TREI CULORI
de Grigore Vieru

Străine pofte ne-au răpit
Când via dulce, când ogorul,
Dar nimeni nu a izbutit
Din piept să smulgă Tricolorul.

Fusese vremea mult prea cruntă,
Şi-atât ne-a ars de dânsul dorul,
Că azi ne strângem şi la nuntă
Şi la botez cu Tricolorul.

Trei culori şi-o singura iubire
Românească,
Trei culori şi-o singura vorbire
Românească,
Trei culori şi-o singura credinţă
Românească,
Trei culori şi-o singură fiinţă
Românească.

Lupte ca în război se dau și în suflet.
După o luptă pierdută în război se mai poate salva câte ceva.
După o luptă pierdută în suflet nu se mai poate salva nimic.
ROMÂNIA APĂRĂ-ȚI SUFLETUL!

Pe aici nu se trece!

Esentiale zici?

Uite ia-le!

Ce faci cu ele asa esentiale cum sunt? Uite ei vor sa se uneasca insa Base al tau nu vrea sa le ia cu tot poporanismul vostru de natura legionara

Ce o sa se schimbe daca rezolvi acum pe loc aceasta problema "esentiala"...nimic! 0 barat!...si poate si mai rau, ii bagi si pe nenorocitii aia de basarabeni in conjunctura aliantei tale singeroase care omoara oameni nevinovati in Orientul mijlociu.

Ii veti spurca cu pacatele nationale si pe ei!...asa macar de bine de rau stau in saracia lor moldoveneasca in afara oricarei "infratiri" ai faradelegii!

Interpretat și de Doina și Ion Aldea Teodorovici: http://www.youtube.com/watch?v=rYXOzIf_sik

Asta-i cea mai hazlie :))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) ))

D-le andreicozia riscaţi să deveniţi ţinta glumelor care se fac pe seama celor care râd fără motiv.
O spun fără nicio urmă de ironie.

Tomescu Ionuţ

CITATE

„Cei mai pesimişti dintre oameni sunt întotdeauna depăşiţi de realitate.” - Robert Brasillach

„Totul e bun pentru apărare, cu excepţia laşităţii.” - Robert Brasillach

„Istoria e scrisă de învingători.” - Robert Brasillach

„Dumnezeu a spus oamenilor să se descurce şi asta numesc profesorii de filozofie libertate.” - Robert Brasillach

Culese de Mareş Bogdan

"ELOGIU PATRIEI

2. Oricine se mândreşte că e cetăţeanul unei ţări puternice şi bogate nu ştie, după părerea mea, cum să-şi cinstească patria; arată că nu i-ar fi plăcut să se nască într-un loc mai puţin cunoscut. Cred, în ce mă priveşte, că trebuie să cinstim numele chiar al patriei noastre. Dacă se vrea să compare o ţară cu alta, se va examina întinderea lor, frumuseţea lor, bogăţia de care se bucură, dar dacă trebuie făcută o alegere nimeni nu va prefera ţara cea mai strălucită patriei sale. Va dori ca ea să egaleze în opulenţă ţările cele mai bogate, dar aşa cum este ea, ea va fi întotdeauna obiectul afecţiunii sale.

3. Aşa sunt sentimentele copiilor cuminţi şi ale părinţilor buni. Un tânăr virtuos nu preferă pe nimeni părintelui său, un părinte bun nu-şi părăseşte fiul pentru un străin. Toţi părinţii au atât de multă dragoste părintească că-şi consideră copii mai frumoşi, mai bine clădiţi, mai dotaţi decât ceilalţi. Cine nu gândeşte astfel despre ai săi, n-are, după părerea mea, suflet de părinte.

4. Numele patriei este deci primul care ne răsună în urechi, acela care le devine cel mai familiar, căci nimic nu-i mai familiar ca numele unui părinte. Or, să dai dovadă de respect faţă de un părinte, înseamnă să-i acorzi patriei cinstirea cuvenită; un părinte este, într-adevăr, o parte a patriei ca şi părintele acelui părinte şi ca tot şirul strămoşilor până la începuturi.

8. Nu s-a văzut niciodată un om care să-şi uite patria atât de mult încât să nu se mai sinchisească de ea când este într-o altă ţară. Dimpotrivă, călătorii îşi amintesc întotdeauna că patria este cel mai mare bine. Aceia pe care soarta îi favorizează, deşi fericiţi, simt că le lipseşte tocmai ceea ce face fericirea, nelocuind în patrie ci pe pământ străin: acest cuvânt chiar de străin este o insultă. Pe toţi aceia care s-au ilustrat în timpul călătoriilor lor, dobândind bogăţii, obţinând onoruri glorioase, creându-şi o reputaţie literară, făcându-se admiraţi pentru curajul lor îi vedem dornici să se întoarcă în patria lor ca şi când n-ar fi prin alte părţi ochi demni să le admire realizările; ei sunt cu atât mai dornici să revină în ţara lor cu cât au cucerit mai multă stimă la străini

9. Patria este bună pentru tineri, dar bătrânii, a căror minte este mai aşezată decât aceea a tineretului o doresc cu şi mai multă ardoare. Fiecare dintre ei vrea să moară în patria unde s-a născut dorind să-şi încredinţeze rămăşiţele pământeşti acelui pământ care l-a hrănit şi să împartă mormântul cu strămoşii. Într-adevăr este o teribilă nenorocire pentru orice om să fie surprins de moarte şi să odihnească în pământ străin.

10. Cei fără patrie, ca nişte copii nelegitimi, îşi schimbă uşor locul de şedere; cuvântul patrie, departe de a le fi drag, le este necunoscut. Ei se duc acolo unde pot câştiga mai mult şi-şi găsesc fericirea în satisfacerea poftelor. Dar aceia pentru care patria este o mamă o îndrăgesc chiar dacă-i mică, cu climă aspră şi cu sol neroditor. Dacă nu-i pot lăuda fertilitatea solului găsesc întotdeauna altceva pentru care s-o elogieze.

11. Da, orice om vrea să se întoarcă în patria sa. Fumul din patrie încălzeşte mai bine decât focul din altă ţară.

12. Patria este deci pentru toţi oamenii un bun atât de preţios că peste tot legislatorii au stabilit exilul drept cea mai mare pedeapsă pentru cele mai mari crime. Comandanţii de armate care vor să-şi îndemne trupele la luptă nu au nimic mai bun să le spună decât aceste cuvinte: „Luptaţi pentru ţara voastră!”. Nu-i nimeni care, auzindu-le, să se arate laş; chiar şi soldatul temător prinde curaj la auzirea cuvântului patrie." – Lucian din Samosate

Text cules de Mareş Bogdan

CÂNTEC OSTĂŞESC
de maior (r) Vasile Tomescu

Frumoaso, dă iute cep la butoi
Şi toarnă-n pahare,
Mergem pe front, drumu-i plin de noroi
Şi graba e mare.

Dă-mi mâna, fată cu părul bălai,
Rămâi cu bine!
Când vei auzi tunul departe pe plai,
Adu-ţi aminte de mine.

Haideţi prieteni, să ne-aşternem pe cale.
La hotar duşmanul atacă.
Nu-i timp de odihnă, nu-i loc de jale,
Şi nu-i de joacă.