În prealabil postat de antoniap
(Post 260191)
O biserica de suflet se construieste cu bani oferiti din suflet, cu banul vaduvei, daca vreti. Pentru un lacas necesar pentru zidirea sufletelor romanilor de ce e nevoie de credit de la straini??? Daca startul e gresit, cum va fi finalul? Ce fel de slujbe se vor tine intr-o astfel de nastrusnicie? Cum sa te reculegi intr-o astfel de cladire?
Bani sa dai, romane, ca apoi n-ai decat sa te duci si in iad! Grav este ca ti se pot vinde iluzii. Daca ai contribuit cu o suma mai mare, poti crede ca locul in rai ti l-ai asigurat! Poti curvi, poti injura, poti face avorturi, poti merge si la vrajitoare, ca iata, nu te mai cearta nimeni!
Sa facem mai multe biserici mici in locuri diferite si sa cautam sa lucram la zidirea sufletului, nu la caramizile lui faraon.
Poate ca ar fi vremea sa spunem ca nu de catedrala vazuta avem nevoie, ci de credinta cea adevarata. Sa fie pastrata asa cum ne-au lasat-o Sfintii Parinti, sa nu fie stalcita ecumeniceste in toate chipurile dupa cum bate vantul. Patriarhul sa ceara bani de la ecumenisti pentru asa ceva. Crestinii ortodocsi oricum nu se vor bucura de slujbe dupa placul lor in aceasta catedrala, asa ca n-are rost sa sustina acest proiect. Pentru intalniri ecumeniste cu papa si cu protestantii se poate inchiria Palatul Parlamentului!
O maicuta s-a apucat de construit o biserica si multi binevoitori au adus sume mai mari. Dupa un timp, dupa ce s-au inceput lucrarile, un grup de hoti au furat tot ce se putea fura de pe acolo. Maicuta respectiva a fost sfatuita sa nu mai caute donatori bogati care au bani proveniti din afaceri neplacute lui Dumnezeu.
In fata lui Dumnezeu nu marimea bisericii conteaza, ci puterea credintei noastre, trairea ortodoxa autentica. Avem nevoie de preoti care sa ne certe pentru pacatele noastre, nu pentru ca nu dam bani suficienti la biserica. Deja am intalnit biserica in care predica e foarte scurta, indrepatarea pacatelor este tratata extrem de superficial, dar la sfarsitul fiecarei liturghii problema adunarii unor fonduri este pusa extrem de explicit! Nu sunt impotriva milosteniei, dar mi se pare corect ca preotul sa fie format in asa fel incat sa indrume crestinul pas cu pas spre mantuire. Si apoi, vrednic este lucratorul de plata sa. Dar sa simt ca si Bisericii ii pasa cu adevarat de mine, de mantuirea mea.
De aceea, poate ca ar fi de preferat sa se investeasca mai mult in invatamantul teologic. E vorba de o investitie de suflet, nu de bani. Din moment ce acolo ecumenismul se impune ca materie de studiu, nicio cladire, fie ea si catedrala, nu ne mai poate salva de pedeapsa lui Dumnezeu, daca nu ne pocaim.
|