deci,cu ce functioneaza calculatoare?cu substanta din aripi de zane?

Exact asta afirma Si Traditie ca acest pamint este imparatia lui satan care se lupta cu echilibrul BUN creat de Dumnezeu, si o face prin diversificarea si profunda tehnologizare a omenirii in ideea de a distruge creatia lui Dumnezeu, echilibru care se putea mentine prin pastrarea Legilor date de El, atit, si nimic mai mult,"sarcina Mea este usoara..."
Priviti graficul ascendent, exponential prezentat de Al Gore in filmuletul lui care include mai multe variabile: populatie pierduta de sub control, tempteratura pamintului(foc), folosirea resurselor prin nebunia avaritiei si a profitului

inaite de Intruparea mantuitorului, ianite ca Dumneseu sa se descopere prin Fiul Sau cum a fost cunsocut Dumnesu?? Nu prin creatia Sa. Dumneseu nu a facut nimic rau, toate bune lea facut, asa ca materia nu e rea asa cum provaduiau unnii eretici in primele veacuri ale crestinismului ci a si fost sfintita de Dumneseu.

adica pt tine materia este o iluzie?? parac teoria asat am ami auzito la unii care ziceau ca Hristos nu sa intrupat si ca nu a avut trup si ca materia este rea in sine si ac Mantuitoru nu a vrut sa se arate ca Om, parca suna a EREZIE

Vad ca la insinuari esti mai iscusit decât la întelegerea unor lucruri de bun simt. Ce e eretic în ce am zis? Cu ce afecteaza ce am spus eu dogma Întruparii?



inaite de Intruparea mantuitorului, ianite ca Dumneseu sa se descopere prin Fiul Sau cum a fost cunsocut Dumnesu?? Nu prin creatia Sa. Dumneseu nu a facut nimic rau, toate bune lea facut, asa ca materia nu e rea asa cum provaduiau unnii eretici in primele veacuri ale crestinismului ci a si fost sfintita de Dumneseu.

Raul vine de la om. În cazul de fata, raul e constituit de credinta omului ]n lucruri neadevarate.

Iar descoperirile stiintei au nimicit natura creata de Dumnezeu. În Apocalipsa multe pasaje se refera la otravirea prin poluare a naturii si exista si acest verset (capitolul 11):

18. Si neamurile s-au maniat, dar a venit mania Ta si vremea celor morti, ca sa fie judecati, si sa rasplatesti pe robii Tai, pe prooroci si pe sfinti si pe cei ce se tem de numele Tau, pe cei mici si pe cei mari, si sa pierzi pe cei ce prapadesc pamantul.

Nu inteleg argumentul pe care-l aduci impreuna cu calator, nu are sens cu ce spune Traditie.

Noi toti traim in orase, nu, si suntem vrem nu vrem sub avalansa tehnologiilor care au ca prim scop indepartarea de cele sfinte, capcana in care cad si unii preoti, din pacate, de ex , umbla la costume, si blugi cind sunt "off-duty" si se invirt in jur cu celularul in mina, in loc de crucifix.

Staretul Efrem de la Vatopedu era foarte mihnit de faptul ca a vazut ca multi preoti de la noi nu umbla in permanenta in hitonul lor preotesc

adevarata religie si adevarata stiinta nu se vor putea contrazice niciodata una cu cealalta. Cunoasterea este necesara si indreptatita pt religie, asa cum credinta este pt stiinta. Cu cat omul studiaza stiintele mai aprofundat si mai amanuntit si cunoaste limitele competyentei lor, cu atat dobandeste mai multa cultura filosofica si teologica. Tot astfel, cu cat crediinta sa religioasa se adanceste, cu atat numaru contradictiilor imaginare intre credinta si cunoastere scade. Despre legatura dintre credinta si cunoastere, SF. Vasile cel Mare a afirmat: "In stiinta, credinta precede cunoasterea". Acest lucru este foarte adevarat, de vreme ce tot ceea ce este fundamental si originar in cunoasterea stiintifica este imposibil de dovedit si este acceptat ca principiu de baza printr-un act de credinta. SF. Grigorie Teologul a scris: "Cred ca orice poseda un dram de intelepciune va recunoaste valoarea culturii laice, cu toate ca multi crestini, din cauza slabei lor capacitati de intelegere, n-o popt tolera, considerand-o drept arta luciferica ce slujeste indepartarii de Dumnezeu".

Trebuie sa intelegi bine contextul in care acest Sfint Ierarh a afirmat acest lucru, si la ce anume a facut referire cind a spus "valoare culturii laice" care intradevar are si valoare mintuitoare insa doar daca o intelegi corect. Pentru INTELEGERE trebuie studiat mult nu argumentat pe forum doar pentru ca ai impresia ca pica bine.

tehnologia nu are drept scop indepartarea de cele sfinte. Ca se poate observa o indepartare a omului de spiritualitate, ca aceasta indepartare poate fi o consecinta a tehnolocizarii e cu totul altceva. Spre ex existenta internetului a calculatorului poate avea drept efect o scadere a interactiunii umane, ca calitatii comunicarii autentice ( preferam sa comunicam sub masca unor useri fara identitate pe forumuri etc) dar asta nu insemna ca scopul lui a fost tocmai acesta.

Lumea/ realitatea are niste legi de functionare pe care stiinta incerca sa le inteleaga etc. Si in ultimul timp stiinta recunoaste existenta unei forte superioare (inteligenta etc).

Sfintii nu erau niste oameni lipsiti de cunostinte privind lumea in care traim.

Sf. Vasile a studiat in Cezarea iar mai apoi la Constantinopol si Atena, remarcandu-se inca de tanar prin profunde cunostinte in filosofie, astronomie, geometrie, medicina si retorica. La Atena a legat o stransa prietenie cu Grigore Nazianzus care a fost intotdeauna impresionat de inteligenta si spiritul sau profund. Sf. Vasile a devenit apoi un stralucit profesor in NeoCezarea. Sub influenta sorei sale Macrina, Vasile se apropie mai mult de biserica, iar episcopul Cezareii, Dianius, care il aprecia deosebit de mult il incurajeaza sa accepte o slujba bisericeasca.

Sfântul Fotie, Patriarhul Constantinopolului, "farul departe luminător al Bisericii", a trăit în secolul IX, într-o familie de creştini zeloşi. Tatăl său, Serghie, a murit ca martir apărând sfintele icoane. Sf. Fotie a primit o educaţie excelentă şi, datorită faptului că familia lui aparţinea casei imperiale, el a ocupat funcţia de prim secretar de stat în Senat.

Contemporanii săi spuneau despre el: "Avea cunoştinţe remarcabile în aproape toate ştiinţele vechi, încât, pe bună dreptate ai putea compara gloria vremurilor sale cu cea a anticilor."

Simplu......curentul electric nu exista(asa spune traditie).Atunci,cu ce functioneaza toata aparatura moderna?Pe mine nu ma prea intereseaza cu ce se imbraca preotii(nu merg la biserica),dar ce este rau in a folosi telefonul mobil?Sincer,eu personal nu stiu cum ar fi viata mea fara telefonul mobil.

Biserica si stiinta

Este indeobste cunoscut faptul ca problemele fundamentale privind existenta lumii si sensul ei cu cat sunt mai cercetate, cu atat mai mult provoaca spiritul si indeamna la o cautare adanca a adevarului.

In timp ce Biserica propovaduieste Adevarul revelat de Dumnezeu, stiinta cauta cu mijloace proprii ratiunii omenesti sa dea raspuns si solutii intrebarilor lumii.

Trebuie sa precizam de la bun inceput ca intre religie si stiinta nu exista opozitie, ci distinctie. Stiinta lamureste multe din tainele lumii, dar initiativa ei este limitata pentru ca se sprijina numai pe ratiune. Or, cunoasterea adevarata inseamna mult mai mult. Daca ratiunea nu ar fi sprijinita de lucrarea Duhului Sfant, poarta spre Adevar ar ramane inchisa. Stiinta, ca sa inainteze tot mai mult in eforturile ei, ar trebui sa dea ratunii ceea ce in teologie se numeste caldura dragostei si lumina credintei. Pe temeiul acesta cladeste Biserica invataturile sale care se adreseaza omului, dandu-i acestuia incredintarea ca prin iubire si credinta se poate inainta la infinit in cunoasterea lui Dumnezeu si a creatiei Sale. In lumina acestui adevar, stiinta devine o treapta importanta a cunoasterii, care il poate aduce pe omul vesnic cautator in apropierea adevaratelor raspunsuri. Din acest punct, mintea omeneasca trebuie sa-si recunoasca neputinta si sa se lase calauzita de lucrarea harului. Cercetand amanuntit tainele vietii, omul de stiinta gaseste acelasi raspuns pe care credinciosul simplu il stie de la bun inceput: exista Dumnezeu!

Astazi, cu greu omul contemporan se mai poate smulge din determinismul legilor si principiilor ce se impun pe masura ce evolueaza cunoasterea. Crestinismul cu adevarat elibereaza omul de sub robia legilor lumii de aici: cu credinta intr-un Dumnezeu vesnic, transcendent lumii create din nimic, dupa chipul lui Hristos care a transfigurat in El omul si cosmosul.

In sens teologic, intelegem ca intre stiinta si religie exista un raport cel putin simbolic, care asaza cercetarea intre elocventa unor legi imanente si inaltimea transcedentala a descoperirii dumnezeiesti, cuprinsa in Scriptura si Traditia Bisericii.

Daca la temelia stiintei este asezata pornirea umanitatii spre a se desoperi pe sine si materialitatea in care se manifesta, tainele adevaratei cunoasteri despre lume sunt revelate in referatul Sfintei Scripturi, care spune: "Ziua zilei spune cuvant si noaptea noptii vesteste stiinta" (Ps. 18, 2).

Biserica marturiseste si propovaduieste ca "numai la Dumnezeu sunt ascunse toate visteriile intelepciunii si ale cunostintei" (Coloseni 2,3), adica nepretuita comoara a cunoasterii, iar cel ce cerceteaza si pune in valoare comoara aceasta este carturarul intelept: "De aceea orice carturar cu invatatura despre Imparatia Cerurilor este asemenea unui om gospodar care scoate din vistieria sa noi si vechi" (Matei 13, 52).

Dupa invatatura Bisericii, toate insusirile spiritului omenesc, ce se pot manifesta in domeniul stiintific, toate facultatile umane creatoare de cultura sunt inspirate si calauzite de puterea proniatoare a lui Dumnezeu. De aceea omul trebuie sa fie un nou Adam, dupa chipul Mantuitorului, avand menirea de a fi colaboratorul si continuatorul creatiei, sublimand natura ce i-a fost incredintata. Masura in care omul intelege sa colaboreze la creatie da sens si finalitate operei sale.

Se poate afirma pe buna dreptate ca religiozitatea a constituit prima motivatie a cunoasterii si primul izvor al culturii umane. Cultura se infatiseaza ca un fenomen unitar si organic in care stiintele, gandirea, lucrarile se contopesc, fara a sterge trasaturile diferitelor stiluri: "Cultura bizantina ca fenomen istoric - spunea Nichifor Crainic - infatiseaza unitatea distincta a stilului ortodox, afirmat in toate ramurile de creatie ale spiritului rasaritean, de la cupola bisericilor pana la miniaturile manuscriselor si pana la genul istoriografic".

Biserica a cultivat de-a lungul timpului si a dat amploare diferitelor arte, arhitecturii, muzicii, picturii... Ca nici o alta forma de cultura crestina, pictura bizantina este simbolul plastic, de proportii al intregii revelatii date lumii prin Isus Hristos. Pictura bizantina zugraveste, mai presus de documentul istoric, dogma Bisericii Ortodoxe. Se intelege din pictura bizantina ca Biserica noastra este un asezamant cosmic, spiritual, de pietate si cultura. Pe zidurile altarelor noastre sunt uneori zugraviti Homer, Pitagora, Socrate, Plutarh, Platon, Aristotel, Filon, Sofocle. Prezenta acestor intelepti ai lumii vechi in pictura sacra a Bisericii noastre nu este o dovada de ignoranta, ci arata limpede ca lumea pagana participa la nadejdea in venirea Mantuitorului.

In cultura pagana, indeosebi in literatura si filosofie, gasim multe idei morale care se aproprie sensibil de invatatura crestina. Prima incercare savanta de asimilare a culturii pagane in crestinism o face Clement Alexandrinul care declara ca filosofia greaca joaca pentru antichitate rolul Vechiului Testament, de "calauza catre Hristos". Fericitul Augustin a deslusit in filosofia lui Platon ideea de Treime. De asemenea, Eusebiu de Cezareea descoprea la Platon elemente ale doctrinei crestine. Justin Martirul si Filosoful considera ca Logosul - Fiul lui Dumnezeu - S-a revelat in mod partial si filosofilor pagani, ca o lumina asezata in ratiunea filosofica.

Invatatura profana a fost asimilata de toti marii cugetatori crestini al Rasaritului. Prin aceasta, se arata atitudinea Ortodoxiei fata de cultura veche. Sfantul Vasile cel Mare, in discursul despre educatia tinerilor, spune ca orice lumina naturala a spiritului omenesc care confirma adevarul, binele si frumosul - revelate de Biserica - poate fi socotita ca o lumina daruita de Dumnezeu spre a lucra aupra fapturii Sale.

Din grija prea mare de a nu pune in pericol puritatea credintei, au aparut in lume unele curente religioase care negau cultura profana. S-a spus chiar ca "filosofia nu este indispensabila si ca un crestin, si fara filosofie, stie ca Dumnezeu este Creatorul lumii". Dar Sfintii Parinti precum Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nyssa, Grigore Palama, Maxim Marturisitorul si Ioan Damaschin au pus in valoare atat in latura gandirii mistice, cat si in cea a formularilor dogmatice - influenta culturii filosofice.

In Rasarit, ideea ca stiintele profane sunt auxiliarele necesare Teologiei era imbratisata de scolile catehetice antiohiene si alexandrine. In "Hexaimeron", Sfantul Vasile cel Mare face apel la stiintele naturale, la cosmologie, la antropologie si la gandirea aristotelica. Sfantul Ioan Damaschin, in capitolele cosmologice si antropologice din "Dogmatica" sa, utilizeaza toate datele stiintelor profane ale timpului, de la psihologie si medicina, pana la geografie si astonomie. Exemplele pot continua.

Trebuie precizat ca teoriile stiintelor sunt aplicate in Teologie numai in plan omenesc, avand un rol schematic si secundar.

In Rasarit, Ortodoxia s-a dezvoltat intr-o neintrerupta continuitate a cugetarii. Pentru Ortodoxie - cum spun Sfintii Parinti - "ratiunea omului e tronul lui Dumnezeu in suflet !". Ortodoxia este suprema intelepciune a vietii de comuniune si nu are nevoie de justificari rationale, caci se justifica prin singurul Adevar, acela al intruparii jertfei si al rascumpararii savarsite in Iisus Hristos.

Una din marile invinuiri ce se aduc catolicismului medieval este sangeroasa intoleranta cu care acesta s-a opus progresului stiintific. Inchizitia a fost indreptata impotriva ereticilor - hulitori ai dogmelor religioase - dar si impotriva ereticilor fata de o dogma pretins stiintifica. Aparentul conflict dintre religie si stiinta, ale carui consecinte sunt incalculabile in cultura moderna, nu erau in realitate decat conflictul dintre o invechita conceptie "stiintifica" despre lume, din care catolicismul isi facuse dogma naturala, si noua conceptie creationista, intemeiata pe datele observatiei si ale descoperirilor moderne. Aceste rezultate noi nu atingeau cu nimic adevarurile de credinta, dar ele stirbeau aristotelismul imbratisat unilateral si exclusiv de Biserica Catolica. Astazi, insa catolicismul are cu totul alta atitudine fata de progresul stiintei.

In secolul nostru, in ultimii 50 de ani, sub dictatul unei ideologii de clasa, oameni de stiinta - mai mult sau mai putin competenti - au incercat sa compromita Biserica si adevarurile Revelatiei dumnezeieisti, propunand diferite teorii potrivnice credintei in Dumnezeu si formuland critici la adresa unora dintre minunile biblice. Marxismul si materialismul stiintific si istoric au contribuit in cea mai mare masura la descrestinarea si ateizarea societatii si culturii moderne, atragand adepti din randul scriitorilor si filosofilor, incitandu-i si incurajandu-i sa creeze falsa dogma a unei stiinte atotputernice, capabile sa explice totul si sa inlocuiasca religia. Dar incercarea aceasta diabolica a dat gres, imboldul eliberarii popoarelor de sub tirania comunista fiind tocmai credinta in Dumnezeu.

Ideea ca religia si stiinta se exclud, ca optand pentru una trebuie sa te impotrivesti celeilalte, este anulata de realitatea care ne arata ca numerosi savanti au fost si sunt profund religiosi. Cei mai multi dintre adevaratii cercetatori au inteles ca fara credinta in Dumnezeu nu se poate dobandi adevarata cunoastere.

In aceasta privinta, Antonin Eymieu a scris o foarte interesanta carte despre "Contributia credinciosilor la progresele stiintei din veacul XIX". In ea se demonstreaza ca marii initiatori in matematica, astronomie, fizica, chimie, medicina si altele, adica in aproape toate stiintele exacte, sunt - dupa propriile lor maturisiri - oameni credinciosi.

Biserica romaneasca dintotdeauna a aparat limba si cultura nationala, a incurajat mereu cercetarea si toate demersurile omului spre cunoastere. Cele mai bogate biblioteci s-au pastrat in manastiri si in biserici, ca marturie a continuitatii neamului nostru in acest spatiu cultural est-european si a dragostei poporului roman pentru stiinta.

O importanta contributie la cercetarea stiintifica in domeniul vast si pasionant al Teologiei au adus-o in vremurile noastre ierarhi si teologi romani de prestigiu precum Mitropolitul Antonie Plamadeala, Mitropolitul Nestor Vornicescu, Mitropolitul Nicolae Corneanu, Arhiepiscopul Bartolomeu Anania, Episcopul Emilian Birdas, Parintele vrednic de pomenire Dumitru Staniloae si alti renumiti profesori de Teologie ortodoxa. Academia Romana are in sanul ei oameni ai Bisericii, ierarhi si clerici care sporesc prestigiul culturii nationale. Studenti si doctoranzi din partea Bisericii sunt trimisi anual in strainatate pentru specializare si pentru studii aprofundate.

Exista un efort permanent al slujitorilor Bisericii de a adanci tainele cunoasterii si de a studia necontenit. S-au infiintat de-a lungul vremii in Biserica diferite institutii de cultura care au dobandit faima incontestabila intre institutiile profane - facultati de teologie, seminarii, scoli teologice s.a. Iar pentru a putea vindeca ranile trecutului si pentru a revigora spiritul national crestin ortodox, in scoala romaneasca religia sta la loc de cinste alaturi de toate stiintele exacte. Exista numeroase reviste teologice, cu studii si articole de specialitate, ce imbogatesc zestrea culturala a Bisericii, intemeiata pe invataturile Sfintilor Parinti care au facut din Teologie - adevarata stiinta.

Lumina naturala a ratiunii se pune in slujba Revelatiei supranaturale si asaza din nou in armonie religia si stiinta, invrajbite pana mai ieri de ignoranta si rea credinta.

Ortodoxia noastra face eforturi pentru a diminua ideea de conflict intre religie si stiinta. Istoria nu cunoaste prigoana ortodoxa impotriva stiintei. Convinsa ca adevarul revelat ramane de-a pururi neschimbat, Biserica Ortodoxa stie ca cercetarea stiintifica, in continua redimensionare, va ajunge la noi si noi descoperiri naturale, ce nu vor fi potrivnice nicicand Revelatiei supranaturale, de vreme ce acelasi Duh dumnezeiesc lucreaza in lumea toata, duhul luminarii si al cunostintei.

P.S. Calinic Argatu - Argesanu,

"Pastorul ortodox", anul III, nr. 1/1997, pag. 13-17.

traditie ce parere ai despre ceea ce a spus Sf Grigore teologul?

Articolul de mai sus ,personal, nu-mi place... o si scris de cine e scris insa nu vad cum ar putea autorul explica deznadejdea si dezastrul iminent care ne paste vorbind cu atita dezinvoltura despre faptul ca "...religiozitatea noastra ne-a stimulat dorinta de cunostere stiintifica..."

Cum poate credinta sa ne duca via Stiinta spre distrugere, spre AUTO-ANIHILARE? oare autorul isi pune aceasta problema?... sau ne punem mai mult problema a ceea ce vrea cititorul SA AUDA?
...stiind ca Dumnezeu ne spune clar: Pastrati Predaniile Mele si veti trai!...restul "creatiilor stiintifice" fiind de fapt imaginatia noastra mai ales cea influientata de Apus, de ecumenism mai nou, deoarece daca observam traditia estica, nu o sa vedem obsesia dezvoltarii tehnologice pe la minastirile rusesti si asta nu pe motiv ca Esticii sunt inapoiati ci pentru ca vad mai clar importanta luptei cu patimile si ce este cu adevarat necesar sufletului pentru mintuire

Traditie, in multe privinte are dreptate si nu trebuie sa ironizam aiurea si cu rautate. Multe, foarte multe ce le vedem si auzi pot fi amagiri ale vrajmasului. Perfiditatea lui nu are margini. Discernamanul nostru de multe ori ne joaca feste, crezand in cea ce de fapt este o simpla iluzie pentru a ne abate de la adevarata credinta. Diavolul lucreaza mult in si prin mintea noastra, in gandul nostru, facand din ceva ce de fapt nu exista, o imagine palpabila, atat de reala incat cu greu , aproape imposibil, ne dam seama de inselaciune.

..cred ca o buna comparatie cu ce vrea sa spuna Sf. Grigorie referitor la "valoare culturii laice" este motivul pentru care intram intr-o relatie de casatorie:
Oare este:
- pentru a intemeia o familie crestina?
sau
- pentru a ne satisface placerile carnale?

adica sa credd ca curentu elecrtic e o inventie a diavolului??, dar fulgerul ce este?? chair daca omul beneficiaza de cele mai inalte tehnologii nu inseamna ca acestea il indeparteaza de Dumneseu ci mai degraba el nu stie cum si cat sa le folsesesca. eu cred ca omul are nevoie in zilele noastre de dreapta socotela.

eu de citiva ani buni m-am lamurit in privinta scrierilor , filozofiilor, inclinatiilor, psihologiei de provenienta Apuseana.
Nu are nimic ziditor si mintuitor in ea si de aceea fac pe cit pot sa imit ce spun Sf.Parintii, sa ma uit si sa-i tratez cu blindete dar cu intransigenta dogmatica si ca stil de a privi lucrurile si viata!

...de o vreme am cam inceput sa ma plictisesc de forum, cred ca si eu o sa ma retrag pe pozitia doar de cititor ocazional:(

diavolul nu lucreaza in mintea noastra......ok,cu siguranta nu in a mea.toate deciziile si ideile sunt ale mele(bine,nici nu cred in satan,dar eu cantaresc extrem de bine,in viata reala,orice cuvant sau actiune,si nu actionez aproape niciodata datorita emotiilor).Daca eu cred ca universul este infinit si nu este asa,voi recunoaste ca am gresit,niciodata nu voi da vina pe Satan,demoni,sau orice altceva.

Hai ca esti simpatica! dar departe de adevar... iti propun sa incepi sa te observi, dar sa o faci activ, INTENTIONAL, "dinadins" cum se spune in Paraclisul MD si sa nu te sperii daca vei avea un soc de cit de putin alegi TU si cit de mult aleg "emotiile " pentru tine.

Faptul ca nu percepi acest lucru si o ti pe a ta(ca noi toti dealtfel) este din cauza dracusorilor de tranzitie de la fiinta TA la realitatea Prezentului imediat care unii autori ii numesc Bufferi. ACESTA ESTE MOTIVUL ORBIRII NOASTRE, a incapacitatii de a vedea CLAR.
Doar prin rugaciune , Prezenta si constientizare ii putem alunga si INAINTA

Ce vreau sa spun prin faptul ca nu prea sunt influentata de emotii in deciziile mele:de ex niciodata nu am tipat,nu m-am certat cu un prieten,si nu mi-am pierdut controlul nici chiar daca sunt ff nervoasa/suparata/trista/dezamagita,etc.Pur si simplu,ma port ca de obicei si imi iau timp ptr a analiza ce trebuie sa fac in continuare.La un moment dat eram cu o fata la plimbare,despre care aflasem ca spusese ceva ce literalmente ma facea sa "fierb de nervi"(problemele din liceu:) ),dar am putut sa ma comport absolut normal,nu a banuit nimic desi cum am spus eram atat de suparata incat nu stiu cum nu aruncam flacari.Am asteptat sa ma calmez total,si abia apoi am vorbit cu ea despre acea problema.Mama ma cunoaste totusi:zice ca imi sclipesc ciudat ochii:)

Greu, greu de tot se face de-nteles Traditie. El a tras un semnal de alarma, pe care il interpretam aiurea si tendentios. Amagirea , iluzia vrajmasului ! Aici este esenta discutiei si nu a pune la indoiala tot ce ne-nconjoara . Sa citim printre randuri, sa ne punem cat de cat mintea in functiune , nu spre cele de fara folos. Din ceea ce Traditie pune in discutie trebui sa luam partea cea mai veridica, a lucrarii marsave a diavolului impotriva Creatiei Bunului DUMNEZEU. El, diavolul creaza o lume paralela, o lume a amagirilor si a desertaciunii. Depinde de noi ce a carei lumi vrem sa apartinem, avand voie si libertate deplina . SA LUAM AMINTE ! ! ! .

adevarata religie si adevarata stiinta nu se vor putea contrazice niciodata una cu cealalta. Cunoasterea este necesara si indreptatita pt religie, asa cum credinta este pt stiinta. Cu cat omul studiaza stiintele mai aprofundat si mai amanuntit si cunoaste limitele competyentei lor, cu atat dobandeste mai multa cultura filosofica si teologica. Tot astfel, cu cat crediinta sa religioasa se adanceste, cu atat numaru contradictiilor imaginare intre credinta si cunoastere scade. Despre legatura dintre credinta si cunoastere, SF. Vasile cel Mare a afirmat: "In stiinta, credinta precede cunoasterea". Acest lucru este foarte adevarat, de vreme ce tot ceea ce este fundamental si originar in cunoasterea stiintifica este imposibil de dovedit si este acceptat ca principiu de baza printr-un act de credinta. SF. Grigorie Teologul a scris: "Cred ca orice poseda un dram de intelepciune va recunoaste valoarea culturii laice, cu toate ca multi crestini, din cauza slabei lor capacitati de intelegere, n-o popt tolera, considerand-o drept arta luciferica ce slujeste indepartarii de Dumnezeu".

Adevarata cunoastere e ceva bun. Dar stiinta e falsa cunoastere, amagire si cei care cred ]n ea se lipsesc de adevarata cunoastere. De aceea e nociva. Cine crede în stiinta nu va ajunge sa cunoasca pe Dumnezeu.

Sf. Vasile vorbea de stiinta despre Dumnezeu, nu despre fenomenele materiei.

Sf. Grigore avea dreptate, dar se refera la stiinta laica (adica filozofie, retorica, literatura, cam acestea constituiau cultura laica la care se refera) ca la o cultura adiacenta. Pe vremea aceea nu existau stiinte ale naturii, medicina era mai degraba o forma de vrajitorie; daca s-ar fi referit la studierea naturii, sfântul ar fi spus poate ca e buna aceasta forma de cultura, daca nu credem în ea, adica daca o posedam ca pe o cunoastere a literaturii de fictiune. Fiindca asta e stiinta: fictiune, povesti despre o imaginara lume care ar functiona dupa niste legi imaginare.



La fel cum Adam si Eva au murit fiindca au luat falsa cunoastere drept adevar, la fel moare oricine ia o minciuna drept cunoastere sau adevar. Nu adevarul a fost cel care i-a rapus pe Adam si Eva ci minciuna.



Lumea/ realitatea are niste legi de functionare pe care stiinta incerca sa le inteleaga etc. Si in ultimul timp stiinta recunoaste existenta unei forte superioare (inteligenta etc).

Aceste legi sunt iluzii mentinute de Dumnezeu. Pentru El e la fel de usor sa faca minuni sau sa mentina în continuare aceste legi, adica nu e nici o diferenta între natural si supranatural fiindca ambele se refera la lumea materiala care nu are o existenta autentica, ci e recreata de Dumnezeu în fiecare secunda.


Sfântul Fotie, Patriarhul Constantinopolului, "farul departe luminãtor al Bisericii", a trãit în secolul IX, într-o familie de creºtini zeloºi. Tatãl sãu, Serghie, a murit ca martir apãrând sfintele icoane. Sf. Fotie a primit o educaþie excelentã ºi, datoritã faptului cã familia lui aparþinea casei imperiale, el a ocupat funcþia de prim secretar de stat în Senat.

Contemporanii sãi spuneau despre el: "Avea cunoºtinþe remarcabile în aproape toate ºtiinþele vechi, încât, pe bunã dreptate ai putea compara gloria vremurilor sale cu cea a anticilor."

Citezi prefrential ca sa creezi impresia ca ar avea legatura cu stiinta. În realitate eruditia sa consta în filozofie, dialectica, retorica. Tehnica manipularii ceea ce faci tu.


Eseul PS. Calinic mi se pare gresit.

La ce se refera mai exact cand spune Pomul Cunoasterii, pentru omul din zilele noastre?
Oare mai exista Pomul Cunoasterii pentru oamenii din ziua de azi, sau a fost gustat deja de stramosii nostri Adam si Eva si nu mai are nimic de oferit?
Adam si Eva stiau unde e pomul, il puteau gasi, dar Dumnezeu le spusese CLAR, DIRECT sa nu guste din el.
Eu stiu ca ne-a zis Dumnezeu sa nu avem alti dumnezei afara de El, nu ne-a zis sa nu avem stiinta.

Draga Lidia, cu iertare sa-mi fie, dar te rog mul mai citeste odat ultima postare a lui Traditie, cu citatele respective. Este foarte relevant si cine vrea cu adevarat, intelege. Cine nu, este voia si obtiunea lui.

La ce se refera mai exact cand spune Pomul Cunoasterii, pentru omul din zilele noastre?

Stiinta si incercarea de a deveni ca Dumnezeu, Atotcunoscator, cred ca si aroganta de a declara ca Dumnezeu nu exista si noi ne tragem din maimute, samd


Oare mai exista Pomul Cunoasterii pentru oamenii din ziua de azi, sau a fost gustat deja de stramosii nostri Adam si Eva si nu mai are nimic de oferit?

Pomul este in noi, nu mai are nevoie sa se manifeste ca o sursa de pacat. De la Adam incoace noi cu constiinciozitate ne facem "datoria" de a-l sadi in sufletul fiecarei fiinte umane, prin S O C I A L I Z A R E.



Eu stiu ca ne-a zis Dumnezeu sa nu avem alti dumnezei afara de El, nu ne-a zis sa nu avem stiinta.

Stiintele... sunt alti Dumnezei si Idoli(in care unii credem), aici e problema

Traditie scrie ca cei care "cred" in stiinta nu il vor cunoaste pe Dumnezeu. Ce insemna sa cred in stiinta? sa cred in posibilitatea ei de a cunoaste Adevarul si pe Dumnezeu? Clar ca nu cred asta pentru ca scopul stiintei nu este acela de cunoastere a lui Dumnezeu cu toate ca daca intelegem ca natura si omul este creatia lui Dumnezeu a incerca sa le intelegi poate fi un mod de apropiere de Dumnezeu. Oamenii de stiinta au fost (unii dintre ei) oameni profund religiosi. Ce insemna iuluzie si realitate Daca un virus este o iulize ce este realitatea? Un fulger este real/ un nor/ o rata....

Filosofia vorbeste despre aceiasi realitate despre care vorbeste matematica si fizica doar ca vorbesc in limbaje diferite. Analizandu-i pe marii folozofi vei constata ca au avut contributii serioase in ceea ce priveste aceste stiinte (matematica, fizica) Un ex: Blaise Pascal a fost un matematician, fizician şi filosof francez având contribuţii în numeroase domenii ale ştiinţei, precum construcţia unor calculatoare mecanice, consideraţii asupra teoriei probabilităţilor, studiul fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune şi vid. În urma unei revelaţii religioase în 1654, Pascal abandonează matematica şi ştiinţele exacte şi îşi dedică viaţa filozofiei şi teologiei.

Sfantul Cezar ( fratele Sf Grigore)-"Cezar, spune fratele sau mai mare, era tipul tanarului mistuit de dorinta de a cunoaste si de a sti totul, de a explora taine, de a dezlega enigme si, spre deosebire de sine, fratele sau mai mic avea destule inclinatii realiste practice, studiind in special geometria, logica, gramatica, retorica si medicina. Facuse stralucite studii la Alexandria in Egipt."Reintorcandu-se de la studii din Alexandria, unde se specializase indeosebi in medicina, Cezar a ajuns pentru scurt timp medic imperial.

Sfantul Ioan, patriarhul Constantinopolului avea cunostinte de drept si i s-a încredintat catedra de drept a Universitatii imperiale

Traditie spune ca medicina este o iluzie etc cu toate ca in Bibilie sunt destul de multe mentiuni despre boli ( evident ca limbajul este diferit in sensul ca nu se folosesc denumiri stiintifice si nici nu se dau argumente stiintifice) Astfel in Bibilie apar boli de piele, lepra, femeia cu scurgeri etc. De asemenea mai mulţi autori biblici (Iov 10, 8-12; Psalmul 138, 15-16; Iezechiil 37, 6-8) amintesc de dezvoltarea embriologică

Un ex este aacela in care in bibile se mentioneaza a 8-a zi după nastere ca fiind potrivita pentru practicarea circumciziei. Se pare ca aceasta este momentul precis in care cei doi factori necesari cuagularii sangvine se regasesc in sange in proportii optime (in alte zile ar fi fost un pericol de hemoragii grave)

In Scriptura sunt mentionatii medici Astfel Sfântul Evanghelist Luca ( era de profesie medic), „doctorul prea iubit” (Coloseni 4, 14), a continuat să practice medicina şi după ce a devenit ucenicul lui Hristos. Poate nu intamplator Bisercia a infiintat primele spitale publice pentru a continua exemplul dat de Sf Vasile care a intemeiat primele asezaminte filantropice pentru bolnavi.

Sa amintesc si de Sfintii Facatori de Minuni si Doctori fara Arginti Cosma si Damian - ce doi erau educati si formati ca doctori, "ei au primit în dar harul vindecarii trupurilor si sufletelor bolnave. Ei vindecau chiar si animale"

Bolnavul are nevoie in aceiasi masura de medic si de preot caci boala este si trupeasca si spirituala.

In Bibilie se faceau vindecri prin punerea mainilor pe cel bolnav, astazi este recunoscuta puterea de vindecare prin maini etc. Sfintii sunt pictati ca avand aureole iar stiinta a demonstrat existenta aurei care ne inconjoara- existenta aurei umane, a fost demonstrata in anul 1959 cu ajutorul mai multor experimente fotografice

In Biblie gasim o multime de referiri la plantele medicinale, adevarate leacuri pentru suflet si trup deopotriva. Ex Isopul – “Stropi-ma-vei cu isop si ma voi curati”- isopul are un efect de purificare a psihicului fiind des utilizat in tratara afectiunilor psihice Insusi Sfantul Apostol Pavel recomanda ucenicului sau Timotei putin vin, ca si tonifiant, pentru boala sa de stomac (I Timotei 5, 23). La fel, în cartea Facerii, se recomanda mandragora împotriva sterilităţii (Facere 30, 14)

In final nu cred ca stiinta este un impiediment in calea apropierii de Dumnezeu, ca in sine nu este fundamental rea sau buna ci depinde cum este folosita si inteleasa

Adam si Eva nau murit pt ca au luat falsa cunostere despre adevar, ci au murit datorita neascultarii,ei nu erau pregatiti sa cunoasca inca ce inseamna binele si rau, erau prunci la minte.

ca sa vezi si sa nu crezi dar plantele au efecte terapeutice Si daca o mi rup piciorul o sa ma duc clar la medic. Intre stiinta si religie nu este o competitie care e pe primul loc fiindca ele de adreseaza unor planuri diferite chair daca se intersecteaza si sunt complementare. Suntem si trup ( cu celule si atele) si suflet (spirit etc)

Si apoi in ceea ce priveste stiinta nu te poti raporta la ea in termeni de credinta " crezi in stiinta" ca si cum ai intreba daca cred in datul in bobi. Folosesc curentul electric are rost intrebarea crezi in curentul electric? Ca doar nu ma inchin la el. Sau in alta descoperire stiintifica. Ca sunt unii care folosesc stiinta pentru a-si valida ateismul asta e alta treaba.

Aiureli.

Mântuitorul nu ne-a chemat la planul de existenta de acum ci la cel vesnic.

am negat eu asta?

Capitolul 6 Cartea lui Tobit

Calatoria lui Tobie; prinderea pestelui, luarea maruntaielor lui

pentru vindecari si sfatul ingerului pentru casatorie.

1. Iar calatorii au ajuns seara la fluviul Tigru si s-au oprit

peste noapte acolo.
2. Si tanarul s-a dus sa se spele, dar din fluviu a sarit un

peste si a vrut sa inghita pe tanar.
3. Atunci ingerul a zis catre el: :Prinde acest peste!" Si

tanarul a apucat pestele si l-a tarat pe uscat.
4. Si i-a zis ingerul: "Spinteca pestele si i-ai inima, ficatul

si fierea, si pastreaza-le!"
5. Si a facut tanarul cum i-a zis ingerul, iar pestele l-au

fript si l-au mancat.
6. Si au plecat amandoi mai departe si au ajuns la Ecbatana.
7. Si a zis tanarul catre inger: "Frate Azaria, pentru ce sunt

bune ficatul, inima si fierea acestui peste?"
8. Si acela i-a raspuns: "De-l chinuie pe cineva un demon sau un

duh rau, se afuma barbatul sau femeia aceea cu inima si ficatul

si nu-l va mai munci.
9. Iar cu fierea se unge la ochi omul care are albeata, si se

vindeca".


Capitolul 11

Bucuria parintilor la sosirea fiului lor Tobie. Tamaduirea

minunata a ochilor batranului Tobit.

l. Si au mers ei pana s-au apropiat de Caserin in fata Ninivei.
2. Si a zis Rafael catre Tobie: "Tu, frate, nu stii cum ai lasat

pe tatal tau?
3. Sa mergem acasa inaintea femeii tale si sa pregatim locuinta.
4. Ia cu tine fierea pestelui". Si au mers ei si dupa ei venea

cainele.
5. In vremea aceea Ana sedea si se uita pe drum ca sa vada pe

fiul sau.
6. Si zarindu-l ca vine, a zis catre tatal lui: "Iata, vine fiul

tau cu tovarasul sau de drum".
7. Si Rafael a zis: "Tobie, stiu ca se vor deschide ochii

tatalui tau, ca sa vada.
8. Sa ungi ochii lui cu fiere si el va simti usturime, ii va

freca si va cadea albeata si te va vedea".
9. Si, alergand, Ana s-a aruncat de gatul fiului sau si i-a zis:

"Bine ca te-am vazut, copilul meu! De acum pot sa mor!" Si au

plans amandoi.
10. Atunci Tobit a iesit in usa si s-a impiedicat. Fiul sau a

alergat inaintea lui,
11. A sprijinit pe tatal sau si i-a uns ochii cu fiere, zicand:

"Ai incredere, tata!" si l-a lasat catva timp.
12. Si au inceput sa-l usture ochii si el i-a sters si s-a

desprins albeata de pe marginea ochilor lui.
13. Si vazand pe fiul sau a cazut pe grumazul lui
14. Si a plans si a strigat: "Te vad fiul meu, lumina ochilor

mei!" Si a zis: Binecuvantat esti Tu, Dumnezeule, si

binecuvantat este numele Tau in veci, si binecuvantati sunt toti

sfintii Tai ingeri,

http://www.crestinortodox.ro/Vechiul_Testament___Neamul_lui_Tobi

t__Frica_de_Dumnezeu_si_napasta_batranului_Tobit-40-1.html
----------------------------



Capitolul 9 Sfanta Evanghelie dupa Ioan

Vindecarea orbului din nastere, in zi de sambata.

1. Si trecand Iisus, a vazut un om orb din nastere.
2. Si ucenicii Lui L-au intrebat, zicand: Invatatorule, cine a

pacatuit; acesta sau parintii lui, de s-a nascut orb?
3. Iisus a raspuns: Nici el n-a pacatuit, nici parintii lui, ci

ca sa se arate in el lucrarile lui Dumnezeu.
4. Trebuie sa fac, pana este ziua, lucrarile Celui ce M-a trimis

pe Mine; ca vine noaptea, cand nimeni nu poate sa lucreze.
5. Atat cat sunt in lume, Lumina a lumii sunt.
6. Acestea zicand, a scuipat jos si a facut tina din scuipat, si

a uns cu tina ochii orbului.
7. Si i-a zis: Mergi de te spala in scaldatoarea Siloamului

(care se talcuieste: trimis). Deci s-a dus si s-a spalat si a

venit vazand.

http://www.crestinortodox.ro/Noul_Testament___Vindecarea_orbului

_din_nastere_in_zi_de_sambata-57-9.html

Relatia dintre stiinta-religie-credinta-morala

Ontologia pleaca de la sensul fiintei umane ca fiinta deschisa

pentru cunoastere si astfel pentru descifrarea lumii,

transformand cunoasterea, prin trairea interioara, intr-un mod

de a fi, nu numai de a sti. Legatura omului cu lumea incepe pe

plan natural, dar se dezvolta si se termina pe plan spiritual.

Lumea fizica, psihica si spirituala a omului, in unitatea dar si

in ierarhizarea lor, face ca sacrul sa depaseasca fizicul prin

sublimarea acestuia din urma in spirit, ceea ce face ca religia

si stiinta sa nu fie antinomice, incat, daca stiinta

fragmenteaza cunoasterea, religia, spiritul, o unifica. Astfel,

adevarul ultim devine legat de divinitate prin transcendenta

vietii in sacru si nemurire. Pentru ca, tot ceea ce depaseste

ratiunea umana devine mister, este revelatie si acest mister

reprezinta domeniul credintei, domeniul intrebarilor nelimitate

si firesti pe care si le pune omul (domeniul cunoasterii

aporetice). Cum existenta omului are o structura duala, imanenta

si transcendenta, complementaritatea lor, (ce depaseste limitele

cunoasterii), unitatea lor, pot concura la intelegerea (nu numai

la cunoasterea) universului.

http://www.crestinortodox.ro/Stiinta_si_religie_complementaritat

e_sau_opozitie-365-19965.html

http://www.crestinortodox.ro/Traditia_patristica_si_dialogul_din

tre_stiinta_si_teologie-365-18572.html

http://www.crestinortodox.ro/Vindecarea_miraculoa

ia spunemi <<Traditie>> daca un om ajunge medic sau inginer si isi cladeste viata si stiinta sa pe Hristos ,isi va pierde roadele muncii sale in viata viitoare???

daca nu exista celule in organismul uman, inseama ca nici ovocitul, care e cea mai mare celula dintre toate celulele, nu exista, nu? si atunci cum se va mai face fecundatia dintre ovocit si sprematozoid, cum va mai apare fatul??

Ovocitul (celula sexuala feminina) este expulzat din foliculul ovarian la momentul ovulatiei si “absorbit” de trompa uterina. Aici este locul unde are loc fecundatia, adica patrunderea unui spermatozoid in ovocit. Deci oul se formeaza prin unirea celulei sexuale feminine cu celula sexuala masculina (=spermatozoid).

Oul parcurge un drum pana la momentul fixarii sale (5-6 zile) in mucoasa uterina (implantare). In aceasta perioada au loc diviziuni celulare (= multiplicari de celule, cu cresterea numarului acestora) si oul se va denumi embrion.

Daca ajunge inginer, nu cred ca e o problema acest lucru.

Daca ajunge medic, nu cred ca se poate mântui fiindca daca practica medicina înseamna ca si crede în ea.

Nu exista ovocit, spermatozoid etc, nasterea e lucrata de Dumnezeu.

Cristian,nu stiu daca ai facut medicina,prin felul atat de exact si de frumos in care ai explicat despre minunata conceptie umana,insa si eu cred ca medicina,este o stiinta fantastica,extraordinar de complexa dar si incontestabila...este darul cel mai suprem oferit pamantului,de catre cel ce l-a creeat.

Fiecare se raporteaza la realitate in felul sau si are propriile convingeri. Clar ca pentru orice crestin sfintii si pustnicii sunt exemple a ceea ce am putea deveni si modele pentru a trai o viata profund duhovniceasca. Faptul ca nu traim ca acestia nu inseamna ca nu ne vom mantui. Desigur ca sfintii nu foloseau internetul, tel mobil, nu aveau medic de familie dar toate astea nu sunt nici o piedica si nici ajutor in calea manturii. Sa afirmi ca sunt in ratacire fiindca cred in niste efecte ale unei plante mi se pare aberant.

Sunt oameni care au studiat stiintele naturii, matematica, fizica si care sunt crestini practicanti Sunt oameni care intreaga lor viata au folosit-o in slujba stiintei si carora le datoram multe din lucrurile pe care le folosim astazi si nu mi se pare normal sa fie considerati niste lucratori ai antihristului etc. Asa cum a nu fi om de stiint anu te mantuieste nici invers nu este categoric valabil. Fiecare cu talantul lui si daca cienva s-a nascut cu talantul acesta al aplecarii spre stiinte foarte bine.

Nu e nimeni care sa fi descoperit ceva din propria putere, Dumnezeu e autorul oricarui lucru bun.

Viata noastra în vesnicie va fi rezultatul vietii duse acum. Daca sadim în trup, vom culege putreziciune. Daca credem în medicina si stiinta, nu vom ajunge sa primim lucrarile harului, fiindca harul nu poate lucra la cei care au idei preconcepute (despre orice), fiindca ar însemna sa le violeze libertatea.

cum adica daca este medic nu se mantuieste? Un criteriu al mantuirii este profesia? Dar de sfintii care au studiat si practicat medicina ce zici? Daca e inginer "crezi ca nu e o problema" dar daca e medic atunci e o poblema....Da, nu exista ovule spermatozoizi...vine ingerasul si pune copilul in burtica lu mamica.

Continui sa spui ca stiinta a descoperit ceva. Asta, repet, reflecta convingerea ca lumea materiala e un spatiu existential, o fiinta reala. În realitate nu e, e creata din nimic si nu are ce secrete sa reveleze.


Daca e necesar sa stim sau sa descoperim ceva, o face Dumnezeu cum stie El fara ca noi sa ne preocupam de asta.

da draga traditie stiinta a descoperit ( ceea ce e diferit de a crea) Realitatea poate fi revelata (sa ai o cunoastere prin revelatia mistica) sau paote fi cunoscuta prin stiinta Dumnezeu nu poate fi cunoascut stiintific ci numai revelat. Acuma daca lumea amteriala este o iluzie la fel si noi suntem de fapt niste iluzii Cert este ca functionam dupa nsite reguli Noi facem parte din aceasta lume din "iluzie" si deci universul este adevarat in sensul ca pentru o iluzie iluzia este reala. Este apa reala ori este o iluzie, este setea reala ori este o iluzie cert este ca daca nu bei apa mori, este moartea o iluzie?

Poate ca asa stie Dumnezeu sa ne descoere ce crede El ca trebuie sa stim prin stiinta Poate ca chair Dumnezeu a sadit aceasta preocupare in mintea unora caci a dorit sa stim ceste lucruri si aceasta a fost calea. Poti sti tu care este voia SA?

Asa se trezesc unii ca stiu ei ce e de la Dumnezeu si ce nu, ce e mantuitor si ce nu, stim ca medicii nu se mantuiesc si multe altele