfel este contrar umanitatii care dintotdeauna a crezut in Dumnezeu.
De la primul om si pana la omul de astazi a existat credinta in Dumnezeu.

Mircea Eliade explica, in Istoria credintelor si a ideilor religioase, ca omul are sentimentul religios innascut, credinta face parte din structura intelectului uman.
Si acesta este un adevar incontestabil.

Cunosc problema ateilor pentru ca o mare parte din viata am fost
ateu. Am incercat sa o analizez cat mai obiectiv si am sa expun
concluziile la care am ajuns. Omul la nastere are si facultatea de
a rationa cat si pe cea de a crede. Doar ca prima e doar in stadiu
de posibilitate pe cand ultima e in act, ca sa ma exprim filosofic.
Copilul mic da dovada ca pentru el a crede e normalul, pe cand a
rationa nu. Spuneti unui copil o poveste, dar in limbaj rational si
cu argumente rationale si il veti adormi imediat pentru ca nu va
intelege nimic, dar daca ii spuneti acelasi lucru in limbaj normal
de poveste va va sorbi cuvintele, iar intelegerea ei e uluitoare.
Copilul intelege limbajul povestii imediat, in schimb nu poate
intelege limbajul rational. Limbajul povestii este limbajul credintei.
Desigur, o credinta naiva, dar tot credinta se cheama. Vreau sa
subliniez cu aceasta, ca omul a fost dotat de Dumnezeu cu o mai
mare facultate a credintei decat cea a ratiunii. Societatea moderna,
insa, a ales sa se bazeze pe cealalta facultate, cea a ratiunii, si
atunci isi pregateste viitorii sai cetateni ca sa se bazeze pe aceasta
facultate. Toata educatia moderna pune un mare accent pe ratiune
si neglijeaza credinta. Credinta e trecuta la preocupari private.
Impactul societatii asupra copilului din ziua de astazi e imens. El
devine ateu fara sa vrea, pentru ca societatea in ansamblu e atee.
Facultatea de a crede i se atrofiaza pe zi ce trece, in schimb cea
a ratiunii se dezvolta. Exista si varianta in care se pierde simtul
credintei si nici cel al ratiunii nu se dezvolta si aici se incadreaza
cei mai multi. Ei pierd sensul dat de credinta si nici nu urmaresc
un sens rational oarecare, ci traiesc la intamplare. Ei nu sunt nici
atei nici credinciosi, ci doar superstitiosi, confuzi si fara de tel in
viata. Ateii, insa, sunt aceia carora li s-a atrofiat facultatea de a
crede si li s-a hipertrofiat facultatea rationala. Ei nu mai pot crede
in minuni, in supranatural, ei cred doar in ceva ce poate fi vazut
sau verificat. Ca sa aduci un ateu la credinta trebuie mai intai sa-i
reinvii facultatea de a crede si acest lucru nu e deloc usor, asa
cum foarte greu aduci la viata o planta care e aproape ofilita.
Dar mai e o cale: un soc al vietii. O mare durere sau trecerea
prin iad, cum a fost cazul cu gheronIosifIsihastul, atunci cand
omul devine deznadajduit si arunca peste bord tot bagajul rational
si se agata, ca de singura salvare, de credinta. Dar acestea sunt
cazuri exceptionale. Calea obisnuita a ateului e cautarea onesta
de sens. El vine incet, incet catre credinta, tot cautand sens si
nemultumit de raspunsurile pe care le primeste din partea diverselor
filosofii sau conceptii. Si deobicei intra in credinta cu tot cu bagajul
de conceptii rationaliste, de care mai apoi se straduieste sa scape.
Acum, cineva poate se intreaba: cum e mai bine, sa avem doar
facultatea credintei sau doar pe cea rationala? Eu cred ca extremele
sunt nocive, nu e bine nici habotnic nici rationalist. Atunci poate ca
media e mai buna? Un pic de credinta si un pic de ratiune? NU,
nu cred nici in aceasta. Solutia, dupa parerea mea, e data de
intelepciune, intelepciune care nu e o medie a credintei si ratiunii,
ci o stare deasupra amandurora, dar care se sprijina pe ambele.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Omul dintotdeauna a crezut in Atotputernic. Aici eu te invit sa studiezi istoria si izvoarele arheologice. Toate vorbesc de credinta. Absolut toate. Modul de organizare a societatii, jertfe de animale, modul de a-si inmormanta mortii. fiecare dupa capacitatea lor de intelegere.
Tribul din America de sud ca si cel din Australia, isi duceau viata concetrata in jurul Divinitatii . Chiar daca nu aveau revelat crestinismul.
Niciodata nu a existat o intrerupere in credinta. Te invit sa spui exact perioada in istorie in care omul nu a crezut in Dumnezeu si unde pe acest pamant. Poti cauta cat vrei ca nu exista.
Sa nu vii sa spui ca Budha, ca Krisna, ca..... Vorbim despre necredinta. asa cum sustineti voi ateii.
Nu vorbim despre faptul ca stramosii tai s-au inselat ci vorbim despre faptul ca intreaga omenire, oare s-a inselat? de la inceputuri si pana astazi.
Apoi vom vedea si cine este Adevaratul.

MariS
``Calea obisnuita a ateului e cautarea onesta
de sens. El vine incet, incet catre credinta, tot cautand sens si
nemultumit de raspunsurile pe care le primeste din partea diverselor
filosofii sau conceptii. Si deobicei intra in credinta cu tot cu bagajul
de conceptii rationaliste, de care mai apoi se straduieste sa scape.``

Adevarat.
Si eu am fost atee , de aceea vorbesc acum.
Si calea mea a fost cautarea onesta de sens, dar si socurile vietii.
Dar aici este un aspect foarte important de retinut. Rolul nostru fata de ateu. Rolul adevarat. Nu acela de respingere si discreditare ci de explicare stiintifica, pentru ca doar aceasta este limba de ei inteleasa. Asa cum spui si tu. Da, limbajul rational despre credinta. Si apoi, credinta frumoasa si adevarata cu toate sensurile ei.

Draga ai2
Dumnezeu nu este un zeu tanar cum spui.
Dumnezeu este Dumnezeu. Un singur Creator exista nu mai multi.
Oamenii nu au fost capabili de la inceput sa il perceapa corect. Pentru ca au avut diferite grade de perceptie. Chiar daca dacii numeau divinitatea Zamolxes, asta nu inseamna ca Dumnezeu nu este Dumnezeu care a creat si pe dac. Toate duc in final la Dumnezeu. A venit apostolul Andrei si a luminat si civilizatia daco-romana, stramosii nostri ai romanilor.
Dumnezeu nu a fost creat . Omul a fost creat. Vrei nu vrei. Tu ai o origine. Acela este primul om, Adam. Si omenirea de cand este ea pe pamant a simtit puterea lui Dumnezeu. de aceea a ajuns sa il constientizeze si sa il cunoasca. Prin puterea Lui.
sa nu crezi ca omul are el asa o imaginatie bogata si stufoasa si a creat un Dumnezeu asa din joaca si inutil. daca e asa cum spui tu. nimic nu are logica in spusele tale.
Adica omul de demult a creat pe Dumnezeu ca sa ce? ca nu existau banci si cashuri financiare, nu existau bani si case de vanzare. Nu exista interesul asa cum il percepeti voi ateii astazi, interesul spre manipulare. Adica ce? sa manipuleze vecinul ca sa vaneze mai putin? ca doar padurea e mare si animalele sunt multe si toate pentru noi oamenii.
Chiar si in epoca matriarhala omul credea in Dumnezeu.
dar sa nu uitam ca epoca matriarhala este asezata in istorie de om si de presupunerile sale cu ajutorul stiintei creata tot de om.
Tot ceea ce a creat Dumnezeu este fara eroare, pentru ca este Desavarsit, dar ceea ce creeaza omul poate sa aiba erori. Si asta din cauza ca exista pacatul.

Asta e teroria iudeo-crestina ...
Iar stiinta, istoria, nu ii dau dreptate.