Către sfârşitul Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii, credincioşii spun, referindu-se la Sfintele Daruri: "Nu voi spune duşmanilor Tăi taina Ta şi nici sărutare nu-Ţi voi da asemenea lui Iuda, ci..."

Deci, dacă nu este bine să vorbim despre aceste lucruri cu oricine, pentru ce o faceţi ?

Dar ma intreb, oare ei, credinciosii stiu despre ce taina este vorba, de fac acest legamint fratesc?, sau doar recita o poezie invatata pe dinafara?

"Nu voi spune duşmanilor Tăi taina Ta şi nici sărutare nu-Ţi voi da asemenea lui Iuda, ci..."
"..Ca talharul strig :Pomeneste-ma Doamne cand vei veni in imparatia Ta"
Odata ce imi simt propria mea ticalosie si indoiala ,de ce sa nu vorbesc cu cei considerati 'ticalosi' si pierduti,adica cu protestantii ?
Sincer,eu vorbesc nu pt a indrepta pe vreunul din ei,ci ca sa imi mai edific din propriile mele indoieli.Caci am ceva 'protestant' in suflet..

Am stabilit ca vorbim deja despre credinciosii autentici care L-au acceptat pe Hristos ca Mantuitor. Catehumenii, cei nebotezati, cei care au dubii ca Hristos se jertfeste nevazut pentru a le da viata vesnica nu au voie sa se apropie de Potir!

Daca ar fi numai un act simbolic, atunci care ar mai fi sensul atentionarii de mai jos?

1 Corinteni 11

27. Astfel, oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat faţă de trupul şi sângele Domnului.
28. Să se cerceteze însă omul pe sine şi aşa să mănânce din pâine şi să bea din pahar.
29. Căci cel ce mănâncă şi bea cu nevrednicie, osândă îşi mănâncă şi bea, nesocotind trupul Domnului.
30. De aceea, mulţi dintre voi sunt neputincioşi şi bolnavi şi mulţi au murit.

Mai mult, Pavel se exprima foarte clar mai jos si nu vad ce interpretare alegorica ar putea face cineva:

1 Corinteni 10

16. Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este, oare, împărtăşirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este, oare, împărtăşirea cu trupul lui Hristos?

Cornilescu scrie cumva altfel?

Da, şi da.

Comemorarea nu este a Cinei, ci a Domnului şi anume a Jertfei Sale. Şi nu o spunem noi, ci apostolii înşişi:

"23. Căci eu de la Domnul am primit ceea ce v-am dat şi vouă: Că Domnul Iisus, în noaptea în care a fost vândut, a luat pâine,
24. Şi, mulţumind, a frânt şi a zis: Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi. Aceasta să faceţi spre pomenirea Mea.
25. Asemenea şi paharul după Cină, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă întru sângele Meu. Aceasta să faceţi ori de câte ori veţi bea, spre pomenirea Mea.
26. Căci de câte ori veţi mânca această pâine şi veţi bea acest pahar, moartea Domnului vestiţi până când va veni." (1 Cor.11)

Acceptăm că vine şi de la/prin apostoli, doar că nu o numim Taină, cum nici ei nu au numit-o aşa. Împărtăşania a fost intitulată "Taină" doar pentru a justifica iluzoria transformare mistică a pâinii în carne şi a vinului în sânge.

De ce nu spuneţi lucrurilor pe nume? Această învăţătură a prefacerii mistice este exprimată 0% de apostoli, iar dacă ar fi fost o învăţătură atât de importantă trebuia să se reflecte măcar în câteva procente acolo...

Nu e vorba deloc de o "desconsiderare", dimpotrivă tratăm problema Cinei Domnului cu toată atenţia şi consideraţia necesară unui act sfânt lăsat de Însuşi Domnul Hristos. Vorbiţi de citate ale apostolilor care să ne pună pe gânduri şi despre prezumtive călcări de Lege vis a vis de "prefacerea vinului în sânge"; însă v-aţi gândit vreodată la această interdicţie a primului "sinod ecumenic" care spune explicit:

"Ci să le scriem să se ferească de întinările idolilor şi de desfrâu şi de (animale) sugrumate şi de sânge." (Fapte 15,20)

"Cât despre păgânii care au crezut, noi le-am trimis o scrisoare, hotărându-le să se ferească de ceea ce este jertfit idolilor şi de sânge şi de (animal) sugrumat şi de desfrâu." (Fapte 21,25)

Cornilescu scrie la fel şi ţi-am subliniat pe text ce spune clar apostolul Pavel, anume că noi mâncăm acea pâine şi vin, nu carne şi sânge; iar aceste elemente reprezintă împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului, nu Trupul şi Sângele fizic.

Pentru mai buna înţelegere a acestui simbol, apostolul continuă în versetul următor (l-ai omis, şmecherule!):

"Că o pâine, un trup, suntem cei mulţi; căci toţi ne împărtăşim dintr-o pâine." (1 Cor. 10,17)

Mai există acum vreun dubiu că avem de-a face cu un simbol? Biserica este Trupul Domnului. Un corp unit al credincioşilor ce iau parte cu Hristos prin acest act solemn şi sfânt.

... dar duci o luptă infernală cu prostul care are şcoală !!!
 

În această ipoteza absurdă a aşa-zisei transformări iluzorii, şi doar presupunând prin absurd "adevărul" celor spuse de dumneata, cum îţi explici că protestanţii lutherani acceptă o anumită credinţă în prezenţa reală a lui Hristos Dumnezeu cu trupul şi sângele Său sub chipul pâinii şi al vinului (asta neînsemnând că doctrinele lutherane şi ortodoxe ar fi identice), şi chiar şi la ei o numesc Taină, în condiţiile în care şi ei se revendică de la acelaşi principiu Sola Scriptura ?!? sau vrei să ne spui că de fapt Sola Scriptura a adevăraţilor Protestanţi este de de fapt şi el un principiu viciat, singurul valid fiind Sola Adventistus Interpretationis ?!?
http://yoursmiles.org/bsmile/fun/b0220.gif

Ce sens ar avea o impartasire cu o materie simbolica? Nici una. Ce sens ar mai avea atentionarea de impartasire cu nevrednicie, daca nu ar fi cu Insusi Hristos? Nu ar avea sens.

1 Corinteni 10, 17: Impartasire = co-partasie = comuniune impreuna unii cu altii in Hristos, ca Trup al Lui Hristos prin jertfa nevazuta liturgica. Or, daca aceea este numai paine, cuvantul impartasire isi pierde intelesul. Painea Vietii este Insusi Hristos-Domnul:

Ioan 6
35. Şi Iisus le-a zis: Eu sunt pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi şi cel ce va crede în Mine nu va înseta niciodată.

51. Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu.

Intelegem fara echivoc deci ca El este Painea Vietii, nu ca painea din Potir simbolizeaza Trupul Sau. Este atat de logic, fara sa omitem nici un verset relativ la subiect.

Mai mult:

Matei 26

26. Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi, dând ucenicilor, a zis: Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu.
27. Şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: Beţi dintru acesta toţi,
28. Că acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor.

Unde mai sunt simbolurile?! Care va fi raspunsul vostru la Judecata?

... dar duci o luptă infernală cu prostul care are şcoală !!!
 

De vreme ce este o singură Pâine, noi, cei mulţi, un singur trup suntem, fiindcă toţi dintr'o singură Pâine ne împărtăşim. (1 Corinteni 10:17) versiunea Anania 2001

Cu alte cuvinte Biserica este trupul lui Hristos, un singur trup, datorită împărtăşirii cu o singură Pâine, adică cu Hristos, atât prin credinţa în El cât şi prin împărtăşirea de trupul şi sângele Lui, ale Domnului şi Dumnezeului nostru Iisus Hristos.

Tu concepi părtăşia doar sub aspect material? Sau mai degradant: concepi părtăşia la modul trupesc, corporal?? Până şi părtăşia cu soţia presupune şi elemente ce nu ţin de contopirea fizică. Cu atât mai mult părtăşia cu o Fiinţă Divină ar trebui să omită cu desăvârşire contactul fizic!

Poate chiar [şi] elementul acesta blasfemic îl avea în vedere apostolul. De ce ai face abstracţie de el? Ce pretenţie mai blasfemiatoare ar putea exista decât că nişte mâini chiar vrednice (nemaivorbind de cele dovedit nevrednice de către BOR) ale unui muritor l-ar recrea pe Cel Necreat ori că ar coborâ părticele din El? Indiferent de cum aţi explica această mistică prefacere (prefăcătorie).

Înţelegerea acestei paradigme prin înlăturarea simbolului duce către imaginea absurdă a unei ploi cu pâine care s-a pogorât literalmente peste Palestina lui Pontiu Pilat!