Iertare !!
 

Dar nu se pot dezlega cununiile decat in cazul unui adulter !! Domnul sa va ajute !!

Nu se poate vorbi despre "dezlegarea cununiilor" in niciun caz, pentru ca intre slujbele bisericii nu exista o astfel de randuiala. Chiar si in caz de divort , Biserica nu are o slujba de dezlegare pentru ca nu putem binecuvanta stricarea unei legaturi de iubire dintre soti consfintita prin Taina Sfintei Cununii. Biserica constata ca nu mai exista liantul care-i lega pe soti adica dragostea si se roaga pentru iertarea lor.Atat.

Eu am invatat ca fara spovedanie generala de toate pacatele vietii si fara rugaciune zilnica de iertare a pacatelor tale si ale neamului tau, si-apoi fara post si infranare, cumpatare din toate relele si o viata cum spune Dumnezeu, sa citesti carti sfinte zilnic si Noul Testament zilnic si sa le urmezi, sa-ti lasi grijile si problemele in grija lui Dumnezeu si sa-L rogi sa te scoata cum o vrea El din ele, si fara rugaciune ZILNICA!! din suflet si din inima, acatiste ptr sfinti care sa mijloceasca ptr mine, iertare si ajutor, si participare la slujbele bisericii din Duminici, sarbatori, Sf Maslu si Molitfe, Sfestanii, pelerinaje etc, nu faci nimic. Pana nu hotarasti CLAR! sa termini cu omul vechi din tine, si pana nu-ti schimbi viata COMPLET! in bine, si renunti la patimi, iar cand faci pacatul il spovedesti imediat, nu-l lasi sa te chinuie, ca necuratul te ispiteste sa pacatuiesti si-apoi are dreptul sa te chinuie, si numai spovedania si pocainta ii taie acest drept, pana nu te despatimesti vei trai o viata in agonie si extaz, cand iti va fi bine cand se vor intoarce relele in viata ta, un sfant parinte spunea ca vede in jur ca toata lumea e chinuita de demoni, ABSOLUT TOTI!! numai ca unii isi dau seama ca necazurile lor au o cauza si o iau pe calea bisericii pe cand altii aleg calea usoara, in pacat si chin, departe de Domnul, si pierd si fericirea de aici si pe cea din cer. Deci, daca ai ales calea ruhgaciunii, apoi sa nu fie zis cand sa nu te rogi macar 1 ora, 2, macar 2 ani pana scapi de necazuri, si sa-ti schimbi viata, si-apoi dupa ce-ai scapat sa nu te culci pe-o ureche ca necuratul are rabdare cu tine si te pandeste si peste 10 ani se intoarce cu mai multi la tine si vor fi cele din urma mai rele decat cele dintai ale tale daca te gaseste departe de biserica iar. Deci rugaciune neincetata, rugaciunea inimii daca poti, si despatimire totala, ca nu poti trai si in desfranare si in rugaciune, ca atunci necuratul va avea drepturi asupra si te va munci rau.

Doamne ajuta!

Mai din cite stiu eu aspectul legarii cununiei nu are legatura decit cu tine insuti facindu-te sa crezi ca nu meriti si astfel sa nu reusesti sa faci pasul chiar si atunci cind iti doresti.
Insa daca nu ne gasim perechea in viata atit de repede sau deloc nu inseamna musai ca avem cununia legata caci nu scrie nicaieri ca e lasat de Dumnezeu ca orice om sa gaseasca musai pereche pina la o anumita virsta sau pina la sfirsitul vietii.
Pur si simplu pentru fiecare este scris ceva diferit, asemanator pina la identitate gasesti doar la gemeni.

Daca intradevar tii musai sa apelezi la variante de cunoastere si nu gasesti un preot cu har cauta macar unul care iti deschide cartea caci chiar si stiinta a dovedit ca nimic nu este intimplator (legea sincrionicitatii acauzale).
Personal am avut un coleg subofiter care a mers de 3 ori la acelasi preot sa ii deschida cartea in aceeasi problema si raspunsul a fost de 3 ori identic -cartea deschizndu-se exact la aceeasi pagina.
Iar raspunsul atunci a fost ca daca are credinta orice se poate implini.
Iar apoi problema respectiva de care era interesat in scurt timp s-a reziolvat
Daca nu gasesti un preot care sa iti deschida cartea poti deschide tu cartea sau in mod similar poti utiliza vestita Carte a schimbarilor (I Ching) care se gasesti si in librarii dar si pe net in diferite versiuni.
Vestita prin acuratetea ei milenara si prin formularile de inalta tinuta spirituala.
Atunci cind nu pui nici o intrebare textul iti arata doar starea interioara de moment.
Iar cind trimiterea mesajului este la Dumnezu este folosit cuvintul CERUL.

Ce să facă? Să deschidă cartea???
Mai bine se duce la adevărata mama Omida şi se rezolvă!

Oare cei care se duc la asa zisi "vrajitori" nu au citit niciodata cuvintele Sf. Scripturi care spun : ' daca cineva se duce la cei ce cheama pe morti si la ghicitori ... pe omul acesta il voi nimici din mijlocul poporului" Levitic,20,6 ; s-au Deuteronom 18,10-11 "sa nu fie la tine nimeni care sa aiba mestesugul de ghicitor s-au vrajitor , s-au descintator... caci aceasta este o uraciune inaintea Domnului"

si intreb pe acesti "celebrii smecheri care sunt nr. castigatoare la loto , daca tot stiu viitorul?

ce cautii,aia gasesti
 

ei nu cunosc doar: viitorul spre inselare mai cu seama,un nou venit[persoana] o noua victima temporara.

In vremea ratacirilor mele am fost la 2 vrajitoare si mi-au spus acelasi lucru :ca am cununiile legate.Adevarul este ca asa si cam era,nu-mi mergea nimic bine ABSOLUT NIMIC,m-au pus ele sa fac diverse lucruri si tot n-am scapat,nu stiam ce fac,nu stiam ca-mi dau sufeltul divolului,am descoperit apoi adevarul si pe Dumenzeu,mi-am schimbat viata si Dumnezeu mi-a scos in cale omul cautat, SOLUTIA salvatoare o spune si parintele Arsenie Boca : "cea mai mare minune este schimbarea vieţii " :

"Recomanda tuturor schimbarea vieţii, printr-o conştiinţă creştină precisă şi căuta să vadă, la următoarea spovedanie, progresul făcut. Avea o memorie excepţională, recunoscând pe fiecare ce mergea a doua oară sau de mai multe ori şi ştia ce progres a făcut, dând din nou recomandările ştiute: rugăciune, post, cercetarea sfintelor biserici în duminici şi sărbători, să nu lucreze în zilele de sărbători (mai ales ţăranilor liberi), să nu înjure de Dumnezeu, să nu-1 pomenească pe cel rău. Spunea adeseori, că “oamenii caută minuni şi pe aşa-zişii făcători de minuni, dar cea mai mare minune este schimbarea vieţii, după modelul Domnului Iisus Hristos “. (Mărturii despre Părintele Arsenie, Ed. Imago, 2003, p. 49) (Pr. Nicolae Streza)"

Pana de curand, problema "cununiilor legate" mi s-a parut mai mult o supersitie. Dupa ce am ascultat o inregistrare cu Parintele Arsenie Papacioc in care spunea ca lumea este vrajita, ca multi sunt victimele farmecelor, am inceput sa-mi shimb parerea. Am citit si un interviu cu Parintele Ilarion Argatu, si am inteles mai mult despre acest fapt.

Din cate am inteles, "legarea cununiilor" se face ca cineva sa nu se casatoreasac, iar "dezlegarea cununiilor" pentru a se anula acest lucru. Dar ca sa fie clar pentru cei interesati de subiect, redau interviul cu Parintele Argatu.

"Pr. Ioan: Se tot vorbeste despre cei ce nu pot sa se casatoresc, pentru ca le sunt legate cununiile. Credinta aceasta este frecventa in popor si alearga lumea la dezlegari de cununie, unii la preoti altii la vrajitori. Ce ne puteti spune despre toate acestea?

Pr. Ilarion: Legarea cununiei o fac vrajitorii, fermecatorii si oamenii cei rai. Unii din invidie, altii din razbunare, iar altii fara motiv, pur si simplu din placerea de a face rau, alearga la lucrul cel necurat si mananca norocul si soarta cea buna a tinerilor. Unii iau semne de la tineri, le pun semne, arunca cu apa de la vrajitori in fata lor, altii lucreaza cu semne de la morti: cu piedica de la mort, capete de lumanari culese de pe morminte, cu tarana de pe morminte, cu apa cu care a fost spalat mortul, cu semne luate de la mort si zic: cand se va scula mortul acesta atunci sa se casatoreasca cutare..,”

Cum cunosti ca ai legate cununiile? - Parintele Ilarion Argatu
 

"Cand vei observa urmatoarele:

Atunci cand vine cineva sa te ceara in casatorie, te cuprinde o stare de neliniste urmata de o stare de jale si plans, este semn ca-ti sunt legate cununiile.

Atunci cand participi la o cununie si te cuprinde o stare de rau, de greata si lesin in timpul slujbei, incat trebuie sa iesi afara si sa pleci, este semn ca-ti sunt legate cununiile;

Atunci cand la cererea in casatorie nu-ti place de partener (pana atunci ti-a placut si-ti doreai sa te ceara in casatorie), simti ca nu trebuie sa te casatoresti, tu ceea ce ti-ai dorit pana atunci si a-i esec din cauza aceasta si asa se intampla de fiecare data de cate ori esti ceruta in casatorie, este semn ca-ti sunt legate cununiile. Vrajitoarea a menit asa: sa nu-i placa, sa nu-i trebuiasca, ori lui ori ei.

Atunci cand anii trec si nimeni nu te vede, nimeni nu te place si nimeni nu te cere in casatorie, este semn ca-ti sunt legate cununiile. Vrajmasul casatoriei tale ti-a dat apa de la mort si a menit asa: asa cum place mortul la lume, asa s-o placa pe fata aceasta cine se va uita la ea . Ce trebuie de facut? Duhovnicul va cerceta situatia in care se afla tinerii, pentru ca nu toate cazurile sunt la fel. Nu toate legarile sunt facute la fel si cu aceiasi putere draceasca".

Alte cauze pentru care tinerii nu se pot casatori - Parintele Ilarion Argatu
 

"O alta cauza pentru care tinerii nu se pot casatori sunt blestemele parintilor. Sunt mame care pentru orice bleastama. Copiii cat sunt mici sunt obraznici si unii neascultatori. Cu unii, parintii se chinuiesc din cauza neastamparului copiilor si atunci la suparare bleastama pe copii sa nu aiba noroc sau ii dau diavolului. Orice blestem inseamna o legatura din cauza careia unii nu se mantuiesc, iar unora le vin necazuri unul dupa altul. Chiar daca mama si-a dat seama ca a zis la necaz cuvinte grele copiilor si zice „sa ma ierte Dumnezeu si sa nu se uite la gura mea”, blestemul nu se dezleaga decat prin spovedanie, iertare si rugaciunile de dezlegare de blestem pe care sa le citeasca preotul-duhovnic.

O alta cauza pentru care tinerii nu se pot casatori este pacatul. Pacatul curviei facut inainte de casatorie face ca diavolul care are in stapanire acest pacat sa nu-i lase de a se casatori. Acest diavol, are misiunea de a leaga pe tineri cu acest pacat de a nu se casatori si de a trai fara taina Sf.Cununii. Este cel mai inversunat vrajmas al Tainei Sf. Cununii, are misiunea de a-i desparti pe cei cununati si de a-i lega sa nu se cunune cei necasatoriti. Se lupta impotriva hotararii tinerilor de a se casatori punandu-le tot felul de piedici si tulburand pe cei din jurul lor de a-i descuraja pe tineri. Acest diavol are putere si leaga pe tineri numai daca au cazut in pacatul curviei. Asupra celor curati si feciorelnici nu are nici o putere, decat sa-i ispiteasca. Pe cei care i-a prins cu pacatul curviei, cauta sa-i afunde tot mai mult. Prin acest pacat, cauta sa-i impinga la alt pacat mai mare decat acesta, pacatul uciderii de prunci – la avort. Pentru a scapa din aceasta, tinerii trebuie sa se intoarca de le pacat, de a lepada pacatul sau a parasi pacatul. Asta inseamna, hotararea de a nu mai face niciodata pacatul, de a se marturisi si de a lua canon de la duhovnic, apoi post si rugaciune. Nu vor putea scapa deodata, ci, numai dupa un oarecare timp de cainta.

In concluzie. Legarea cununiei se face nu numai de vraji, farmece si descantece, ci cununia poate fi legata si de blesteme si de pacate. Atentie, se poate si din cauza pacatelor facute de parinti la tinerete. Se stie ca pacatele parintilor se varsa pe copii. De aceea, marturisirea generala trebuie s-o faca si parintii."

Cum se dezleaga cununiile si ce trebuie sa faci? - Parintele Ilarion Argatu
 

"In unele cazuri se dezleaga usor si in altele foarte greu. Primul lucru pe care trebuie sa-l faca oricine indiferent de gravitatea situatiei este post o saptamana dupa care spovedanie generala, adica marturisirea tuturor pacatelor de la varsta de 7 ani, Sf. Impartasanie si Taina Sf. Maslu. Prin aceste sfinte taine te intaresti cu harul lui Dumnezeu, har curatitor si intaritor. Apoi zilnic iei un pahar de aghiazma in care pui 9 picaturi de untdelemn sfintit de la Sf. Maslu dupa ce ai facut 40 de metanii.

Apoi, potrivit cu greutatea situatiei duhovnicul randuieste zile de post negru: Lunea pentru fiica sau fiu si vinerea pentru mama fetei sau a baiatului. Adica copiii tin ziua de luni rugandu-se pentru casatorie si soarta cea buna, iar mama copiilor tine ziua de vineri ajutandu-i pe tineri si rugandu-se pentru destramarea vrajilor si a descantecelor si orice fel de legatura draceasca. Postul negru pentru ziua de luni va fi insotit si de 40 metanii, 7 lumanari aprinse si ca rugaciune „Acatistul Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”. Postul negru de vineri tinut de mama va fi insotit de 40 de metanii, 9 lumanari aprinse (in numele celor 9 cete ceresti pe care chemi in ajutor in lupta cu vrajmasii) si ca rugaciune: „Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos”.

In acest timp se platesc pentru un an de zile pomelnice pentru vii si morti la Manastirile unde se face zilnic Sf.Liturghie, pentru a fi pomeniti cei din casa zilnic. Sf. Liturghie este cea mai inalta rugaciune si cea mai puternica. De aceea atat tinerii cat si parintii nu trebuie sa lipseasca niciodata de la Sf. Liturghie in duminici si sarbatori. Cei ce alearga la preot pentru dezlegarea de cununie si asculta de preot dobandesc nu numai dezlegarea de cununie si soarta cea buna in viata ci si plata mucenicului si mantuire.

Cei ce alearga la vrajitori pentru a se dezlega de vraji acestia se leaga si mai tare, chiar daca li se pare ca au reusit si s-au dezlegat si au rezolvat problema pe care o aveau. Intotdeauna cand alergi la vrajitori pentru a scapa de boala care ti-a venit prin vraji, a scapa de descantece, a te dezlega de farmece si descantece pierzi sufletul. Diavolul nu te ajuta niciodata fara sa aiba ceva de castigat. Bunul cel mai de pret pentru el este sufletul tau. Deci, pe diavolul care ti-a adus necazul in loc sa-l alungi si sa-i faci fara putere facerile lui de rau, te duci la el sa-l rogi sa-ti ia necazul care ti l-a dat. Pentru ca ai alergat la el si l-ai rugat iti ia necazul dar, pentru aceasta iti ia si sufletul. Rugamintea ta fata de el, la sfarsitul vietii tale va fi ca un contract pentru el pentru sufletul tau, pentru care nu vor putea ingerii sa te apere."

Are cineva un raspuns concret?
 

Desigur trebuie sa ne iertam dusmanii, dar daca noi ii iertam Dumnezeu ii v-a pedepsi in locul nostru.

Ce pedeapsa primesc inca in viata aceasta cei care leaga la altii cununiile?

Noi nu trebuie sa asteptam pedeapsa lor ci intoarcerea lor.

Este interesant si in acelasi timp putin ciudat modul in care explicati lucrurile, nu am mai auzit pana acum o asemenea versiune. Eu ma gandesc ca daca cei ce fac lucruri rele regreta, isi cer iertare si se spovedesc, primesc iertare de la Dumnezeu. Noi avem porunca sa-i iertam pe cei ce ne gresesc, cum va proceda Dumnezeu cu ei in marea Sa iubire si dreptate, este mai greu de spus. Oricum mai bine sa te pedepseasca Domnul, cu mila, dragoste si indurare spre indreptare, decat omul :-)

Este destul de incert ce se intampla in aceste cazuri.
Legarea cununiilor cuiva,logic ,are repercursiuni asupra viitorului acelei persoane,asupra cursului vietii.
Persoana poate cadea in deznadejde,se poate intoarce impotriva Lui Dumnezeu,poate huli impotriva Lui si in cele din urma va pierde sansa la mantuire!
In aceste cazuri nu stiu cum cei care au legat cununiile acelei persoane mai pot fi iertati si pupati de Dumnezeu pe crestet! Iertare,iertare insa plata pentru greseli tot se aplica!

Nu cred ca cineva iti poate face un rau daca esti sub protectia lui Dumnezeu, daca te spovedesti, te impartasesti, respecti canonul duhovnicului. Imi amintesc de viata Sfintilor Ciprian si Iustina. Iustin fiind mare vrajitor si facand putenice vraji tinerei Iustina, ramane surprins ca acestea nu au niciun efect. Intelegand de ce se intampla asta, se converteste la crestinism. Sa te ocupi cu vraji sub orice forma, nu este desigur un lucru bun si nu atragi binecuvantarea lui Dumnezeu, dar daca regreti si te pocaiesti, asemenea Sfantului Ciprian, Dumnezeu te iarta si nu te pedepseste.

hei
 

buna!sunt nouaie pe aici::)))....am citit mesajul cu preotul vrajitoru de la liteni....am fost si eu la el dar nu am inteles niciodata treaba cu,cununia pe cap....erau acolo tineri cu gramezile si ai aseza in fata altarului le punea cununii pe cap si le citea ceva de dezlegare dar....nu cred ca au efect.am fost cu o prietena de a mea care nici la ora actuala nu e casatorita.se gandeste mereu ce e de facut caci nu se poate casatorii.stie cineva pe aici ce ar putea sa mai faca?

În primul rând poate că ar fi nimerit să-şi scoată din cap ideea că trebuie să se căsătorească grabnic. După aceea, să echilibreze corect cererea cu oferta şi să renunţe la pretenţiile exagerate (dacă e cazul). N-ar strica o autoevaluare realistă în ceea ce priveşte abilităţile de comunicare, respectiv iniţierea unui proces de dezvoltare temeinică a acestora.
Şi dacă tot caută soluţii pe la biserică, bine i-ar fi dacă ar găsi o parohie pe care să o frecventeze cu tragere de inimă şi un duhovnic pentru limpezirea trecutului şi buna aşezare în prezent. Dorinţa de căsătorie adeseori se transformă, aproape insesizabil, într-o obsesie iar Domnul, din cât mai aflăm din Tradiţie, nu agreează obsesiile, deci mersul la biserică n-ar trebui să aibă ca motivaţie principală dobândirea unui matrimoniu convenabil. "Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă. " (Matei 6:33). Dacă am lua în serios acest verset grijile noastre s-ar diminua simţitor şi n-am mai avea nevoie de atâta înmulţire inutilă a vorbei pe internet sau prin ale locuri unde oamenii caută un licăr de speranţă în impasurile lor.

Asa incep si eu sa cred. de la o vreme, ca poate e mai bine sa ne scoatem din cap, daca am putea, aceasta idee obsesiva. E drept ca noi femeile mai ales simtim ca imbatranim si numai apucam sa fim mame, sa facem copii, timpul nu trece in favoarea noastra, si da aici probabil marea obsesie, ca nu apucam sa ne mai implinim rostul pe care il avem pe lumea asta...daca asta o fii, neaparat...
Cat despre a face pe cineva sa ne iubeasca, iarasi incep sa am indoieli ca ar putea fii posibil acest lucru, si totodata si onest. Nici in schimbari nu prea mai cred, deoarece am realizat ca o schimbare (in bine) nu poate fii posibila decat prin vointa celui in cauza, daca vrea si el sa se schimbe, sa imbunatateasca unele lucruri si sa renunte la cele rele, dar si asa, asemenea schimbari nu sunt posibile decat daca respectivul le face din dragoste si respect pentru ceva sau cineva; nu de frica sau din alte motive (din mandrie, sau ca sa demonstreze ceva cuiva).

În celebra întâlnire dintre Avraam şi Domnul de la stejarul Mamvri, relatată în Facerea capitolul 18, Sarra are o reacţie sceptică la o promisiune divină.

<Şi l-au întrebat Oamenii aceia: -Unde este Sarra, femeia ta?" Iar el, răspunzând, a zis: "Iată, în cort!". Zis-a Unul: "Iată, la anul pe vremea asta am să vin iar pe la tine şi Sarra, femeia ta, va avea un fiu". Iar Sarra a auzit din uşa cortului, de la spatele lui. Avraam şi Sarra însă erau bătrâni, înaintaţi în vârstă, şi Sarra nu mai era în stare să zămislească. Şi a râs Sarra în sine şi şi-a zis: "Să mai am eu oare această mângâiere acum, când am îmbătrânit şi când e bătrân şi stăpânul meu?" Atunci a zis Domnul către Avraam: "Pentru ce a râs Sarra în sine şi a zis: "Oare cu adevărat voi naşte, bătrână cum sunt?" Este oare ceva cu neputinţă la Dumnezeu? La anul pe vremea aceasta am să vin pe la tine şi Sarra va avea un fiu!" Iar Sarra a tăgăduit, zicând: "N-am râs", căci se înspăimântase. Acela însă i-a zis: "Ba, ai râs!">

Avem motive să credem că râsul Sarrei nu era tocmai vesel, întrucât chiar ea vorbeşte despre o mângâiere care i-a fost refuzată datorită unei sterilităţi organice. Însă iată că Domnul face o precizare capitală cu această ocazie, lansând peste veacuri o adevărată provocare credinţei oamenilor dintotdeauna: "Este oare ceva cu neputinţă la Dumnezeu?".

Posibil ca tocmai frenezia nerăbdării de a primi un dar de la Dumnezeu ne face cu adevărat inapţi pentru a-l primi, fiindcă oferta divină nu face prea multe concesii ego-ului, atitudinii mult prea instinctuale şi altor nuclee viguroase de manifestare a naturii noastre căzute.
Mai rău, se întâmplă ca atunci când primim un dar să nu ne convină, că nu ne putem lăuda cu el, că nu ne pune cumva într-o condiţie lumeşte superioară, că nu ne înalţă pe un soclu, mai pe scurt, că nu se încadrează în logica kenodoxiei (slavei deşarte) în care ne-am obişnuit să vieţuim .

fallen așteaptă de 7 ani să primească darul, și... nimic. Nu pare chiar nerăbdătoare.
Alta trebuie să fie cauza. Poate că așteaptă un dar nepotrivit?!

De obicei asta este consecinta ultima a unui sir de alegeri proaste.

Pai daca atunci cand vorbesti de schimbare te gandesti la schimbarea celuilalt..normal ca lucrurile nu sunt sub controlul tau.

Daca schimbarea ar incepe de la tine..

Deci, in concluzie, schimbarea proprie e dificila, pecand schimbarea celuilat e imposibila.
Acum cu totii am citit si am vazut productii in care un om rau ajunge intr-o mare cumpana si este ajutat tocmai de cei pe care i-a perscutat, si vazand asta...i se trezeste constiinta si se caieste, etc...Dar pana acum nu stiu daca am intalnit un atare caz si in realitate. ba mai mult, ma tem ca cei rai ar putea avea impertinenta sa ceara ajutorul neconditionat al celor carora le-a facut rau, sistematic, toata viata, fara sa faca nimic in schimb, ba chiar sa le ceara si mai mult, ca si cum i s-ar cuveni. Acum desigur ca daca suntem buni crestini vom fi nevoii sa-l ajutam pana in ultima clipa si sa ne rugam pt el chiar si dupa moarte, dar...din pacate nu suntem toti atat de buni crestini, si riscam sa il lasam in plata Domnului si sa nu ne mai ingrijim de soarta lui...Dar., ma rog, nu stiu ce legatura are asta cu "dezlegarea cununiilor", ceeea ce voiam sa spun e ca nu intodeauna rugaciunile si rabdarea suferintelor si a persecutiilor duc neaparat la schimbarea in bine a cuiva, si nici macar intodeauna la mantuirea noastra.... Zic asta pt ca e posibil sa ne ia necuratul mintile si sa avem ravna in dorirea si rugarea pentru lucruri care nu ne sunt de un real folos, ba din contra, ne fac rau. ba chiar sa facem sau sa spunem lucruri necugetate, sau sa ajungem de la sentimente initial bune, de iubire pt o anume persoana, la cele de ura, vazand ca aceea ne jigneste si ne umileste, si noi pur si simplu nu putem renunta la ea. Din pacate, in povestea asta nu cred neaparat sa fie o interventie exterioara, malitioasa, care ne face sa nu ne putem apropia de o anume persoana, cat mai degraba de o pervertire a propriilor noastre sentimente; practic noi ramanem legati undeva in trecut, de niste evenimente care s-a intamplat si ne-au afectat cel putin la nivel de subconstient, si care nu ne permite sa mergem mai departe si sa ne apropiem de altcineva.

Si mai e un aspect, care probabil are legatura cu primul ; ganditi-va ca atunci cand noi ne rugam ca cineva sa ne iubeasca sau sa se intoarca la noi, poate altcineva se roaga ca noi sa il/o iubim la randul nostru, o persoana pe care poate candva, din motive obiective sau subiective, am refuzat-o, ranind-o mai mult sau mai putin...noua ne-ar place oare ca cineva sa faca o obsesie pt noi, fie ea si tacita, nemanifestandu-se neaparat violent, dar am putea oare de cate ori dam ochii cu persoana respectiva sa o vedem cat sufera, si nu pricepe odata ca nu poate fii nimic intre noi, din varii motive, cum am spus, obiective sau subiective?

Daca ii oferi celuilalt genul de asistenta care nu produce nici o schimbare in tine, categoric nu va produce nici in celalalt.

Ca sa nu mai zic ca ceea ce oferim celuilalt, de obicei este cu substrat (interes) personal, nicidecum ceva facut in numele credintei, care devine si ea un fel de scuza mai degraba decat o forta lucratoare la cele dinauntrul nostru.

Am citit undeva (un 'decalog' al unui parinte ortododox) ca nu trebuie niciodata sa faci pt cineva un lucru pe are il poate face si singur. Oare de cate ori am gresit, si pe cati am smintit, facand lucrurile care ni le-au cerut, si crezand ca le facem un bine...

Nu stiu ce sa zic despre asta ; uneori le facem pt ca asa simtim, alteori pt ca asa e bine, asa trebuie, etc...alteori intr-adevar exista un interes, acela de a face peplac, de a castiga iubirea si aprecierea cuiva, lucru care in timp nedand rezultatul scontat se poate transforma in sila. Ca sa nu mai zic ca e un adevarat stimulent pt persoanele abuzive; nu-i mai lasa sa te abuzeze si sa vezi cum cererilelor se vor transforma in amenintari si le vei indeplini de-acum de frica... Si culmea, fara rautate o zic, chiar si proprii copii, in inocenta lor, pot ajunge sa abuzeze de bunavointa ta si sa te sanatjeze emotional...atata doar ca in cazul copiilor, dragostea de parinte se transforma celmult in durere, mai rar sau niciodata chiar in ura...insa invers, e la ordinea zilei...
Chiar si incazul dorintei (meschine) de " a face pe plac' lui Dumnezeu, crezand sau sperand la o rasplata, riscam sa nu primim nimic (aparent, cel putin) si sa ajungem la binecunoscutele sentimente de renegare si hula...

de ce unii nu se casatoresc ?
 

Atunci spune-mi, te rog, de ce unii nu s-au putut casatroi deloc ? eu de exemplu, am 46 ani si nu am gasit pana acum o femeie cu care sa ma inteleg. am avut prietene mai de mult si nu a mers...nu cumva m-a blestemat cineva ?

astep[t raspuns. multumesc

de ce unii nu se casatoresc ?
 

Atunci spune-mi, te rog, de ce unii nu s-au putut casatroi deloc ? eu de exemplu, am 46 ani si nu am gasit pana acum o femeie cu care sa ma inteleg. am avut prietene mai de mult si nu a mers...nu cumva m-a blestemat cineva ?

astep[t raspuns. multumesc

Citind asemenea lucruri, majoritatea barbatilor ar spune: "Fericit om!". Dar dv va socotiti blestemat...

Nu esti singurul. Eu am 40 :) Cred ca asa ne este dat sa traim, singuri. Si mai stiu cateva fete.
Si mie mi se spune "Vai ce fericita esti!" :) , poate suntem fericiti dar nu constientizam, ca noi vrem tot altceva.
M-am invatat sa fiu singura si sa accept situatia, daca asa vrea Dumnezeu ...
Imi caut echilibrul si fericirea din alte surse decat casatoria.

O fi si asta poate printre alti factori .....

Da, posibil parintii pe de o parte, atunci cand nu v-au dat o educatie sentimentala potriva si pe urma poate singur atunci cand nu ati cautat ce trebuie acolo unde trebuie si cum trebuie..

Pana la o anumita varsta in special parintii baiatului sunt cei care spun ca "e prea devreme pentru casatorie, mai asteptati, sunteti tineri, aveti timp etc" , pentru baiat e timp suficient pana la 100 (al meu fost prieten pe care l-am iubit e si acum neinsurat desi e trecut bine de 40), dar pentru fata i-a trecut timpul.... cazul meu.... ehe, astea se intamplau pe la 20-30 ani.... si uite asa bate ceasul de 40 de ani singura... multe greseli de decizii pentru amandoi ...

Poate, daca pana atunci de fapt cu ipocrizie am sustinut ca stam pe langa el pentru ca ii dorim binele si de fapt am cautat tot la interesul nostru.

Nu, daca de fapt, cum ziceam mai sus, urmareasc alte scopuri.

Da, din pacate de prea multe ori in ziua de azi slabiciunea se confunda cu dragostea.

Poate tocmai asta e greseala ca de multe ori ne rugam pentru cineva nu pentru ceva - desi ceea ce dorim cu adevarat este "ceva", crezand ca doar prin acel cineva putem avea acel "ceva".

20-30 e o aproximare pe un interval cam larg, nu crezi ?:)

Cum e la barbati e chestia cu "e prea tanar pentru casatorie" care ajunge aproape de 40 asa este si la femei in ziua de azi, ele cred ca 30 e varianta moderna a "20" -ului la parinti/bunici omitand faptul ca ceasul biologic, al fertilitatii in special nu tine cont de astfel de "modernisme" orice ar zice marketingul industriei cosmetice.

Greseala oricum vine si de la parintii tai, ca ar fi trebuit sa-ti spuna ca daca baiatul nu are ganduri seriose, sa nu-l astepti cu anii ci sa cauti pe altul care stie ce vrea.

Mai e si mediul social, ca acum sunt la moda "relatiile" adica daca se poate sa fim ca si casatoriti dar nu casatoriti, ca doar "ce poate merge rau"?

Pai uite, tocmai ezitarea in fata unei implicari categorice si definitive este un rau in sine si mai devreme sau mai tarziu in majoritatea cazurilor doboara o astfel de relatie.

E complicat si nu-mi face placere sa-mi amintesc si sa detaliez pe forum.
Pe scurt: Exact asa a fost in anii cand aveam 23-31. Am fost prieteni 8 ani timp in care am dorit sa terminam cu facultatea (mai ales eu ca eram mai mica) si apoi am dorit sa intram virgini la taina cununiei, dar prietenia nu a tinut pentru ca parintii lui s-au opus categoric casatoriei si treaba s-a terminat cu cearta. El a ales varianta sa traiasca cu o femeie divortata si eu cu singuratatea. Parintii mei ce sa faca, ca doar am ales iubirea. Povestea e f complicata si e oricum la timpul trecut.
Tu crezi ca e inflatie de barbati "care stiu ce vor"? :)

Scuze ca am spus "tu", dvs. credeti ca e inflatie de barbati "care stiu ce vor"? :)

8 ani de prietenie? Dar ce era facultate de medicina cu rezidentiat + doctorat + etc?

Care e problema sa termini facultatea casatorit(a) fiind?

Nu din cauza parintilor lui, ca doar nu era minor si trebuia sa asculte de ei..

Inflatie nu, dar daca nu pierzi timpul cu cine nu trebuie sansele sunt mai mari..

Lozul era tras deja si din pacate necastigator :)

Esti fericit.
Nu sti ce presiune pot pune parintii....