In ortodoxie nu exista infailibilitatea (care bate mai mult spre idolatrie), infailibil e doar Dumnezeu.
Asadar orice om greseste si are pacate. E adevarat, un calugar imbunatatit care ajunge la despatimire nu mai face pacate, poate din cele usoare.

Sau, fiind gol, avea si o doza de exhibitionism. Poate fi si o completare, voia sa se laude cu ce a gasit, ca sa il vada toata lumea.

Biserica Ortodoxa nu este infailibila ?

Biserica ortodoxa e infailibila, ptr ca Hristos e capul ei, singurul infailibil.
Dar niciunuia dintre sfinti nu ii acordam acest titlu, bazandu-ne pe cuvantul sf ap si evanghelist Ioan, din epistola soborniceasca: "Cine zice ca nu greseste, mincinos este"(iertare, citatul e din memorie, e posibil sa difere putin).

Catalin2,
Doamne ajută!
Nici eu nu cred că există vreo conspiraţie ortodoxă... Nici nu mi-a trecut prin gând aşa ceva.
M-am referit doar la faptul că, aşa cum aţi spus şi dvs, unii ortodocşi antiecumenişti pot scoate din context anumite fraze ale marilor noştri duhovnici. Nu bănuiesc pe nimeni de nesinceritate, ci doar cred că aceşti confraţi ai noştri creştini ortodocşi, din dorinţa de a combate mişcarea ecumenică, profită de orice cuvânt al duhovnicilor despre această temă, pentru a le atribui o concepţie strict şi radical antiecumenică pe care cei mai mulţi dintre ei nici n-aumanifestat-o vreodată. De exemplu, părintele profesor Dumitru Stăniloae, care a participat la întâlniri ecumenice pentru a mărturisi Ortodoxia în dialogul cu creştinii de alte confesiuni, a spus, poate, în vreo discuţie privată, că nu prea este de acord cu ecumenismul, în sensul că ecumenismul poate degenera în relativism sau în sincretism, dacă nu este practicat corect, în spiritul evanghelic al dragostei de adevăr. Astfel, este posibil ca părintele Stăniloae să fi afirmat vreodată, în acest context, că nu prea este pentru ecumenism, iar antiecumeniştii radicali, citând excesiv aceste cuvinte, au răspândit ideea că Pr. Prof. Stăniloae ar fi fost un luptător împotriva mişcării ecumenice. Sunt convinsă că Pr. D. Stăniloae, a cărui credinţă şi dragoste pentru Hristos este bine cunoscută, n-ar fi participat niciodată la o mişcare, pe care o considera a fi incorectă, neconformă voii lui Dumnezeu. Deci, dacă a participat la dialogul teologic ecumenic, înseamnă că observa şi dorea să valorifice aspectele pozitive ale acestei mişcări. În plus, nu prea mi-l imaginez pe Pr. Stăniloae, cu limbajul său elevat şi cu bine cunoscuta sa capacitate de argumentare, să fi aruncat aşa, o afirmaţie neargumentată şi într-un limbaj colocvial: "nu prea sunt pentru ecumenism". Am văzut pe un site creştin o înregistrare cu interviul, în cadrul căruia părintele Stăniloae ar fi făcut această afirmaţie în privinţa ecumenismului. Am descărcat înregistrarea şi - sincer vă spun - n-am putut înţelege aproape nimic, deoarece calitatea sunetului era foarte slabă.
De aceea, cred că trebuie să fim foarte atenţi, cu dreaptă socoteală şi spirit critic, atunci când citim pe un site că unul dintre părinţii noştri duhovnici ar fi afirmat una sau alta. În primul rând, să ne asigurăm că afirmaţia aparţine duhovnicului respectiv (de exemplu, întrebându-l pe administratorul site-ului şi interesându-ne noi înşine în ce lucrare sau în ce interviu părintele respectiv a făcut acea declaraţie/mărturisire); apoi, dacă afirmaţia este autentică, să ne interesăm în ce context a fost rostită; nu în ultimul rând, chiar dacă o afirmaţie aparţine unui mare duhovnic, să analizăm cu multă grijă argumentele prin care acea idee este susţinută căci, aşa cum ştim, nimeni din lumea aceasta nu este infailibil.
Pr. Dumitru Stăniloae a participat la întâlniri ecumenice, părintele Nicolae Steinhardt, în "Jurnalul fericirii", s-a declarat un promotor al ecumenismului, părintele Teofil Părăian era, de asemenea, foarte deschis şi îngăduitor faţă de coreligionarii noştri de alte confesiuni.
Cred că unicul pericol real, de care participanţii la mişcarea ecumenică au datoria de a se feri, este căderea în relativism.

"Voi rosti Crezul în faţa preoţilor catolici. Toţi trei îmi cer să mă socotesc botezat în numele ecumenicităţii şi să făgăduiesc a lupta - dacă-mi va fi dat să ies din închisoare - pentru cauza ecumenismului mereu, ceea ce făgăduiesc din toată inima." (Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii).

Pace, bucurie, binecuvântare întru Hristos, Domnul nostru!

Biserica Ortodoxa este infailibila in ceea ce priveste adevarurile de credinta, dogmele, doar e "stalpul si temelia Adevarului", oamenii insa nu sunt infailibili.

Dar dogmele Bisericii nu au fost oare formulate de oameni ? La Conciliile Ecumenice, nu au fost oameni cei care au pus pe hartie (sau pergament sau ce-o fi fost) dogmele ?

Stimate coleg de forum, de ce nu încetezi să o faci pe inocentul?
De lucrarea Duhului Sfânt n-ai auzit?

Ba da, am auzit. Ei bine, tocmai lucrarea Sfantului Duh este cea pe care se fundamenteaza si infailibilitatea papala.

Nu Ratzinger, sau Borgia, sau Petru sunt infailibili. Ci Benedict XVI, Alexandru VI sau Petru, si nu in calitate de oameni, si in calitate de unsi ai lui Dumnezeu.

Nu pentru ca ar deveni mai destepti/credinciosi/induhovniciti odata cu ungerea, ci pentru ca Sfantul Duh actioneaza in cadrul Bisericii.

La fel cum Sfantul Duh insufla Adevarul membrilor unui Conciliu Ecumenic, la fel cum Sfantul Duh transforma painea in Preacinstitul Trup la rugaciunea unui preot, la fel cum Cristos iarta pacatele prin persoana unui preot (chiar daca preotul s-ar intampla sa fie de o mie de ori mai pacatos decat penitentul), la fel Sfantul Duh fereste de greseala, in anumite ocazii precis delimitate, pe cel care ocupa Scaunul Sfantului Petru.

Si, in fond, nu-l fereste pe Papa de greseala, ci, prin intermediul sau, fereste Biserica de greseala, intr-o minunanta lucrare de indeplinire a promisiunilor Mantuitorului: "Va voi trimite pe Mangaietorul, care va va invata tot Adevarul", si "Portile iadului nu vor birui impotriva Bisericii".