Copchila.
Dar el n-o trecut prin ce am trecut eu.

Și prin ce ai trecut tu? De unde știi tu ce fel de om este?

Nu stiu ce om este in realitate... dar fiecare isi arata caracterul dupa cum posteaza, nu crezi? Si tot ce mi-am dat seama este ca el traieste intr-o lume unde totul ii frumos si soare.

Naționalismul e totul frumos și soare? Păi și cei de dinaintea noastră care au ajuns să fie torturați, mutilați, uciși, forțați să mănânce excremente, toate astea pornind de la naționalismul lor? Cu aceia cum e ?

Frumos și soare era și iarna în temniță, desculț, cu haine rupte și schilod de foame ?

Pai vezi cum i-a redus nationalismul pe acei oameni?

Deci lupta cu fărădelegea înseamnă reducere? Degradare?
După mentalitatea ta, lumea ar trebui să fie mai degrabă trădătoare?

Mie mi se pare ca unii care au plecat in strainatate la munca practic au ajutat si ajuta Romania.
Ei s-au dus si si-au ajutat si isi mai ajuta rudele mai nevoiase (nu e oare milostenia tare bineplacuta lui Dumnezeu Iisus Hristos?) plus ca banii pe care rudele nevoiase i-au primit de la ei ii cheltuiesc aci ,o parte intra la buget,o parte ajung la dezvoltarea afacerilor locale etc.

Am gasit toate emisiunile Codul lui Oreste - online pe www.coduluioreste.com

Bast-et,

Referitor la „vorbăreală” îngăduiţi-mi să vă răspund citându-l pe sfântul evanghelist Ioan: „La început a fost Cuvântul...” (Ioan I, 1)
Aveţi dreptate nu e uşor să creşti copii în ziua de azi, dar nici fără ei nu se poate.
Eu şi soţia mea nu ne puteam decide să avem copii. Ne preocupa cariera, vizam nişte posturi bine plătite. Firma la care lucram a dat însă faliment. Eram amândoi şomeri când am aflat că rămăsese însărcinată cu primul nostru copil. Evident am decis, de comun acord, că nu ne puteam permite copii în situaţia noastră de atunci, dar nu ne-am putut hotărî să ne ducem la cabinetul medical unde programasem întreruperea de sarcină. Ne-am repetat la nesfârşit că nu avem nici un venit, că nu ne vom putea descurca, că n-avem casă până ne-am trezit amândoi plângând de ni se înnodau lacrimile sub bărbie. Am lăsat copilul, nu puteam face altfel şi nu ştiu cum situaţia noastră s-a schimbat radical. Ea era în luna opta când a semnat contractul de muncă cu o firmă care-i oferea un salariu foarte bun. Cum de-au angajat-o când urma să nască şi să intre în concediu de maternitate nu-mi dau seama... La scurt timp mi-am găsit şi eu de lucru în condiţii la fel de bune. Copilul seamănă cu mine, e băiat, l-am botezat Bogdan şi-i spunem Norocel. Avem acum locuinţa noastră, trei copii şi-l aşteptăm pe al patrulea, iar seara sau de sărbători când suntem toţi împreună nu e nimeni pe lumea asta mai fericit ca noi.
Doamnă, domnule Bast-et important e să avem copii, de rest are grijă Dumnezeu. Să avem credinţă!
Viaţă a fost înaintea noastră, viaţă trebuie să fie după noi.

Mihail Gh. Bujor (Ghebu)

mihailt,

De când românii pleacă în străinătate ne e tot mai greu şi pâinea e tot mai scumpă.
Cu ce ne-a ajutat emigrarea unora?

Mareş Bogdan