Dar a se considera site-ul acesta ca smintitor este o incalcare a titlului de Crestin dreptmaritor al acestuia.

Am intrat sa va raspund pe scurt. Nu ma simt bine (ceea ce au facut cei doi barbati zilele trecute sarind pe mine mi-a facut mult rau).
Nu mi-am inchipuit ca dorind sa discutam pe marginea unei carti propuse aici pe forum si care mi-a atras atentia in mod special, au sa sara pe mine doi oameni in halul in care au facut-o la inceputul firului.
Este oribil. Si se considera amandoi buni ortodocsi. Eu n-am sa-i judec acum.
Unul din ei continua sa ramana la atitudinea lui.
Grav este ca multa vreme am avut o alta impresie despre el si l-am apreciat. Acum este de nerecunoscut si ma intreb daca nu cumva joaca un teatru oribil.
Adica daca ceea ce a aratat pana nu demult nu este o pacaleala.
Si continua sa scrie la adresa mea in fel si chip si sa ma judece. Nici nu ma cunoaste, nici nu intelege nimic din cele ce scriu eu. Deci cum poti sa scrii niste lucruri la adresa unui om, aiurea asa, cand nici nu il cunosti?

Pe celalalt macar il stiu asa de la inceput. Este consecvent. Nu ma suprinde.

Se vorbeste aici urat la adresa mea, dar m-am obisnuit.
Nu stiu, ma intreb ce s-ar inatmpla daca intr-o zi m-as intalni pe strada cu voi. Cred ca unii ar fi in stare sa ma pocneasca, sa-mi faca rau personal.
Doar atat sa tineti minte: exista un Dumnezeu si El vede tot si ne stie si ne judeca.

Acum fiecaruia pe scurt:

1. Nu sunt si o repet de o mie de ori pana cand or sa inteleaga toti: nu sunt o clona. Scriu de atatia ani cu acest cont. Chiar nu stiu cu cine seman in mesaje si sunt curioasa, mai ales ca pe altii nu sariti atat. Deci ma stiti bine.
Nu inteleg de unde aceasta idee cu clona?

2. Ii multumesc lui Florin pentru citatul din Pateric. Este un raspuns potrivit la acest fir.

3. Multumesc celor care mi-au adresat vorbe bune si mi-au luat apararea.

4. Celor care au probleme cu mine si intrebarile mele le pun acest articol de pe site, care imi place mult:

http://www.crestinortodox.ro/sfaturi...sc-124656.html

"Nu este rusinos sa intrebi. Este rusinos sa gresesti fara sa fi intrebat. A intreba este, in general, mai degraba semnul interesului, al preocuparii fata de un anumit subiect, decat semnul nestiintei. A nu intreba, poate fi, de cele mai multe ori, semnul ignorantei. Mai mult, de regula, omul cu parere de sine, nu intreaba niciodata. El insusi se crede un izvor nesecat de raspunsuri.

"In plan duhovnicesc, ambele cazuri denota insa o raportare gresita, o stare de inselare, referitoare la adevarul lucrurilor. Imparatul Solomon o prezinta succint dar cuprinzator, in nefirescul ei, intr-unul din proverbele sale, astfel: “barbatul nesfatuit este dusmanul sau”. Cu alte cuvinte, omul ignorant sau omul care se considera „masura a tuturor lucrurilor”, se arata a fi propriul sau dusman."

Sunt oameni care niciodata nu vin cu o intrebare pe acest forum, dar ii critica mereu pe cei ce intreaba.

5. Cine citeste pe acest forum de mai multa vreme stie ca fiecare om vine aici si scrie ce stie si ce a auzit el si de aceea exista cu adevarat (degeaba va bateti joc de acest lucru) tot felul de raspunsuri si opinii.
Si unele vin de la duhovnicii celor ce scriu, dar sunt foarte diferite.
Cate discutii interminabile pe anumite teme exista pe acest forum si pe altele, tocmai pentru ca fiecare gandeste altfel, inclusiv preotii.

Si am mai spus: vin oameni, mai ales tineri si citesc si nu mai stiu cum e bine si spun: "Pai asa scrie pe forumul crestin-ortodox!"

Atentie: tot ceea ce scrieti si faceti aici poate fi copiat. Si sa nu va mire consecintele.

6. Am sperat ca macar unul din voi sa aibe curiozitatea sa caute aceasta carte si sa vina sa povesteasca ce scrie in ea. Nimeni. Bun si asa.

7. On-topic:
Pe acest fir nu se discuta despre post (decat poate ca punct din carte). Se discuta in general despre lacomia pantecelui, fie ea de post sau de dulce.

Ii dau dreptate lui "fallen" - cred ca totul depinde de la persoana la persoana.
Si limitele sunt de la persoana la persoana: unii mananca foarte mult, altii sufera de bulimie, altii nu mananca mai nimic etc.
Exista si oameni care in anumite situatii (stres, depresie) simt nevoia sa manance mai mult, sau anumite produse (dulciuri, ciocolata, paine, rontaieli).

Din citatul lui Florin reiese ca totusi in scripturi ideea este de a face foame. sau in orice caz nu reusesc sa inteleg daca acea oprire, are ca scop infometarea. Este vorba de o autoflagelare si infometare, o pedepsire a corpului. Nu stiu cu ce scop.

Se vorbeste de limitare si in post, fie ea de cantitate sau de produse. Si daca mananci numai paine, tot nu trebuie sa te saturi. Aici este pentru mine un semn de intrebare.

Am sa incerc sa fac rost de carte si am sa vin poate cu informatii mai tarziu.

8. Ca sa-l lamuresc pe AlinB, desi nu stiu de ce il intereseaza asa mult alimentatia mea, iar el despre el nu vorbeste.

- vegan pentru mine inseamna numai vegetal, fara lapte, oua, branza
Pot sa mananc asa maximum o saptamana. Am probleme de sanatate si nici nu pot si nici nu am voie. Ii admir pe cei care pot.
Ca post accept pe cei care mananca asa, in rest nu inteleg si nu consider sanatos. Dar fiecare dupa gustul lui.

- vegetarian inseamna: legume, fructe, lactate si oua. Da, asa pot sa tin un post de 7 saptamani. Pentru post pot sa mananc asa, in rest imi trebuie cantitati mici de produse de carne si peste. Si asa am redus mult de o vreme.

Tin post vinerea mereu.
Anumite produse de carne si peste trebuie sa existe in alimentatia normala si echilibrata.

Iar in post nu mananc produse de inlocuire (tofu, soia, margarina). Nu-mi plac.
Pe saturate? Nu prea. In primul rand din motive financiare, mai apoi de silueta si de sanatate. Nici cantitativ si nici ca varietate nu e vorba de saturate.
Dar sunt si de acord ca nu trebuie mancat mult.
Si ma intreb adeseori care este diferenta atunci intre "de dulce" si post cand unii renunta tot timpul la ceva. Sigur, e vorba numai de alimentatie, ca stiu ce mai presupune postul.

Si mai cred ca multe scrieri se refera la patimile si alimentatia monahilor.
Legat de asta eu as spune ca in manastire poate (nu stiu sigur), avand cu timpul o mai mare liniste sufleteasca, fara stresul lumesc), este posibil ca ei sa poate tina postul mai usor, sa nu simta nevoia de anumite alimente, sau sa nu-i preocupe mancarea. Asa cred eu.

Eu simt pe pielea cum variaza alimentatia si necesitatile in functie de starea sufleteasca, de stres si de orele de somn. Daca dorimi mai mult, poti sa mananci mai putin si invers.

9. Sunt anumite persoane pe forum care au ceva comun cu teologia. Unii au studiat (Laura Stifter, Fani si nu mai stiu cine), alte persoane sunt sotii de preot. Zaharia zice ca a studiat teologia si a fost (sau nu?) preot. Dar are un fel de a scrie tare dificil.
Daniel-Ortodox - imi aminteste cumva de alti useri (incep si eu ca Anca). Nu cred sa fie teolog. Si a facut asa o revolta pe un fir, asa a atacat femeile mai ales, incat nu ai ce sa afli de la el.

Sunt useri care spun ca stiu multe, ca sunt foarte ortodocsi, ca citesc mult. Lauda mare. Critica pe altii. Nu vin sa explice sau sa discute pe un fir.

Este greu sa stii pe cine sa intrebi. Uite ce surpriza mi-a facut Mosh-Neagu.
Nu mai am incredere in aproape nimeni. Acum scriu asa, maine iti trantesc una si se reped sa te stranga de gat. Nu inteleg si nu mi se pare nici crestin si ortodox nici atat.

Nu intra teologi ca Adrian Cocosila (admin), nu mai intra sa scrie vreun preot.
Mai vad ca se logheaza, dar nu scriu.


Cam atat am avut de scris. Ma retrag macar o vreme.
Cum am spus: ne judeca Dumnezeu. El ne stie.
Ce fac eu sau nu, ce stiu sau nu stiu...Atata analiza si critica. Dar voi chiar credeti ca sunteti mai buni?

Si inca o data: nu inteleg de ce este gresit sa scrii pe un forum si sa intrebi?
De ce sariti la mine la fiecare cuvant pe care il scriu? Ca fac rau, ca provoc, ca smintesc etc. De ce?
Doare pentru ca discut pe un forum? Cu ce sunt mai altfel decat ceilalti?
Pentru ca-mi recunosc niste slabiciuni? Pentru ca vreau sa aflu mai mult?

Nu stiu daca e cineva care ar spune asa, decat tu.

Sunt lucruri care variaza, sunt lucruri fixe.
Perioadele de post sunt fixe, ce se maninca si nu se maninca in post, e bine stiut.

Daca vrei sa te ostenesti in plus si ai binecuvantare, foarte bine, dar nu cred ca are vreun sens sa discutam ce face cutare sau cutare in plus.

Daca tu simti, duhovniceste, nevoia sa faci ceva in plus, te sfatuitesti cu duhovnicul si vezi daca e in regula.

Nu inteleg cum ai putut sa multumesti pentru citatele lui Florin-Ionut daca n-ai inteles mare lucru din ele.

Este recomandare nutriotnista sa nu te ridici niciodata satul de la masa. Ce intelege fiecare prin "satul" insa este destul de variabil.

Esti sigura ca vrei sa intelegi osteneala acelor monahi, vrei sa o pui in practica, sau de ce?

La fel.

"Nu pot" nu e o problema medicala.
Daca este o problema medicala, adica una serioasa, asta este.

A mai fost un topic pe aici in care era invocata o problema medicala pentru netinerea postului si s-a dovedit ca nu era chiar asa.
Indicatiile doctoritei nu erau atat de valide cum credea respectivul.
Oricum se gasesc solutii si pentru cei care au probleme medicale, de a posti.

40 zile (cel mai lung post ortodox obligatoriu) de alimentatie vegana poti fi sigura ca nu submineaza sanatatea nimanui.
Sunt unii care maninca asa o viata si sunt mai sanatosi decat multi omnivori.

Asta n-are legatrua cu postul ortodox.

Daca vrei mai multa nevointa, tine si miercurea.

E vorba despre post nu despre "alimentatia normala si echilibrata" care intr-adevar e o chestie f. subiectiva.

Si ma intreb adeseori care este diferenta atunci intre "de dulce" si post cand unii renunta tot timpul la ceva. Sigur, e vorba numai de alimentatie, ca stiu ce mai presupune postul.

Si mai cred ca multe scrieri se refera la patimile si alimentatia monahilor.

Da, monahii aia care huzuresc prin manastire, bine mersi, fara nici un stres..

Daca te lasi in voia instinctului.
Altfel, pui mai multa nevointa si aduci lucrurile la un numitor comun, indiferent de situatie.
Sigur, poate nu-ti reuseste de fiecare data, dar macar incerci.

Asta e ideea "nevointei" sa treci peste ceea ce dicteaza instinctul cautand in loc de binele (ca stare de satisfactie) trupului, binele sufletului

Pentru modul in care ridici problema, de multe ori.

Daca tu cauti sfaturi, de ce tragi astfel de concluzii, inainte de a aduna toate datele?

Alte "perle":

Fals, exista un context in care ele sunt desfranare, generalizezi aiurea.

Eu cred ca este destul de clara treaba cu Postul Pastelui. Daca pentru tine nici asta nu e clar...atunci nu te mira ca si pentru altii este destul de clar ce inseamna de fapt cautarile tale.

Tu preferi sa vezi contradictii chiar si acolo unde lucrurile se completeaza.


Una este nevointa mireanului, alta este nevointa calugarului, unii mireni fac strict ce le cere Biserica, altii simt nevoia sa mai faca ceva in plus, etc. NU sunt contradictii.


Daca te deranjeza diversitatea opiniilor de pe acest forum, de ce aduci problemele in discutie aici, si nu cauti alte surse?
Sfatul duhovnicului de exemplu?

Si nu, nu trebuie sa fie 24/24h langa tine, e suficient sa discuti o singura data problema asta cu el, iti iei notite daca trebuie, si aplici.

De pe alte topice nu mai dau acum exemple ca nu are rost.

Sunt curios in care din discutiile de aici ai plecat cu o alta parere decat cea cu care ai venit.

Părerile sunt impărțite, nu știm...

SAȚ s. n. (Pop.) Senzația celui sătul; săturare, îndestulare. ◊ Loc. adj. și adv. Fără saț = lacom, nesățios; fig. nepotolit, neistovit. ◊ Expr. A ține (sau a-i ține, a-i fi cuiva) (de) saț = a potoli cuiva foamea pentru mai mult timp. A-și ține sațul = a se sătura pentru mult timp. A nu avea saț = a fi lacom, nesățios. Fig. Dezgust, silă, lehamite. Belșug, abundență; îmbuibare. [Var.: sáțiu s. n.] — Lat. satium.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink
SĂTÚL, -Ă, sătui, -le, adj. 1. Care și-a potolit pe deplin foamea sau setea, care s-a săturat; săturat. ◊ (Substantivat) Sătulul nu crede celui flămând. 2. Fig. Satisfăcut de ceva, mulțumit. 3. Fig. Care a ajuns Ia saturație, care nu mai poate suporta; dezgustat, plictisit. — Lat. satulius.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

Citatul Lui Florin este interesant, chiar daca pildele sunt greu de priceput.
Da, se spune sa te scoli nesatul de la masa, adica nu sa te simpli prea plin, sa mai ai loc. Dar nu flamand.

Ne mai gândim. Patericul are multe păreri împărțite. Pe capitole.

Bine, am inteles, nu poti asimila conceptul de foame voluntara, nu-i vezi sensul spiritual.
Ok, nu-i bai.

Incearca ce poti si poate si intelegi: sa tii Postul Mare intreg, daca tii vinerea sa tii si miercurea, sa nu maninci pana la refuz, etc.

"Oricat ai manca si ai bea, vei flamanzi si vei inseta din nou"
In general luma asociaza starea de bine a cuiva cu pofta de mancare. Daca nu poti manca, inseamna ca esti bolnav sau suparat. In schimb cei care mananca, si inca peste masura, aia se simt bine intodeauna, ba chiar sunt nesimtiti, ca nu ii afecteaza tot ce se intampla rau in jurul lor. Nu este insa asa. Cel care mananca, bea peste masura, ( si i se pare ca nu e satul niciodata, poate doar cand i se face rau, dar nu il tine mult ca o ia de la capat decum isi revine), aluia sigur ii lipseste ceva...

cam asa :))

Da, chiar asa, Kimi-kimi si altele!

Nu din înţelepciune spui că mai demult erau vreumuri mai bune (în 2007).
Întrebarea pe topicul cu adminul neactiv din 2008 aş premia-o la faza anului, dar cel mai probabil, unii se plitisesc rău de tot. :))))

Nu eşti singurul care i-a spus. Se pare că tot degeaba.

Nu știm sigur.

Vremurile ca vremurile, dar parcă și noi ne-am mai schimbat. :) cel puțin unii..

Nu suntem încă siguri.

Pentru dialoguri ca cele de mai sus, mai bine e sa folosim casuta postala. Putina disciplina, va rog!
E cazul sa revenim la topic: Ce inseamna exces, lacomie a pantecelui? Unde este granita?

Ne mai gîndim, sunt atâtea păreri...

De vreo jumatate de an am descoperit aici niste covrigei facuti din apa cu faina si sare, deci de post. Treptat am ajuns sa mananc zilnic. Dimineata cu ceai mananc covrigei, la munca cand mi-e foame rontai covrigei, seara cand ajung acasa obosita rontai covrigei. Si iata zice-se ca tin post doar mananc covrigei facuti din faina cu apa si sare.

In urma cu cateva saptamani magazinul de unde ma aprovizionam nu a mai avut covrigei. Cateva zile nu i-am mai gasit pe raft. Insa le simteam gustul sarat si ma gandeam ce bine ar fi sa gasesc iar covrigei. Si mi-am dat seama ca halal post am eu ca de mult am sarit granita cu acesti covrigei.

Toti cei care tin post si isi adorm constiinta cu idei de genul: "ce bun sunt, ce crestin nemaipomenit sunt pentru ca tin toate posturile ca la carte", insa nu ajung la performanta de a fi mai buni din firea lor si nu de frica pedepsei, acestia se muncesc in zadar.

Poate sa manance toata viata post, daca sufletul si inima lor nu se schimba spre a deveni - numai bunatate si nimic rautate -, acestia se muncesc fara folos.

Trebuie sa ajungem la intelegerea ca trebuie sa mancam doar ca sa traim, sa ne mentinem in viata (si aici intervine deosebirea in functie de starea de sanatate si de necesitatile individuale ale fiecaruia) fara a ne atasa din placere de nimic fie el si un fruct sau o lipie goala. Despre asta este vorba: dependenta de un anumit produs fie el si de post este lacomie a pantecelui. Pentru a te detasa de orice dependenta, de orice placere este intradevar nevoie de post. Insa postul trebuie sa vina din dorinta si intelegere nu din impunere si respectare habotnica.
Sa simt, sa vreau, sa imi doresc sa ma curat de aceasta inclinatie pacatoasa din dorinta de a deveni liber si curat sa ma pot apropia de Dumnezeu. Atunci nu e nevoie sa imi impuna duhovnicul sa tin post caci eu imi doresc din toata inima sa ma infranez si sa ma eliberez de orice inlantuire a pacatului. Daca nu exista aceasta simtire postul in sine nu este decat un regim alimentar si atat.

Legatura dintre duhovnic si fiecare dintre noi trebuie sa fie foarte buna. Duhovnicul trebuie sa te cunoasca si sa iti cunoasca firea. El nu trebuie sa impuna nimic nimanui ci sa incurajeze sa se paseasca pe calea cea buna usor , usor, facand pasi mici dar buni pe masura nivelului de intelegere a fiecaruia.

Am intalnit oameni foarte buni, caractere minunate insa care au ajuns sa respinga ortodoxia tocmai din cauza unor impuneri habotnice a unor reguli neintelese de catre ei. Si asta pentru ca nimeni nu le-a explicat ca nimic nu se impune in ortodoxie si ca toate trebuie sa vina treptat prin convingere si simtire. Rolul duhovnicului aici este foarte mare as spune chiar decisiv.
Pentru ca daca aici se da gres , omul se simte inregimentat si blocat in ceva ce nu intelege.

Dragă Sophia, te rog nu te retrage de tot.
Ai să vezi că ai să găsești și răspunsuri pe sufletul tău. Citește-le cu răbdare și ia ce e bun din ele.
Doamne ajută!

Nimeni nu e bun Sofia. Numai Dumnezeu e bun si drept. Acei care ca si tine scriu pe forum sunt oameni obisnuiti si nu sfinti. Mananca, dorm, au pofte, au patimi, neputinte asa cum avem toti. E usor sa dai sfaturi dar anevoie sa faci ce scrii.

"Oameni obisnuiti" de la care putem avea mai multe pretenţii.

Oamenii sunt obisnuiti toti pana cand ceva se intampla,se pocaiesc si devin tot mai buni,tot mai sfinti.
V-am mai scris,ca am avut o colega prostituata care pana la urma,s-a cait,s-a smerit si s-a casatorit cu un profesor de teologie?

Nuuu, asteptam povestea in detaliu, desigur :)

E greu sa fii crestin. Nici macar nu stii cat trebuie sa mananci !!! In mare stim ce e acela post,unii tin postul corect,altii mai putin,insa nu stim cat sa poftim . Cate mese sa mancam pe zi,la ce ora sa luam prima masa,cate grame de paine,ce alimente sa preferam in Postul Mare etc. Sunt atatea necunoscute ,incat sunt pierdut in ceata,si mi-ar trebui o armata de specialisti sa imi raspunda la toate aceste intrebari ,si altele. De exemplu,daca renunt la ulei,nu imi afecteaza stomacul astfel incat sa am vreo boala? Cine ma ajuta apoi sa ma refac ? Pot avea incredere in doctor? Si mai am inca vreo cateva zeci de intrebari de pus.

Oare cine poate sa imi raspunda? As cauta un sihastru,dar acela nu traieste in lume ca mine si nu stie cu ce ma confrunt.

Mai bine merg pe stiinta si intreb un nutritionist,care sa imi spuna cat e limita corpului,astfel incat nici sa nu ma ingras,nici sa nu slabesc,cu produse exclusiv de post.

Nu ştim sigur pentru că părerile sunt împărţite.

Si as mai vrea sa stiu un lucru,daca sa mananc 2000 sau 4000 de calorii/zi. Care este limitata aprobata de nutritionisti in colaborare cu BOR si cu calugarii sihastri,astfel incat sa te poti ruga fara probleme,fara sa ai ameteli sau anemie de la foame,dar si fara sa fii ghiftuit,si sa nu mai poti sa te rogi cum trebuie?

Vreau o detaliere pe grupe de varsta,pentru ca nu putem sa-i punem pe toti in aceeasi oala,detaliere pe regiunile unde traiesc si pe categorii socioprofesionale.

Numai asa voi putea sti si eu in sfarsit cat si cum sa mananc !

Nu ştim sigur pentru că părerile sunt împărţite.

Defapt continutul hranei monahilor n-a fost calculat dupa calorii deci nu te poti baza pe asa ceva.In pofida faptului ca unii dintre marii sfinti din istorie pustnici, traiau cu Sfanta Impartasanie si doar atat.

Draga Iulian,de unde stii tu ca traiau numai cu Sfanta Impartasanie? Exista martori credibili in acest sens? Poate sunt doar niste povesti inventate. Cercetarile moderne au aratat ca avem nevoie de toate vitaminele si mineralele zilnic? S-a demonstat ca ar exista acestea in Impartasanie ?

Mâncau pe ascuns (ca şi acum) kile de calorii.
Sfântul Duh nu le ajungea!:68:

Totusi, Sf. Impartasanie este Trupul si Sangele Domnului. Cred ca acest lucru spune totul

Aici deja apare necredinta despre care psalmistul spune:"Necredinta calcatorului de lege spune inimii mele ca nu este intransul frica de Dumnezeu."
Pai si daca te raportezi ca si la orice om atunci imi pare rau dar necredinta este de vina aici.Am spus inainte ca erau sfinti deci nu cred ca tu ai putea percepe acest lucru din cauza ca te raportezi la om ca si cand ar fi legat de pamant!

Asta e deja batjocorirea unor sfinti numita hula impotriva Sfantului Duh din cauza ca acele personane erau sfinti.
P.S.:Iar daca vreti sa stiti de unde am citit, cautati in proloagele romanesti si apoi in cele de la Ohrida si apoi va dati cu parerea dupa voia lui Dumnezeu!

Draga Iulian,te cred pe cuvant ca acei sfinti traiau numai cu Sfanta Impartasanie! Dar ce ma fac eu,care nu sunt sfant? Cate calorii,raportate la greutate,sex si varsta,anotimp,trebuie sa mananc in post,ca sa ajung cu bine la sfarsitul postului?

Vreau un raspuns argumentat stiintific si telogic!

Pai tu te raportezi la duhovnic(apropo care e de genul masculin) si il intrebi de post iar el in deplinatatea harului de care s-a invrednicit iti da canonul dupa putinta ta!Doar nu crezi ca postul se ia dupa calorii!?Se ia dupa putinta omului care primeste prin gura duhovnicului ascultare de la Dumnezeu!La Adam si Eva care erau in rai crezi ca Dumnezeu le-a zis sa nu manance din pomul cunostintei binelu si raului pe temeiul caloriilor?

A... N-ai văzut ghilimelele?

Cauta-le tu pentru mine ca eu nu stiu unde sunt dar daca vrei sa-ti zic cum stiu:"Proloagele de la Ohrida"-vol 1 si 2*,"Proloagele"-romanesti vol 1 si 2.
P.S.:1 SI 2 ADICA SE STRCTUREAZA PE 6 LUNI VOL 1 SI 2 TOT ASA.

Relax dragul meu.

Vezi ca nici engleza nu stiu poate ma inveti!
Sa ma calmez?Ca sa ma calmez ar trebui sa fiu nervos!

Nu e nervos,doar e infierbantat ! Vrea sa ii invete si pe altii ceea ce stie.